Știri
Știri din categoria Diverse
Întâlnirea de la Cotroceni dintre Nicușor Dan și Isaac Herzog aduce în prim-plan cooperarea economică și riscurile regionale cu efect asupra economiei globale, potrivit Știrile Pro TV, care citează informații ale Administrației Prezidențiale.
Președintele Nicușor Dan îl primește luni, la Palatul Cotroceni, pe președintele Statului Israel, Isaac Herzog, aflat într-o vizită de stat în România, alături de Prima Doamnă, Michal Herzog. Primirea este programată la ora 10:00, iar agenda include convorbiri tete-a-tete, convorbiri oficiale și un dejun oficial. Declarațiile de presă comune sunt anunțate pentru ora 12:00.
Administrația Prezidențială a transmis că vizita se înscrie în „dinamica foarte bună” a relațiilor bilaterale și vizează consolidarea cooperării dintre cele două state, pe fondul unei frecvențe mai mari a contactelor la nivel înalt din ultimii ani. În comunicare este menționată explicit o cooperare „politică și economică extinsă”.
Pe agenda discuțiilor dintre cei doi șefi de stat se află dezvoltarea și aprofundarea relațiilor bilaterale „în toate domeniile de interes comun”, cu accent pe:
În același cadru, urmează să fie discutate și teme de cooperare sectorială, inclusiv educația despre Holocaust, măsuri de combatere a antisemitismului în România, precum și dezvoltarea schimburilor culturale și a contactelor interumane.
O „atenție deosebită” este anunțată pentru evoluțiile recente din vecinătatea României și din regiunea Mării Negre, respectiv din Orientul Mijlociu, cu accent pe impactul asupra securității din cele două regiuni și asupra economiei globale.
Tot luni după-amiaza, Isaac Herzog urmează să fie primit de președintele Senatului, Mircea Abrudean, și de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. La ora 17:00, președintele Israelului este programat să se adreseze Parlamentului, reunit în ședință solemnă, la care sunt invitați și șefi ai misiunilor diplomatice ale statelor membre UE, ai Ucrainei și Republicii Moldova, precum și ai Ambasadei Statului Israel.
Duminică, șeful statului israelian a ajuns în România împreună cu Prima Doamnă pentru a participa la cea de-a XII-a ediție a Marșului Vieții de la Iași, eveniment de comemorare a victimelor Pogromului din iunie 1941.
Recomandate
Atacul cu peste 600 de drone asupra Moscovei ridică presiunea operațională pe apărarea aeriană a Rusiei , într-un context în care astfel de lovituri la distanță devin aproape zilnice, potrivit Digi24 . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a transmis că 620 de drone au zburat spre regiunea capitalei luni seara și marți dimineața. Conform declarațiilor sale, majoritatea au fost interceptate în zbor, iar alte 180 de drone au fost doborâte ulterior în zona Moscovei. Informațiile nu au putut fi verificate independent, iar la momentul relatării nu existau date despre posibile victime sau pagube materiale. Potrivit agenției ruse de stat TASS, citată de focus.de, ar fi fost cel mai intens atac de acest tip din ultimii doi ani. Atacuri aproape zilnice și ținte industriale În același material se arată că Forțele Aeriene Ucrainene desfășoară atacuri la scară largă împotriva regiunii Moscovei aproape zilnic. Sobianin a mai spus că, duminică noaptea, regiunea ar fi fost atacată de aproximativ 600 de drone, atac în urma căruia ar fi existat un deces și mai multe persoane rănite. Tot în acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat schimbări de personal la conducerea armatei, fără a da nume. El a vorbit și despre continuarea „operațiunilor la distanță” și despre stabilirea priorităților pentru „atacuri de precizie până în septembrie”, menționând că armata ucraineană vizează tot mai mult industriile rusești de armament și petrol, cu scopul de a slăbi capacitățile ofensive ale Rusiei. De ce contează operațional Volumul raportat al atacului (peste 600 de drone într-o singură noapte) indică o intensificare care poate forța Rusia să mențină resurse semnificative pentru apărarea aeriană în jurul capitalei și să gestioneze un ritm susținut de interceptări, în condițiile în care astfel de atacuri sunt descrise ca fiind aproape zilnice. În lipsa unor date independente despre pagube, rămâne neclar impactul material imediat, însă presiunea asupra sistemelor de apărare și a capacității de reacție este elementul central al episodului relatat. [...]
