Știri
Știri din categoria Diverse
Ludovic Orban pune presiune pe Cotroceni pentru desemnarea rapidă a premierului, respingând explicit scenariul unui „guvern tehnocrat” și susținând că președintele Nicușor Dan „nu-și exercită atribuțiile” dacă amână decizia, potrivit Digi24.
Fostul premier a declarat la Digi24 că varianta unui guvern tehnocrat „nu există” și a argumentat că, în practică, astfel de cabinete au avut sprijin politic și au fost „decontate” electoral de partidele care le-au susținut. Ca exemplu, Orban a invocat Cabinetul Cioloș, despre care spune că a fost urmat de „catastrofa electorală a PNL-ului”.
În opinia lui Orban, șeful statului ar avea de ales între două nominalizări transmise de partide și ar trebui să facă „imediat” desemnarea:
Orban a insistat că doar președintele României poate desemna premierul și că întârzierea ar echivala cu neexercitarea atribuțiilor constituționale.
Fostul consilier prezidențial a afirmat că nu mai are nicio legătură cu Nicușor Dan „din noiembrie” și a susținut că președintele ar acționa „împotriva” așteptărilor celor care l-au votat. În același timp, Orban l-a indicat pe Nicușor Dan drept „principalul vinovat, alături de PSD” pentru declanșarea și prelungirea crizei politice și guvernamentale.
În plus, Orban a susținut că PSD nu ar fi depus moțiunea de cenzură fără un „acord” sau „sprijin tacit” din partea președintelui, argumentând că Nicușor Dan ar fi acționat „exact pe temele” dorite de PSD.
Recomandate
Ludovic Orban susține că desemnarea lui Siegfried Mureșan ar fi o mișcare tactică, nu o soluție de guvernare , menită să pregătească terenul pentru o altă nominalizare „acceptabilă” după un posibil eșec în Parlament, potrivit Digi24 . Miza, în lectura fostului premier, este prelungirea incertitudinii politice într-un moment în care România are nevoie de o majoritate funcțională, cu efect direct asupra capacității executive de a lua decizii. Orban, fost premier și consilier prezidențial, a declarat duminică seară la Digi24 că președintele Nicușor Dan „nu-și dorește” învestirea unui guvern condus de Siegfried Mureșan și că ar exista „un plan” discutat cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, pentru un guvern „ascultător” cu care șeful statului să colaboreze mai ușor. Ce spune Orban despre logica desemnării și votul din Parlament În declarațiile sale, Orban afirmă că PSD nu ar avea capacitatea de a strânge o majoritate parlamentară pentru un guvern „aparent fără culoare politică”, dar controlat de PSD. În acest context, desemnarea lui Mureșan ar avea rolul de a transfera responsabilitatea unui eventual eșec către PNL, USR și, „în special”, către Ilie Bolojan, astfel încât o nominalizare ulterioară – pe care Orban spune că președintele ar dori-o în realitate – să devină mai ușor de acceptat politic. Tot Orban susține că, dacă președintele l-ar fi dorit cu adevărat pe Mureșan, ar fi putut face desemnarea încă din 26 iunie, când, potrivit lui, propunerea PNL–USR–UDMR îndeplinea aceeași condiție invocată acum: susținerea celui mai mare număr de parlamentari. De ce contează: blocajul politic și riscul de prelungire a crizei Fostul premier descrie perioada de așteptare drept una în care „țara a stat în criză”, argumentând că doar președintele poate debloca situația prin desemnarea premierului. El apreciază și că șansele de învestire depind de capacitatea de negociere a lui Siegfried Mureșan, însă consideră „puțin probabilă” obținerea unei majorități parlamentare în actuala configurație. În plus, Orban spune că, dacă președintele ar urmări cu adevărat învestirea guvernului Mureșan, ar trebui să transmită explicit că, în cazul respingerii în Parlament, sunt îndeplinite condițiile constituționale pentru alegeri anticipate și că va dizolva Parlamentul. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan condiționează formula guvernului de excluderea PSD , susținând că o coaliție PNL–USR–UDMR poate merge la vot în Parlament și fără sprijinul social-democraților, potrivit Digi24 . Miza, în lectura lui Mureșan, este una operațională: un guvern care să poată împinge reforme administrative și restructurarea companiilor de stat, fără fricțiunile unei coabitări cu PSD după „experiența din ultimul an”. Într-o intervenție la Știrile ProTV, Mureșan a spus că România „poate fi guvernată de PNL, împreună cu USR și UDMR, sau de PSD”, dar nu de o formulă comună PNL–PSD, invocând faptul că social-democrații „nu și-au respectat angajamentele” și „au dărâmat guvernul din care făceau parte”. Concluzia sa a fost tranșantă: „fie ei, fie noi, dar nu împreună”, declarație atribuită de Digi24 agenției News.ro. Votul din Parlament, chiar și fără PSD Mureșan afirmă că va merge la vot în Parlament chiar dacă PSD a anunțat că nu va susține guvernul. El a enumerat trei motive principale: prezentarea programului și a „viziunii” pentru un „stat nou, modern”, cu reforme în administrația centrală și locală; transparentizarea votului, „pentru a arăta oamenilor cum votează fiecare parlamentar, fiecare grup parlamentar”; respectarea procedurii constituționale și a președintelui. În același context, Mureșan a indicat drept direcții de reformă „restructurarea companiilor de stat” și reducerea pierderilor acestora, cu redirecționarea banilor către sănătate și educație. Dialog cu PSD, dar fără negocieri cu AUR Deși exclude cooptarea PSD la guvernare, Mureșan spune că va avea „un dialog organizat” cu PSD ca grup parlamentar și că nu va încerca să îl divizeze. În schimb, a precizat că nu va purta dialog cu AUR, motivând diferențe „fundamental” de viziune. În logica sa, „testul” pentru PSD ar fi dacă susține un guvern „proeuropean” sau își consolidează parteneriatul cu AUR. Ce urmează Mureșan a declarat că va discuta mai întâi cu parlamentarii PNL, USR și UDMR pentru a le prezenta programul de guvernare, pe care spune că îl finalizează „cel mai probabil” în cursul zilei următoare, apoi cu grupul minorităților naționale și, ulterior, cu PSD. Totodată, a spus că a fost surprins de ceea ce a numit „lipsa de respect” a lui Sorin Grindeanu față de președinte, după reacția PSD apărută înainte ca decretul de nominalizare să fie publicat în Monitorul Oficial . [...]
Criticile lui CTP la adresa nominalizării lui Siegfried Mureșan ca premier pun presiune suplimentară pe un proces deja întârziat de formare a Guvernului , într-un moment în care România este condusă de luni de zile de un executiv interimar, potrivit Libertatea . Gazetarul Cristian Tudor Popescu susține că președintele Nicușor Dan „a greșit nominalizarea” și spune că nu îl vede pe Siegfried Mureșan drept un premier capabil să gestioneze situații precum protestele, inclusiv cele pașnice, invocând lipsa de „contact cu publicul” și un „discurs de corporatist politic” (formulare folosită de CTP pentru a descrie un stil tehnic, distant, mai degrabă instituțional decât orientat spre dialog direct cu oamenii). De ce spune CTP că nominalizarea e o problemă de funcționare, nu de competență În intervenția de la B1TV din 17 septembrie, CTP afirmă că Mureșan are pregătire și vizibilitate la Bruxelles, inclusiv prin funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, însă consideră că profilul său nu se potrivește cu tipul de presiuni interne pe care le-ar aduce funcția de prim-ministru în actualul context. În special, CTP spune că nu îl vede pe Mureșan: gestionând eficient situații de stradă, cu protestatari pașnici din diverse domenii; mergând „în teritoriu” pentru a rezolva probleme punctuale; comunicând convingător cu publicul larg în momente tensionate. „Aer de prohod” la momentul anunțului: critica la adresa lui Nicușor Dan CTP a comentat și modul în care președintele a făcut anunțul nominalizării, fără ca Siegfried Mureșan să fie prezent, spre