Știri
Știri din categoria Diverse
Întâlnirea de la Cotroceni dintre Nicușor Dan și Isaac Herzog aduce în prim-plan cooperarea economică și riscurile regionale cu efect asupra economiei globale, potrivit Știrile Pro TV, care citează informații ale Administrației Prezidențiale.
Președintele Nicușor Dan îl primește luni, la Palatul Cotroceni, pe președintele Statului Israel, Isaac Herzog, aflat într-o vizită de stat în România, alături de Prima Doamnă, Michal Herzog. Primirea este programată la ora 10:00, iar agenda include convorbiri tete-a-tete, convorbiri oficiale și un dejun oficial. Declarațiile de presă comune sunt anunțate pentru ora 12:00.
Administrația Prezidențială a transmis că vizita se înscrie în „dinamica foarte bună” a relațiilor bilaterale și vizează consolidarea cooperării dintre cele două state, pe fondul unei frecvențe mai mari a contactelor la nivel înalt din ultimii ani. În comunicare este menționată explicit o cooperare „politică și economică extinsă”.
Pe agenda discuțiilor dintre cei doi șefi de stat se află dezvoltarea și aprofundarea relațiilor bilaterale „în toate domeniile de interes comun”, cu accent pe:
În același cadru, urmează să fie discutate și teme de cooperare sectorială, inclusiv educația despre Holocaust, măsuri de combatere a antisemitismului în România, precum și dezvoltarea schimburilor culturale și a contactelor interumane.
O „atenție deosebită” este anunțată pentru evoluțiile recente din vecinătatea României și din regiunea Mării Negre, respectiv din Orientul Mijlociu, cu accent pe impactul asupra securității din cele două regiuni și asupra economiei globale.
Tot luni după-amiaza, Isaac Herzog urmează să fie primit de președintele Senatului, Mircea Abrudean, și de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. La ora 17:00, președintele Israelului este programat să se adreseze Parlamentului, reunit în ședință solemnă, la care sunt invitați și șefi ai misiunilor diplomatice ale statelor membre UE, ai Ucrainei și Republicii Moldova, precum și ai Ambasadei Statului Israel.
Duminică, șeful statului israelian a ajuns în România împreună cu Prima Doamnă pentru a participa la cea de-a XII-a ediție a Marșului Vieții de la Iași, eveniment de comemorare a victimelor Pogromului din iunie 1941.
Recomandate
USR condiționează orice discuție de guvernare de excluderea PSD , iar liderul partidului, Dominic Fritz , spune că formațiunea nu va vota „niciun guvern” care ar funcționa ca „paravan” pentru social-democrați, potrivit Wall Street . Mesajul vine în contextul consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, într-un moment de blocaj politic. Într-o postare pe Facebook, Fritz afirmă că, în acest moment, „soluția pentru ieșirea din criza în care PSD și AUR au aruncat țara sunt alegerile anticipate ”, argumentând că „politicienii trebuie să se întoarcă în fața cetățenilor” pentru un nou vot și un mandat clar de guvernare. Linia roșie a USR: fără miniștri PSD și fără „guvern-paravan” Președintele USR susține că partidul își menține poziția exprimată „de 5 luni”: nu intră la guvernare dacă viitorul Executiv include miniștri PSD. În plus, Fritz spune că USR nu va vota un guvern care, în viziunea sa, ar permite PSD să controleze guvernarea din umbră. Ce urmează la Cotroceni Fritz mai afirmă că USR va dialoga cu premierul desemnat doar „dacă președintele face o altă nominalizare”. În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat consultări la Palatul Cotroceni, luni, cu liderii și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. [...]
