Știri
Știri din categoria Diverse
Statul ridică dobânzile la Tezaur până la 7,50% și extinde canalele de cumpărare, într-o nouă ediție disponibilă din 5 octombrie, cu venituri neimpozabile și posibilitatea de răscumpărare înainte de scadență, potrivit Digi24. Miza pentru investitori este randamentul în lei, iar pentru stat – atragerea de finanțare pentru deficit și refinanțarea datoriei publice.
Noua ediție Tezaur se adresează persoanelor care au împlinit 18 ani și include titluri de stat în lei cu scadențe de unu, trei și cinci ani. Dobânda se plătește anual, iar câștigurile nu sunt supuse impozitării.
Ministerul Finanțelor lansează trei emisiuni, cu următoarele dobânzi anuale:
Valoarea nominală a unui titlu este de 1 leu, iar dobânda se achită la datele prevăzute în prospectul emisiunii.
Perioada de subscriere începe pe 5 octombrie și se încheie cel târziu pe 6 noiembrie, în funcție de canalul ales. Titlurile pot fi cumpărate astfel:
Prin Ghișeul.ro pot investi cetățenii români care au cont pe platformă și dețin un card de debit; această opțiune a fost introdusă în martie 2025.
O persoană poate face mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni, iar operațiunile pot fi anulate doar în perioada de subscriere, pe bază de cerere. Titlurile sunt transferabile și pot fi răscumpărate înainte de scadență, conform Ministerului Finanțelor.
Pentru transferul banilor din contul de subscriere Tezaur într-un cont bancar personal, investitorii trebuie să completeze Ordinul de plată multiplu electronic (OPME), formular disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor, în secțiunea „Tezaur Online”, care se transmite apoi prin SPV. Se aplică un comision de 0,51 lei pentru transferuri de până la 50.000 de lei și de 6 lei pentru sume mai mari.
Ministerul Finanțelor precizează că sumele atrase prin această emisiune vor fi folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, iar prospectul emisiunii (și eventualele modificări) urmează să fie publicat pe site-urile Ministerului Finanțelor și Poștei Române.
Recomandate
România a încasat peste 301 milioane de euro din PNRR , bani care intră direct în ecuația de finanțare a deficitului și a lichidităților statului, potrivit Digi24 . Suma provine din Cererea de plată numărul 3, iar ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că fondurile fuseseră suspendate de Comisia Europeană și au fost deblocate după dialog și îndeplinirea angajamentelor asumate. Cea mai mare parte a banilor, 298,6 milioane de euro, reprezintă granturi nerambursabile. Nazare a indicat că încasarea contribuie la finanțarea deficitului bugetar și la administrarea lichidităților Trezoreriei Statului. Prin această plată, România ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR, conform informațiilor prezentate de ministru. De ce contează pentru buget: presiune pe rectificare și pe construcția bugetului 2027 Nazare avertizează că discuția despre PNRR intră într-o etapă în care accentul ar trebui să se mute de la „câți bani intră” la „ce rezultate produc” proiectele și reformele finanțate. El cere o evaluare „investiție cu investiție”, inclusiv din perspectiva impactului economic și social, și susține că nu este suficient ca reformele să fie îndeplinite formal pentru a debloca tranșe. În același timp, clarificarea situației PNRR este legată direct de pregătirea bugetului: bugetul curent a fost construit pe ipoteza că România va încasa integral fondurile programate pentru 2026 și va face cheltuielile prevăzute pentru investiții și reforme. Ce urmează: centralizare de date pentru rectificare și priorități pe 2027 Ministrul interimar al Finanțelor a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite să actualizeze și să centralizeze informațiile despre: ce sume vor fi efectiv încasate; ce cheltuieli au fost deja efectuate; ce obligații au rămas de achitat; ce investiții necesită continuarea finanțării și din ce surse. Aceste date ar urma să stea la baza deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an și a stabilirii necesarului de finanțare și a priorităților din bugetul pe 2027. Nazare mai spune că succesul PNRR ar trebui măsurat în reforme structurale aplicate și investiții care cresc potențialul economic, nu doar în sumele încasate. [...]