deosebire de alte momente anterioare (când au fost nominalizați Eugen Tomac și Adrian Veștea). „Avea un aer de prohod, de înmormântare. Negru la față... scârbit, dezamăgit, resemnat” Totodată, CTP a spus că președintele ar fi ales soluția fără consultări largi și că inclusiv partidele PNL și USR ar fi fost luate prin surprindere, la fel ca Mureșan. Contextul politic: patru luni de interimat și două nominalizări eșuate Libertatea reamintește că România se află în criză politică din aprilie, după retragerea sprijinului PSD pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și căderea executivului prin moțiune de cenzură pe 5 mai. În acest interval, Nicușor Dan a mai făcut două nominalizări: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament; Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins la vot pe 22 iunie. Pe 5 septembrie s-au împlinit patru luni de guvernare interimară, cu Ilie Bolojan premier interimar. Ce urmează: termenul legal pentru formarea Guvernului După consultările din 17 septembrie, Nicușor Dan a anunțat că îl propune pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar acesta a cerut un timp de gândire și ulterior a anunțat pe Facebook că acceptă propunerea. După publicarea decretului în Monitorul Oficial, Mureșan va avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a cere votul de învestitură în Parlament, mai notează publicația. [...]
PNL, USR și UDMR iau în calcul continuitatea la ministere , inclusiv păstrarea unor miniștri-cheie precum Finanțele, în timp ce negocierile pentru învestirea Guvernului Mureșan intră într-o fereastră procedurală de 10 zile, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: dacă se merge pe „aceiași oameni”, tranziția administrativă ar putea fi mai rapidă, dar rămâne problema majorității parlamentare. Duminică seară, reprezentanți ai PNL, USR și UDMR au discutat despre programul de guvernare, iar luni este așteptată o ședință între premierul desemnat Siegfried Mureșan și liderii Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, pentru a da acceptul final pe document, conform informațiilor din articol. Continuitate la portofolii și redistribuirea ministerelor rămase libere În paralel cu programul de guvernare, au existat discuții despre împărțirea ministerelor și despre numele din viitorul cabinet. Sursele Digi24 indică faptul că liderii iau în calcul să păstreze miniștrii actuali în funcție, fiind dat exemplul lui Alexandru Nazare la Finanțe. Totodată, „cel mai probabil” nici Cătălin Predoiu nu ar urma să fie schimbat, iar USR ar vrea să propună aceiași miniștri pe care îi are în prezent. O zonă sensibilă rămâne împărțirea portofoliilor deținute anterior de PSD. În acest context, Ministerul Agriculturii este menționat ca posibil să revină UDMR, având în vedere că Tanczos Barna conduce deja ministerul ca interimar. Voturile pentru învestire: fără majoritate sigură, urmează negocieri Dincolo de arhitectura cabinetului, problema imediată este aritmetica parlamentară. Potrivit informațiilor prezentate, PNL, USR și UDMR nu au în acest moment voturile necesare, astfel că, pentru o majoritate „sigură”, ar avea nevoie să negocieze cu aleși de la PSD sau de la AUR. Pe calendar, luni ar urma să fie publicat în Monitorul Oficial decretul de desemnare a lui Siegfried Mureșan ca premier. Din acel moment începe termenul de 10 zile în care acesta trebuie să vină în Parlament cu programul de guvernare și lista de miniștri. Calendarul negocierilor ar urma să fie stabilit după o întâlnire între liderii celor trei formațiuni care îl susțin. În același timp, PSD se reunește luni în ședință, după ce Sorin Grindeanu l-a criticat public pe Siegfried Mureșan, susținând că nu ar fi prezentat un „plan pentru România” și ridicând tema direcției economice și a politicii fiscale, inclusiv dacă va continua „politica de austeritate” a Guvernului Bolojan. [...]