Controversa întâlnirii dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, pune din nou presiune pe transparența instituțională , iar ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), susține că întrevederea „nu a fost ascunsă”, invocând inclusiv contextul în care ar fi avut loc, potrivit Digi24 . Darău a declarat la Euronews (informație atribuită de Digi24 agenției News.ro) că situația ar fi fost „o coincidență nefericită”, dar că nu poate fi vorba de o întâlnire discretă, din moment ce „s-a trecut pe lângă presă”. În același timp, el a admis că episodul „se putea comunica mai bine”. „Nu cred că în clădirea Parlamentului, din proprie experiență, poți să ascunzi vreo întâlnire.” De ce contează: presiune pe reguli și pe comunicarea dintre puteri Miza depășește disputa politică punctuală: întâlnirile neanunțate între vârful executivului și conducerea Curții Constituționale alimentează suspiciuni privind influențarea unor dosare sau a unor decizii, chiar și atunci când nu există dovezi publice în acest sens. În acest caz, tema speculată în spațiul public a fost Legea integrității , contestată de PNL-USR și de președintele Nicușor Dan și aflată pe agenda CCR. Darău a invocat și un argument de „dublă măsură”, amintind un episod anterior în care, spune el, doi judecători CCR ar fi intrat în biroul lui Marcel Ciolacu fără ca atunci să se ceară demisii. Ce au spus CCR și alte instituții În contextul reacțiilor publice, Simina Tănăsescu a respins „ferm și categoric” speculațiile potrivit cărora ar fi fost discutate cauze aflate pe rolul Curții în afara cadrului legal. Separat, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) , Consiliul Superior al Magistraturii și președinții curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor au cerut clarificarea „imediată și completă” a circumstanțelor întâlnirii. CCR a transmis că întâlnirile președintelui Curții cu reprezentanți ai executivului vizează exclusiv aspecte de organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor legale. Ce urmează Darău a spus că sediul CCR este într-o aripă a Senatului și și-a exprimat așteptarea ca „premierul și doamna judecător” să ofere „răspunsurile potrivite”. În lipsa unor clarificări suplimentare, disputa riscă să rămână un test de credibilitate și de practici de transparență pentru instituțiile implicate, mai ales pe fondul unei teme sensibile precum legislația integrității. [...]
Meta riscă să fie obligată să schimbe din temelii Instagram și Facebook pentru minori , dacă pierde un proces intentat de 30 de state americane, care cer atât despăgubiri uriașe, cât și modificări de produs cu efect direct asupra modului în care funcționează platformele, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare, cu impact operațional: un juriu federal din California urmează să analizeze acuzațiile că Meta ar fi încălcat legislația privind protecția copiilor și adolescenților și ar fi proiectat platformele astfel încât să creeze dependență în rândul tinerilor. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de BBC . Statele cer peste o mie de miliarde de dolari de la Meta și solicită, totodată, schimbări concrete la Instagram și Facebook, inclusiv eliminarea numărului de „like-uri” și a derulării infinite (scroll). Reclamanții susțin că funcțiile ar fi fost concepute pentru a ține copiii și adolescenții conectați cât mai mult timp, prin algoritmi și notificări frecvente. Ce modificări cer statele pentru conturile adolescenților În proces, statele solicită ca Meta să implementeze o serie de măsuri care ar schimba experiența de utilizare pentru tineri, între care: verificare parentală pentru utilizatorii adolescenți; modificarea „algoritmilor de recomandare care manipulează dopamina”; eliminarea mai multor filtre de imagine care modifică aspectul persoanei în fotografii; eliminarea redării automate a conținutului video; interzicerea creării mai multor conturi; eliminarea postărilor „efemere”, precum Instagram Stories. Meta respinge acuzațiile și spune că are un angajament de lungă durată pentru siguranța tinerilor, susținând că dovezile din instanță vor arăta eforturile sale de protejare a minorilor. De ce procesul poate forța schimbări la nivel național Digi24 amintește că, într-o hotărâre recentă împotriva Meta, un judecător din New Mexico a amendat compania cu 942 de milioane de dolari și a dispus modificări similare, inclusiv eliminarea aprecierilor pentru utilizatorii sub 18 ani, restricții privind conținutul cu nuditate pentru adolescenți și limitarea notificărilor push la anumite ore. Documentul este disponibil „în ordonanța sa”, la acest link: nmdoj.gov . Deși ordinul din New Mexico se aplică doar în acel stat, o victorie a celor 30 de state în procesul separat ar face „aproape sigur” necesară aplicarea unor modificări la nivelul întregii platforme în SUA, în condițiile în care statele implicate reprezintă aproape două treimi din populația țării. În dosar, avocații au invocat și cercetări interne ale Meta, potrivit cărora numărul de „like-uri” stimulează „comparația socială”, asociată cu efecte precum singurătate accentuată, imagine corporală mai proastă și o stare de spirit negativă, conform materialului citat de Digi24. [...]