Valorificarea activelor Blue Air intră într-o etapă logistică dificilă , după ce o aeronavă scoasă la drum de pe Aeroportul Otopeni a rămas blocată sub un pod de pe DN1, iar transportul a fost amânat, potrivit Știrile Pro TV . Avionul, care a aparținut companiei Blue Air (aflată în faliment), urmează să fie transformat într-un loc de joacă, iar operațiunea de relocare presupune echipamente speciale și coordonare cu poliția. Aeronava a fost scoasă pe șosea joi noapte, tractată și escortată de mașini cu girofar. Conform relatării, camionul s-a deplasat cu aproximativ 10 kilometri pe oră, însă în zona Balotești dimensiunile avionului au împiedicat trecerea pe sub un pod de pe DN1, blocând transportul. Ce s-a întâmplat pe traseu și când se reia transportul Pe parcursul zilei, echipele implicate au înlocuit echipamentele care susțin avionul, pentru a reduce înălțimea ansamblului de transport. Transportatorul citat de publicație a explicat că se schimbă suporții pentru a adapta încărcătura la condițiile de traseu. Un corespondent al postului a precizat că este nevoie de un alt set de suporți care să reducă înălțimea transportului cu aproximativ 10 cm, astfel încât aeronava să poată trece pe sub podurile de pe traseu. Transportul ar urma să fie reluat vineri seară. Ulterior blocajului, avionul a fost mutat într-o zonă fără trafic, în apropierea DN1. Miza economică: recuperarea datoriilor prin vânzarea activelor Avionul provine din activele Blue Air, companie aflată în faliment, ale cărei bunuri sunt vândute la licitație pentru recuperarea datoriilor. Printre creditori se numără și statul, care are de recuperat aproximativ 370 de milioane de lei. Potrivit lichidatorului Blue Air, pentru două carcase de avion vândute până acum s-a obținut un preț de 90.000 de euro (aprox. 450.000 lei), iar sumele rezultate din valorificarea activelor urmează să fie distribuite creditorilor. Acesta a mai spus că un motor de aeronavă se situează între 50.000 și 300.000 de euro (aprox. 250.000–1.500.000 lei), în funcție de starea în care se găsește. În patrimoniul companiei ar mai fi zece motoare și patru carcase, conform materialului. În context, Blue Air și-a suspendat toate zborurile în septembrie 2022, după blocarea conturilor, iar în martie 2023 a intrat în insolvență, pe fondul dificultăților financiare. [...]
PSD respinge scenariul suspendării președintelui Nicușor Dan și își leagă poziția de miza stabilității politice necesare formării unui guvern și redresării economiei , potrivit Știrile Pro TV . Mesajul a fost transmis de secretarul general al PSD, Claudiu Manda , pe Facebook, în contextul acuzațiilor venite din PNL. Manda afirmă că „suspendarea președintelui Nicușor Dan nu face parte din agenda PSD” și că ideea ar apărea „numai în mintea celor preocupați să prelungească actuala criză” și să provoace „una nouă”. În aceeași intervenție, el spune că PSD se concentrează pe „formarea unui Guvern funcțional”, pe „stabilitatea și credibilitatea României” și pe „redresarea economiei”. Contextul politic: acuzații din PNL și replică din PSD Reacția liderului PSD vine după ce deputatul PNL Alexandru Muraru, lider al PNL Iași, a declarat la RFI că PSD ar pregăti suspendarea președintelui și a susținut că „lipsesc în acest moment 18 voturi pentru suspendarea președintelui”, conform aceleiași surse. În paralel, Manda atacă „retorica PNL”, pe care o numește „obsesivă”, și cere ca disputa politică să se mute spre problemele economice și sociale. El invocă, între altele, scăderea consumului populației, creșterea numărului de firme intrate în insolvență și erodarea puterii de cumpărare, fără a oferi date sau intervale de timp în mesajul citat. Ce transmite PSD despre următorul pas: guvernarea, „datoria tuturor partidelor” În postarea sa, Manda mai arată că președintele Nicușor Dan „a desemnat un prim-ministru”, iar de aici înainte „găsirea unei soluții de guvernare este datoria tuturor partidelor care au primit un mandat din partea românilor”. În acest cadru, PSD încearcă să delimiteze public discuția despre suspendare de negocierile pentru formarea guvernului, sugerând că prelungirea conflictului politic ar adânci criza și ar afecta stabilitatea și credibilitatea României — elemente cu impact direct asupra climatului economic. [...]