UDMR avertizează că prelungirea crizei guvernamentale poate afecta percepția agențiilor de rating , în condițiile în care nu există, în acest moment, cele 233 de voturi necesare pentru învestirea unui nou cabinet, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor spune că, dacă premierul desemnat Siegfried Mureșan nu poate strânge o majoritate, ar trebui să își depună mandatul, pentru a evita un eșec previzibil în Parlament. Liderul UDMR afirmă că „ceea ce a rămas din vechea coaliție”, după decizia PSD, este „foarte departe” de pragul de 233 de voturi. În acest context, UDMR continuă discuțiile cu PNL și USR și spune că va lua o decizie după ce va vedea programul de guvernare și răspunsurile lui Mureșan la întrebări legate, între altele, de fiscalitate, buget, program economic, dezvoltare și investiții. Miza: evitarea unui vot pierdut și a escaladării conflictului Kelemen Hunor descrie două scenarii: fie se merge în Parlament fără majoritate, cu un număr insuficient de voturi, fie se recomandă depunerea mandatului pentru a nu „prelungi conflictul” și pentru a nu „adânci criza”. El spune că preferă o soluție „rațională” și evitarea unei confruntări care ar urma să se vadă la audieri și în plen. „Mie nu-mi place să vin în Parlament doar ca să pierd, doar ca să avem mai puţine voturi decât necesită investirea Guvernului.” Presiunea calendarului: vizita S&P și raportul din 2 octombrie Un element central invocat de liderul UDMR este riscul de imagine externă: Hunor afirmă că agențiile de rating vor vedea că România merge „din scandal în scandal”, într-un moment în care Standard & Poor’s (S&P) se află în România, iar pe 2 octombrie ar urma să fie publicat raportul acesteia. „Exact când S&P-ul este în România şi pe 2 octombrie trebuie să apară şi raportul lor, vom arăta lumii că noi mergem din scandal în scandal.” Ce opțiuni politice sunt luate în calcul Kelemen Hunor spune că președintele ar mai avea „pe masă” o alternativă de desemnare, pe Sorin Grindeanu, dacă Mureșan nu reușește să treacă Guvernul. În același timp, liderul UDMR afirmă că nu poate fi exclusă varianta alegerilor anticipate. În privința unei eventuale majorități, Hunor indică faptul că trecerea Guvernului ar depinde de un vot al PSD, dacă social-democrații ar fi convinși să susțină cabinetul. El enumeră, totodată, poziții de respingere exprimate de mai multe formațiuni și actori politici, susținând că fără o schimbare de poziție nu există, practic, 233 de voturi. Ce urmează UDMR își leagă decizia de evoluția negocierilor și de forma finală a programului de guvernare. Hunor spune că vor continua întâlnirile în zilele următoare, iar după apariția „schiței” programului ar putea începe o nouă etapă a discuțiilor, inclusiv în relația cu PSD, despre care afirmă că ar fi lăsat „deschisă poarta” până la sfârșitul săptămânii. [...]
