Știri
Știri din categoria Diverse
Pașaportul românesc rămâne în 2026 în plutonul de top al mobilității globale, cu acces fără viză prealabilă la 184 de destinații, ceea ce plasează România (în categoria comună a statelor UE) pe locul 7 la nivel mondial, potrivit datelor citate de Știrile Pro TV. Pentru economie, asta înseamnă costuri mai mici și fricțiuni administrative reduse pentru călătorii de afaceri, turism și mobilitatea forței de muncă.
Datele provin din Henley Passport Power Index, iar pentru România sunt prezentate în categoria „EU Countries”, care grupează statele membre ale Uniunii Europene. În această categorie, pașapoartele UE oferă acces fără viză în avans la 184 de destinații, la egalitate cu Marea Britanie.
În ierarhia din 2026, categoria UE este pe locul 7, înaintea unor pașapoarte precum cele ale Australiei, Canadei sau Noii Zeelande (fiecare cu 183 de destinații fără viză prealabilă). Publicația notează că România nu este afișată separat în datele prezentate, ci inclusă în grupul statelor UE.
Un pașaport este considerat „mai puternic” cu cât permite intrarea în mai multe țări fără obținerea unei vize înainte de călătorie, criteriul folosit în acest tip de clasamente.
Topul din 2026 este condus de Singapore, cu acces fără viză la 192 de destinații. Pe locul al doilea, la egalitate, sunt Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite, fiecare cu 188 de destinații.
Evoluția Emiratelor Arabe Unite este descrisă drept una dintre cele mai spectaculoase: în ultimii 20 de ani, pașaportul emiratez a câștigat 153 de destinații în care cetățenii pot călători fără viză prealabilă.
În același clasament, Statele Unite sunt pe locul 14, cu 180 de destinații fără viză prealabilă, sub nivelul categoriei UE. Sursa datelor prezentate este Visual Capitalist, conform articolului.
Recomandate
România rămâne în „investment grade”, dar perspectiva negativă menține presiunea pe costurile de finanțare și lasă deschis riscul unei retrogradări în următoarele 12–24 de luni, potrivit Digi24 , care citează analiza consultantului economic Adrian Negrescu după decizia Moody’s . Moody’s a reconfirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul „Baa3”, menținând țara în categoria recomandată investițiilor (investment grade), însă a păstrat perspectiva negativă. În interpretarea lui Negrescu, confirmarea ratingului „era scenariul de bază”, iar România „nu a câștigat nimic”, ci „a evitat o pierdere”, respectiv intrarea în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor). Ce semnalează perspectiva negativă: risc mai mare de retrogradare Negrescu descrie perspectiva negativă drept „un avertisment cu termen”, în sensul că probabilitatea unei retrogradări în următoarele 12–24 de luni rămâne mai mare decât cea a unei îmbunătățiri. Totodată, el notează că România are perspectivă negativă simultan la toate cele trei agenții majore: Fitch, Moody’s și S&P, o configurație rară pentru un stat membru al Uniunii Europene. „România nu a câştigat nimic, a evitat o pierdere. Dincolo de aspectele pozitive ale deciziei - am evitat Junk-ul cu consecinţele de rigoare - perspectiva negativă confirmată de Moody's este, în limbajul agenţiilor, un avertisment cu termen.” Factorul politic și calendarul bugetar, în centrul evaluării Potrivit lui Negrescu, motivul principal pentru menținerea perspectivei negative este „eminamente politic”. Moody’s ar fi notat că moțiunea de cenzură adoptată în mai a dus la căderea guvernului, iar fragmentarea parlamentară a întârziat formarea unui nou executiv, după două încercări eșuate. În același timp, agenția pornește de la premisa instalării unui guvern după vacanța de vară și indică necesitatea ca acesta să funcționeze de la începutul toamnei pentru ca bugetul pe 2027 să fie adoptat până la finalul anului. Alegerile parlamentare anticipate sunt considerate improbabile, conform aceleiași analize. Următorul test: evaluarea S&P din 2 octombrie Negrescu amintește că următoarea evaluare importantă este cea a S&P Global Ratings, programată pe 2 octombrie 2026. Până atunci, statul își pregătește finanțarea „sub protecția minimă” a calificativului investment grade, pe care o descrie drept funcțională, dar costisitoare. „România nu e în junk, dar plăteşte deja ca şi cum ar fi.” De ce spune Moody’s că riscurile rămân ridicate În comunicarea citată de Digi24, Moody’s menține perspectiva negativă și invocă riscuri ridicate legate de implementarea ajustării fiscale pe termen mediu, în pofida progresului realizat în reducerea deficitului bugetar. În lectura lui Negrescu, ieșirea din perspectiva negativă ar cere reducerea simultană a deficitului bugetar și a celui de cont curent, susținută de revenirea creșterii economice — condiții pe care el le consideră dificil de împăcat în 2026. [...]