Reducerea deficitului spre 6% din PIB ar putea redeschide discuția despre majorări de pensii și salarii, dar numai cu tăieri de cheltuieli și colectare mai bună , potrivit Știrile Pro TV . Scăderea ar veni după un an în care deficitul a fost de 9,3%, însă economiștii avertizează că spațiul bugetar rămâne limitat de angajamentele asumate față de Comisia Europeană . România ar putea încheia anul cu un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB, sub estimările inițiale, iar anul viitor s-ar apropia de 5%, conform ultimelor prognoze economice menționate în material. Chiar și așa, nivelul deficitului este încă ridicat, iar reducerea lui ar trebui să continue, inclusiv prin limitarea cheltuielilor statului. Ce condiții sunt invocate pentru creșteri de pensii și salarii În acest context, viitorul Guvern ar putea include în programul său majorări de pensii și salarii, dar condiția este ca banii să fie găsiți în interiorul bugetului, fără a deraia traiectoria de reducere a deficitului. Economiștii citați indică două direcții principale: tăierea cheltuielilor din instituțiile publice; creșterea încasărilor la buget prin combaterea evaziunii fiscale și o colectare mai bună a taxelor de către ANAF . „Practic, trebuie să luăm bani din altă parte, iar cel mai corect mod de a face acest lucru este să reducem cheltuielile publice. Pentru a avea creșteri de salarii și pensii, mai ales de pensii.” Energie: Comisia Europeană pregătește măsuri, decizia rămâne la Guvern Pe lângă tema deficitului, materialul notează că ar putea apărea „vești bune” și la facturile de energie. Comisia Europeană urmează să anunțe măsuri pentru reducerea prețurilor, care rămân ridicate în UE, inclusiv în România. Printre opțiunile prezentate se află: prelungirea mecanismului de criză care permite statelor membre să acorde ajutoare financiare consumatorilor și companiilor; cumpărarea gazelor „la comun”, în cantități mai mari, pentru prețuri mai bune; recomandarea de reducere a taxelor la electricitate, care ar reprezenta aproximativ un sfert din prețul plătit de consumatori. Decizia finală privind aplicarea acestor opțiuni ar aparține viitorului Guvern, potrivit materialului. Context european: posibilă redistribuire de fonduri pentru apărare Știrile Pro TV mai menționează că România ar putea primi bani suplimentari pentru apărare prin programul european SAFE, în condițiile în care aproximativ 20 de miliarde de euro ar urma să fie redistribuite după ce unele state, inclusiv Italia și Ungaria, ar fi decis să împrumute mai puțin decât li se alocase inițial. [...]