PSD spune că ar participa la o „celulă de criză” pe economie , o formulă propusă de deputatul AUR Mohammad Murad, cu un termen de 15 zile pentru un pachet de măsuri destinat sprijinirii companiilor românești și protejării locurilor de muncă, potrivit Digi24 . Miza practică este dacă inițiativa se poate transforma rapid într-un set de decizii aplicabile, într-un context în care Murad invocă „valul de falimente” și pierderea de locuri de muncă. Sorin Grindeanu , președintele PSD, a fost întrebat dacă partidul va da curs invitației și a răspuns că este „pozitiv” față de propunere. Liderul social-democrat a adăugat că PSD este dispus să participe la inițiative pe care le consideră utile pentru economie. „Da, sunt pozitiv la această propunere.” „PSD e tot timpul un partener atunci când vin propuneri bune pentru țară.” Ce propune Murad și în ce termen Mohammad Murad, deputat AUR și președinte al Comisiei pentru antreprenoriat și turism din Camera Deputaților , a anunțat că invită toate partidele parlamentare la constituirea unei „Celule de Criză” pentru economie și capitalul românesc. Mandatul propus pentru această structură este unul strict, cu termen-limită: în maximum 15 zile să fie elaborat un pachet de măsuri „care să poată fi aplicate imediat” pentru: protejarea companiilor românești; protejarea locurilor de muncă; protejarea investițiilor; protejarea capitalului autohton. Murad susține că este nevoie de măsuri concrete, nu doar de analize, și compară situația economică cu alte momente în care statul activează mecanisme de intervenție rapidă. Când ar urma prima întâlnire Prima întâlnire pentru constituirea „Celulei de Criză” este programată marți, 18 august, la ora 13:00, la Comisia pentru antreprenoriat și turism din Camera Deputaților. Murad precizează că invitația nu ar reprezenta o propunere de alianță politică, ci o discuție concentrată pe măsuri economice. În acest stadiu, materialul Digi24 nu oferă detalii despre conținutul concret al pachetului de măsuri sau despre forma instituțională în care ar putea fi adoptat ulterior. [...]
Dispecerizarea bateriilor prosumatorilor riscă să devină o obligație fără plată , dacă statul va încerca să folosească energia stocată în gospodării pentru echilibrarea sistemului în plină criză energetică, fără un mecanism de remunerare, potrivit Digi24 . Jurnalistul și prosumatorul George Buhnici îi transmite premierului Ilie Bolojan că ideea de „dispecerizare” (control coordonat al resurselor din rețea, pentru echilibrarea producției și consumului) poate funcționa doar dacă prosumatorii sunt plătiți „rezonabil” când bateriile lor sunt folosite. Buhnici susține că statul ar încerca, „într-un fel”, să naționalizeze energia stocată în baterii cumpărate din bani privați și reproșează autorităților că discută despre reforme, dar nu creează condiții care să încurajeze inițiativa privată în energie. Mesajul său central este că prosumatorii pot ajuta sistemul, însă nu gratuit și nu printr-un mecanism impus. Miza economică: cine plătește flexibilitatea din rețea În intervenția la Digi24, Buhnici spune că sute de mii de români au investit în sisteme fotovoltaice și baterii, iar aceste capacități pot deveni o resursă importantă pentru sistemul energetic, mai ales în perioadele cu prețuri ridicate. El indică o valoare totală a investițiilor prosumatorilor „undeva spre 2,5 miliarde” în baterii și sisteme. Tot el argumentează că, pe termen lung, este „nesustenabil” ca energia produsă la prânz să fie răscumpărată ulterior „mult mai scump”, motiv pentru care prosumatorii ar trebui integrați în echilibrarea sistemului prin stimulente, nu prin constrângeri. Ce model invocă și ce cere, concret Buhnici spune că nu se opune principiului dispecerizării, ci modului de aplicare și condițiilor în care prosumatorii ar pune energia