România intră cu până la 50 de milioane de euro într-un fond regional de infrastructură, mizând pe efectul de „multiplicare” a banilor publici prin atragerea de capital privat , potrivit Digi24 . Participarea se face prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) , în noul „Fond al Fondurilor pentru Infrastructură” al Inițiativei celor Trei Mări, decizie aprobată joi de Guvern, conform ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Contribuția anunțată este „de până la 50 de milioane de euro” (aprox. 250 de milioane de lei), iar obiectivul declarat este atragerea unui volum mai mare de capital privat pentru investiții strategice în infrastructură. Fondul ar urma să fie administrat de Fondul European de Investiții , element pe care Nazare îl leagă de „standarde ridicate” de selecție, monitorizare și gestionare a investițiilor. Ce tip de proiecte ar putea fi finanțate În postarea citată de Digi24, ministrul indică patru direcții în care ar putea merge finanțările prin acest mecanism: investiții în energie, pentru un sistem „mai sigur și mai modern”; infrastructură de transport, pentru conexiuni mai bune și timp câștigat pentru oameni și companii; infrastructură digitală, considerată esențială pentru servicii publice și economie; proiecte de infrastructură socială, cu impact asupra calității vieții. De ce contează pentru economie și piața de finanțare Miza economică a deciziei este folosirea unei contribuții publice ca „ancoră” pentru a mobiliza bani privați în proiecte mari de infrastructură, unde finanțarea exclusiv bugetară este, de regulă, insuficientă sau greu de susținut pe termen lung. În același timp, implicarea Fondului European de Investiții ca administrator este prezentată ca o garanție de guvernanță și disciplină investițională, ceea ce poate conta în credibilitatea proiectelor în fața investitorilor. Nazare afirmă că rolul BID, ca bancă de dezvoltare a statului român, este să susțină tot mai mult investițiile în proiecte importante pentru economie și „multiplicarea investițiilor private”, prin transformarea proiectelor strategice în investiții efective. Ce urmează Din informațiile publicate nu reiese un calendar de implementare sau o listă de proiecte care vor intra la finanțare. În acest stadiu, decizia Guvernului stabilește participarea României și plafonul contribuției, urmând ca selecția și finanțarea proiectelor să depindă de mecanismele fondului administrat de Fondul European de Investiții. [...]
Scăderea sprijinului pentru UE și NATO complică agenda de integrare a Ucrainei , într-un moment în care deciziile politice de la Kiev se sprijină și pe legitimitatea internă, potrivit datelor citate de Digi24 dintr-un sondaj realizat de Centrul de Cercetări Sociale Socis. Într-un scenariu de referendum „în viitorul apropiat ”, 69,2% dintre respondenți ar vota pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, 22,2% împotrivă, iar 8,7% spun că nu ar vota sau nu s-au hotărât. Pentru NATO, 61,2% ar vota „da”, 29,5% „nu”, iar 9,4% nu ar vota sau sunt indeciși. Ce arată sondajul și de ce contează Datele indică o scădere față de luna precedentă, chiar dacă susținerea rămâne peste pragul de 60% pentru ambele opțiuni. Pentru integrarea europeană și euro-atlantică, acest tip de evoluție contează deoarece reduce marja politică de manevră: cu cât sprijinul public e mai puțin robust, cu atât devine mai dificil pentru autorități să trateze integrarea ca pe un consens intern „automat”. Sondajul a fost realizat în perioada 28 iulie – 2 august de Socis, informația fiind preluată „conform European Pravda ”, notează Digi24. Dinamica față de măsurătorile anterioare Publicația precizează că nivelul de 69,2% pentru UE este mai mic decât în seria de sondaje anterioare, deși „nu este cea mai scăzută înregistrată în ultimii doi ani”. În cazul NATO, sprijinul „a crescut ușor” față de cele două sondaje anterioare ale Socis, însă „tendința generală pe ultimii doi ani indică o scădere a sprijinului”. Ca reper, un sondaj realizat în iunie arăta 79% susținere pentru aderarea la UE și 63% pentru aderarea la NATO, potrivit aceleiași surse. [...]