Negocierile pentru învestirea Guvernului Niculescu riscă să ducă la o majoritate fragilă, dependentă de SOS România , pe fondul blocajului dintre PSD și PNL, potrivit Știrile Pro TV . În contextul în care refacerea coaliției PSD–PNL–UDMR este prezentată ca „aproape imposibilă”, iar PSD ar fi exclus din start un cabinet format doar din tehnocrați, discuțiile se restrâng la două formule de guvern. Tensiunea politică este alimentată și de schimbul de mesaje publice dintre Sorin Grindeanu , care a cerut refacerea coaliției, și vicepremierul PNL Oana Gheorghiu, care a respins ideea. Varianta 1: guvern monocolor PSD, cu voturi de instalare de la PNL și UDMR Prima opțiune descrisă este un Executiv monocolor PSD, cu Luca Niculescu prim-ministru și toate ministerele la social-democrați. În acest scenariu, PNL și UDMR ar vota învestirea, dar ar trece ulterior în opoziție. Conform calculelor prezentate, un astfel de guvern ar primi sprijin și de la Minoritățile naționale, UPR, PACE și neafiliați, iar majoritatea ar fi „extrem de confortabilă”, peste 291 de voturi. Varianta 2: PSD plus „conservatorii” din PNL, cu risc de dependență de SOS România A doua formulă pornește de la ideea că PSD nu ar dori să-și asume singur responsabilitatea guvernării, astfel că ar putea coopta „tabăra conservatoare” din PNL, chiar cu riscul excluderii acestora din partid, într-un guvern „similar cu cel propus de Adrian Veștea”. Aritmetica descrisă de sursă indică însă o problemă de prag: de la cele 127 de voturi ale PSD s-ar adăuga 20 de voturi din zona liberal-conservatoare, plus sprijin de la Minorități, UPR, PACE și 12 neafiliați (din totalul de 22). Chiar și cu un vot favorabil din partea UDMR, despre care Kelemen Hunor ar fi spus că ar putea exista „cu anumite obiecții”, totalul nu ar atinge minimul necesar de 233 de voturi. În acest punct, soluția ar putea veni de la SOS România: cele 13 voturi ale partidului ar asigura învestirea, ceea ce ar transforma formațiunea într-un actor-cheie pentru stabilitatea parlamentară a viitorului guvern. Ce urmează: termen pentru program și listă de miniștri Luca Niculescu ar urma să continue negocierile săptămâna viitoare, iar rezultatul lor va influența decizia de a-și depune sau nu mandatul. Potrivit sursei, până joi trebuie depuse în Parlament programul de guvernare și lista cabinetului de miniștri. [...]
România conduce UE la ponderea călătoriilor interne, un semnal că banii din turism rămân în țară, dar la valori mai mici decât în deplasările externe , potrivit datelor Eurostat prezentate de Știrile Pro TV . La nivelul Uniunii Europene, în 2025 au fost consemnate 1,20 miliarde de călătorii în interes personal și de afaceri, în creștere cu 1,4% (17 milioane de călătorii) față de 2024. Din total, 848 de milioane au fost călătorii interne (70%), iar 264 de milioane (22%) au fost călătorii în străinătate, dar în interiorul UE. Per ansamblu, 92% din călătoriile rezidenților UE au avut loc în interiorul blocului comunitar, conform Agerpres . România: 89% din călătorii, în interiorul țării România a avut cea mai mare pondere a călătoriilor interne în totalul deplasărilor, cu 89%. Urmează Spania (87%), apoi Grecia, Franța și Portugalia (fiecare cu 85%). La polul opus, Luxemburg a raportat o pondere de 5%, urmat de Belgia (29%) și Malta (32%). Pentru România, Eurostat indică o scădere ușoară a ponderii călătoriilor interne, de la 90% în 2024 la 89% în 2025. Unde se duc cheltuielile: mai puține călătorii externe, dar mai mulți bani Deși numărul călătoriilor interne a fost mai mare, cheltuielile totale au fost mai ridicate pentru călătoriile în străinătate. În 2025, rezidenții UE au cheltuit: 266,2 miliarde de euro (aprox. 1.331 miliarde lei) pentru călătorii interne; 379,4 miliarde de euro (aprox. 1.897 miliarde lei) pentru călătoriile în străinătate. Structura cheltuielilor arată că, la călătoriile interne, cazarea și transportul au depășit împreună jumătate din total: 34% (90,3 miliarde euro) pentru cazare și 21% (56 miliarde euro) pentru transport. La călătoriile în străinătate, cele mai mari sume au mers tot către cazare (35% sau 131,3 miliarde euro) și transport (32% sau 121,5 miliarde euro). [...]