Un operator privat a ajuns să intermedieze accesul online la unele dintre cele mai vizitate muzee și obiective turistice din România, iar costul suplimentar este transferat către vizitatori , potrivit unei investigații Libertatea . Miza economică ține de comisioanele „peste preț” (suprataxare) aplicate la biletele cumpărate digital, într-un sistem despre care publicația spune că este puțin transparent și greu de urmărit public. Royal Tickets SRL este compania indicată ca furnizor al infrastructurii digitale de vânzare și control (emitere, scanare, încasare) pentru bilete, inclusiv la Castelul Peleș. Libertatea notează că rămâne neclar prin ce proceduri de achiziție publică sau în baza căror acorduri comerciale a ajuns firma să administreze fluxul de acces la mai multe instituții publice de cultură. O rețea de obiective publice, printr-o singură platformă Compania operează prin portalul muzeu.ro (platformă conectată tehnic la bilet.ro), prin care sunt comercializate bilete pentru o listă extinsă de instituții și obiective, între care: Castelul Peleș; Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”; Palatul Primăverii (Casa Ceaușescu); Palatul Culturii din Iași și mai multe muzee din Iași; Delfinariul din Constanța, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul Național al Marinei Române, Cazinoul din Constanța. Analiza citată de publicație susține că un singur operator privat concentrează vânzarea online, gestiunea sistemelor de scanare și fluxul de acces pentru o parte importantă din patrimoniul cultural și turistic. Cum se vede comisionul: exemplul Delfinariului din Constanța Libertatea arată că, în unele cazuri, comisionul este plătit direct de cumpărător și se reflectă în diferența dintre prețul de la casierie și cel online. Exemplul dat este Delfinariul din Constanța: adulți: 74,37 lei la casierie vs 78,87 lei online (diferență 4,50 lei); elevi: 17,76 lei la casierie vs 18,97 lei online (diferență 1,21 lei). Pe site-ul Delfinariului, mențiunea privind comisionul apare „discret”, în formularea: „Prețurile pentru biletele online conțin comisionul operatorului bilet.ro”, potrivit aceleiași surse. Estimare de venituri din comisioane și modelul „plătește vizitatorul” În lipsa unor date oficiale defalcate despre volumele de bilete digitale, Libertatea spune că a realizat o simulare (asistată de inteligență artificială) pentru a estima comisioanele potențiale doar din accesul la Delfinariu, folosind date din rapoartele de activitate ale Consiliului Județean Constanța. Conform Raportului de activitate al CMSN Constanța pe 2024, Delfinariul a avut 485.817 vizitatori (o medie de 1.331/zi). Pe ipoteza unei medii de 1.300 vizitatori/zi și a unei împărțiri egale între adulți și elevi/copii, publicația estimează un comision total de 3.711,5 lei/zi, adică 111.345 lei/lună și 1.354.697,5 lei/an (aprox. 272.000 euro/an) proveniți din suprataxarea biletelor online pentru un singur obiectiv. Este o estimare, nu o raportare oficială. Libertatea mai citează o ofertă comercială depusă de Royal Tickets SRL într-o procedură de achiziție publică (SEAP/SICAP) către Muzeul Satului Bănățean Timișoara, din care reiese că instituția publică nu ar plăti din buget, dar ar accepta aplicarea unui comision „on top” suportat integral de clientul final. „Comision platformă BILET.ro: […] ROYAL TICKETS SRL va aplica un comision on top de 5.5% din valoarea fiecărui bilet vândut […] Comisionul este suportat integral de către clientul final care achiziționează bilete online. Pentru vânzările biletelor la casierie se adaugă un comision on top de doar 2.5% […] Decontările […] se vor realiza săptămânal, prin transfer bancar.” Cine sunt asociații și ce spune investigația despre legături politice Potrivit datelor prezentate, Royal Tickets SRL a fost înființată în 2014 și operează prin bilet.ro. Asociații sunt: Răzvan Ioan George – 51% și administrator; Vasile Sebastian Albulescu – 35%; Mircea Muscalu – 14%. Libertatea îl descrie pe Albulescu drept apropiat al lui Sorin Grindeanu (coleg de școală și fost partener de afaceri, potrivit unor surse citate de publicație). Totodată, investigația menționează că firma ar avea, în medie, doi angajați, conform informațiilor obținute de la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Publicația precizează că a solicitat puncte de vedere, în baza Legii 544/2001, de la Ministerul Culturii și de la Royal Tickets SRL, urmând să publice răspunsurile când vor fi transmise. [...]