stocată la dispoziția sistemului. Exemplul invocat este Australia, unde, potrivit lui, statul ar fi subvenționat 30% din valoarea bateriilor, iar ulterior a putut „dispeceriza” aceste resurse. În viziunea lui, participarea prosumatorilor ar putea fi organizată inclusiv prin „grupuri” sau „cooperative” care să agregheze producția și stocarea, astfel încât gospodăriile să devină parteneri ai rețelei, nu doar utilizatori. Dimensiunea fenomenului: câți prosumatori și ce capacitate În scrisoarea deschisă adresată premierului, Buhnici afirmă că „360.000 de familii” au investit în astfel de sisteme și că prosumatorii au instalat împreună „peste 4.000 MW”, contribuind la dezvoltarea rapidă a producției descentralizate de energie. „Dispecerizare este o idee foarte bună. Întrebarea este cum o facem. (...) Dacă vrei să-mi controlezi bateria, OK, dar plătește-mă rezonabil pentru chestia asta.” În materialul Digi24, textul este redat ca fiind „trunchiat” spre final, astfel că nu reies toate detaliile despre propunerea premierului Ilie Bolojan și pașii concreți avuți în vedere de Guvern. Cert este că discuția se mută de la „dacă” la „cum”: dacă statul vrea acces la flexibilitatea din bateriile private, presiunea va fi pentru reguli și plăți explicite, nu pentru o utilizare implicită a unei investiții făcute de populație. [...]
Pătrunderea unei drone rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova a declanșat măsuri de închidere temporară a traficului aerian pe un sector, un semnal de risc operațional la granița conflictului din Ucraina , după ce aparatul a deviat de la traiectorie și s-a prăbușit pe un câmp, unde a explodat, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc luni după-amiază, când o dronă lansată aparent de Rusia către o țintă din Ucraina a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova și a explodat după impactul cu solul. Nu au fost raportate victime, conform agențiilor dpa și Moldpres, citate de publicație. Închiderea temporară a spațiului aerian și intervenția autorităților Ministerul Apărării de la Chișinău a transmis că sistemele de supraveghere au detectat la ora 17:37 pătrunderea unui „obiect aerian” pe direcția Cuciurgan–Tiraspol, iar autoritățile au decis închiderea spațiului aerian pe sectorul Centru pentru 15 minute. „Sistemele de supraveghere ale spaţiului aerian din dotarea Armatei Naţionale au detectat, la ora 17:37, pătrunderea în spaţiul aerian al Republicii Moldova a unui obiect aerian, pe direcţia Cuciurgan-Tiraspol. Imediat au fost întreprinse măsuri pentru închiderea spaţiul aerian pe sectorul Centru, cu durata de 15 minute.” Explozia s-a produs în extravilanul localității Talmaza , la aproximativ trei kilometri de localitate, în raionul Ștefan Vodă. Impactul a provocat un incendiu de vegetație, iar zona a fost securizată; instituțiile abilitate au intervenit pentru stingerea incendiului și pentru stabilirea circumstanțelor. Ce se știe despre drona „Banderol” și de ce contează Potrivit presei ucrainene, citate de Digi24, ar fi fost vorba despre o dronă rusească „Banderol”, care a deviat în timp ce se apropia de orașul-port ucrainean Odesa și a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova. Publicația notează că „Banderol” este una dintre cele mai noi arme ale Rusiei, produsă începând cu anul trecut și descrisă ca fiind „mai mult o rachetă de croazieră decât o dronă”. Ar fi propulsată de un motor turbojet (fabricat în China) și ar atinge viteze de peste 500 km/h. Dincolo de faptul că nu au existat victime, episodul arată că autoritățile de la Chișinău pot ajunge să aplice, chiar și pe durate scurte, măsuri operaționale de restricționare a spațiului aerian în contextul atacurilor din proximitatea Odessei, cu potențiale efecte asupra traficului și gestionării riscurilor în regiune. [...]