Bulgaria ridică miza de securitate la granița cu România după prăbușirea unei drone lângă o conductă strategică de gaze , iar Ministerul de Externe de la Sofia o convoacă pe ambasadoarea Ucrainei, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc sâmbătă, în apropierea frontierei cu România, în vecinătatea gazoductului Trans-Balcanic . Întâlnirea cu ambasadoarea Olesea Ilaşciuk este programată pentru luni, deoarece diplomata se află în prezent la Kiev, conform informațiilor transmise de echipa ministrului bulgar de Externe. Ministerul de la Sofia a indicat că decizia vine după prăbușirea dronei și în contextul sensibilității zonei, inclusiv prin proximitatea unei infrastructuri energetice considerate strategică. Ce știe Sofia despre dronă și de ce contează pentru infrastructura energetică Ministerul bulgar al Apărării a precizat anterior că dispozitivul era un tip de dronă „utilizat pe scară largă de forțele armate ucrainene”, dar a adăugat că „în prezent, nu există indicii că ar fi fost vorba despre un incident deliberat”. Premierul bulgar Rumen Radev a declarat că resturile aparatului au fost găsite sâmbătă și că drona „a explodat în imediata vecinătate a punctului de trecere a frontierei Kardam, la granița cu România”, la „1.000 de metri” de o stație de comprimare a gazoductului Trans-Balcanic. Prăbușirea, pe un câmp de floarea-soarelui, nu a provocat victime. Reacția Kievului: negare a intenției și promisiunea unei anchete Ucraina a transmis sâmbătă că nu a vizat „în mod deliberat” Bulgaria și a promis o anchetă. Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Gheorghi Tîhîi, a spus că autoritățile ucrainene sunt în contact cu partea bulgară pentru clarificarea circumstanțelor. „Putem afirma cu certitudine că armata ucraineană nu a direcționat în mod deliberat nicio aeronavă către Bulgaria” În același timp, oficialul ucrainean nu a confirmat dacă drona era într-adevăr ucraineană, potrivit relatării. Ce urmează Convocarea ambasadoarei deschide un canal diplomatic formal pentru lămurirea incidentului și pentru stabilirea responsabilităților, în condițiile în care explozia a avut loc aproape de o stație de comprimare a unui gazoduct strategic. Deocamdată, informațiile publice nu indică intenționalitate, iar Ucraina spune că investighează cazul. [...]
Guvernul Ungariei a cerut intervenția poliției pentru a împiedica traversarea Dunării prin apă către insula unde are loc Festivalul Sziget , pe fondul unui nivel „fără precedent de scăzut” al fluviului, potrivit Agerpres . Avertismentul a fost publicat pe site-ul guvernului ungar și vizează accesul dinspre Buda către Insula Hajógyári (Óbuda), locul de desfășurare al festivalului din Budapesta. În pofida apei scăzute, autoritățile spun că traversarea prin apă „ar putea fi o aventură periculoasă”, conform agenției ungare MTI, citată de Agerpres. Măsuri operative în zona festivalului Poliția a izolat zona și a amplasat panouri de avertizare. Totodată, polițiștii vor patrula în perimetrul respectiv pe durata festivalului. Festivalul Sziget este programat să se desfășoare în perioada 11-15 august, conform informațiilor publicate de autorități. [...]
MApN spune că radarele nu au detectat nicio dronă care să fi traversat spațiul aerian al României spre Bulgaria , după ce autoritățile de la Sofia au anunțat o explozie provocată de o dronă în apropierea frontierei, potrivit Wall-Street . Episodul ridică o problemă operațională de securitate la graniță, în condițiile în care bulgarii vor să își mute resursele de detectare și contracarare a dronelor către frontiera cu România. Ministerul Apărării Naționale precizează că, în ziua de 8 august, în jurul orei 08:20, „sistemele de supraveghere radar ale MApN nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spaţiul aerian al României către Bulgaria”. Instituția mai afirmă că, în intervalul anterior exploziei, nu au fost înregistrate evoluții ale unor ținte aeriene care să indice o posibilă traiectorie prin spațiul aerian național către teritoriul bulgar. MApN mai transmite că monitorizează permanent situația din proximitatea frontierelor României și că va comunica date suplimentare „în măsura în care vor apărea informații relevante”. Ce spun autoritățile bulgare despre incident Potrivit premierului bulgar Rumen Radev , citat de agenția bulgară BTA și de Agerpres, o dronă a pătruns sâmbătă dimineață în spațiul aerian al Bulgariei venind dinspre nord și a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului bulgar. Incidentul ar fi avut loc la ora 08:10, în apropierea fostului punct de control de frontieră Kardam (corespunzător vămii Negru Vodă, în România). Radev a mai spus că explozia s-a produs la aproximativ 1.000 de metri de o stație de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balcan și că drona s-a prăbușit într-un lan de floarea-soarelui. Zona a fost izolată, iar autoritățile au trimis echipe ale Poliției de Frontieră, Poliției Naționale și Ministerului Apărării; nu au fost raportate victime sau pagube la infrastructură. Implicația operațională: redistribuirea resurselor anti-dronă În urma incidentului, potrivit informațiilor citate în articol, Bulgaria ar urma să redistribuie personalul Poliției de Frontieră și echipamentele utilizate pentru detectarea și contracararea dronelor de la frontiera cu Turcia la frontiera cu România. Premierul bulgar a mai afirmat că drona nu ar fi fost detectată nici în spațiul aerian românesc, nici în cel bulgar și că nu au existat informații nici de la Centrul Combinat de Operațiuni Aeriene de la Torrejón (Spania), care monitorizează spațiul aerian din sudul Europei. Ce urmează la nivel NATO La începutul săptămânii viitoare este programată o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, în care Polonia va prezenta informații despre un incident cu rachete balistice pe teritoriul său, iar România și Bulgaria vor informa aliații despre incidentele cu drone menționate, conform declarațiilor lui Rumen Radev citate în material. [...]