Mesajul public pro-Trump al lui Isaac Herzog încearcă să acopere fisurile din relația SUA–Israel în plin război cu Iranul, pe fondul unor semnale tot mai vizibile că Washingtonul și Tel Avivul nu sunt aliniate pe toate deciziile, potrivit Digi24 . Președintele Israelului, Isaac Herzog, l-a numit pe Donald Trump „prietenul nr. 1” al țării sale într-un interviu acordat lui Jan Philipp Burgard, din Axel Springer Global Reporters Network. Herzog a spus că Israelul are o „prietenie deosebită” cu administrația Trump, în ciuda tensiunilor apărute între cele două capitale în legătură cu războiul cu Iranul, relatează Politico. „În primul rând, avem mulți prieteni. Cred că președintele Trump este prietenul nr. 1. Avem o prietenie deosebită cu administrația și cu el.” De ce contează: semnale de unitate, în timp ce apar dezacorduri Declarațiile lui Herzog vin în linie cu mesajele recente ale premierului Benjamin Netanyahu, care a încercat să întărească public ideea unei relații strânse cu Trump, chiar dacă există diferențe de poziție privind războiul cu Iranul. Netanyahu a spus săptămâna trecută, la Adunarea Generală a ONU, că Israelul „nu are un partener mai important decât președintele Trump”. În spatele acestor declarații, materialul indică însă mai multe episoade care sugerează fricțiuni: vicepreședintele american JD Vance, care s-ar fi opus în privat războiului din Iran, a declarat luna trecută că Washingtonul nu poate permite ca politica externă să fie „subordonată statului Israel”; Trump l-ar fi numit pe Netanyahu „nebun” într-o convorbire telefonică, potrivit unor relatări despre discuția dintre cei doi; administrația Trump ar fi avut o reacție rezervată la anunțul Marii Britanii privind sancțiuni împotriva unor așezări israeliene. Sancțiunile britanice și încercarea de a menține canalul politic deschis Herzog a criticat dur sancțiunile britanice în interviul acordat Global Reporters Network. Totodată, el a făcut referire la o conversație recentă între Trump și Netanyahu și a descris drept „foarte încurajatoare și întăritoare” declarațiile lui Trump legate de o tentativă de deturnare a unui zbor FlyDubai. În același timp, președintele israelian a admis că o relație apropiată între două state nu exclude dezacordurile și a invocat, ca exemplu, relațiile Israelului cu Germania și cu țări din America Latină, Africa și Asia. „Putem avea discuții aprinse cu mulți dintre prietenii noștri. Asta înseamnă democrația.” Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, mai notează Politico. [...]
Nicușor Dan leagă explicit securitatea de „prosperitate”, mizând pe prezența economică a SUA în România , după o întâlnire cu Donald Trump la New York, potrivit Wall-Street . Mesajul vine în contextul participării președintelui României la Adunarea Generală a ONU și pune accent pe consolidarea Parteneriatului Strategic, inclusiv prin dimensiunea economică, nu doar militară. Întâlnirea a avut loc la recepția găzduită de liderul SUA cu ocazia Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, iar șeful statului român a transmis că Bucureștiul își propune să aprofundeze relația bilaterală. De ce contează pentru economie: „prezența militară și economică” este tratată ca pachet În mesajul publicat pe platforma X, Nicușor Dan a prezentat Parteneriatul Strategic drept un instrument pentru „mai multă securitate și prosperitate” pentru ambele țări, indicând că relația este văzută și prin prisma efectelor economice. „România apreciază profund Parteneriatul său Strategic cu Statele Unite. Ambiția noastră este clară: să lucrăm cu președintele Trump pentru a duce această relație specială la noi niveluri și pentru a asigura mai multă securitate și prosperitate pentru ambele națiuni.” Președintele a punctat și direct rolul componentei economice a prezenței americane în România. „Prezența militară și economică a SUA în România este vitală pentru securitatea și prosperitatea noastră.” Angajamente de securitate, cu implicații operaționale În același mesaj, Nicușor Dan a afirmat că România trebuie să-și consolideze capacitățile proprii de apărare și descurajare, sugerând o linie de continuitate în angajamentele de securitate. „Suntem de acord: securitatea începe acasă. România își va face partea pentru a-și consolida propria apărare și descurajare.” Totodată, președintele a reafirmat poziționarea României ca aliat apropiat al SUA în Europa de Sud-Est și continuitatea angajamentelor asumate. „Ca unul dintre cei mai apropiați aliați ai Americii în Europa de Sud-Est, vom continua să ne respectăm angajamentele. Statele Unite se pot baza pe România.” Nicușor Dan s-a aflat la New York pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, unde România a fost reprezentată la nivel de șef de stat. Articolul nu oferă detalii despre eventuale decizii concrete sau acorduri rezultate din întâlnire. [...]
Nicușor Dan avertizează că anticipate ar bloca rectificarea bugetară timp de cinci luni , cu efecte directe asupra finanțării serviciilor publice, potrivit Știrile Pro TV . În același context, consilierul prezidențial Eugen Tomac susține că alegerile anticipate ar adânci criza politică și ar avantaja forțele care promovează „narativele Moscovei”. Tomac, consilier onorific al președintelui pentru relația cu românii de pretutindeni, a spus joi seară la Digi24, conform news.ro, că anticipatele nu ar rezolva criza, ci ar amplifica instabilitatea. „Alegerile anticipate sunt un cadou pentru Putin. Asta este opinia mea şi mi-o menţin cât se poate de ferm.” El a argumentat că, deși nemulțumirea publică poate alimenta cereri pentru anticipate, liderii politici ar trebui să prioritizeze „interesul național” și o soluție „pragmatică” care să mențină direcția pro-occidentală, parteneriatul cu Statele Unite și loialitatea față de Uniunea Europeană. „O adâncire a crizei n-ar servi decât celor care îşi doresc ca România să fie instabilă, vulnerabilă şi cu aceste provocări pe care le simţim deja aproape regulat la frontierele noastre.” Blocaj bugetar: miza invocată de președinte Președintele Nicușor Dan a explicat că se opune categoric anticipatelor, invocând riscuri economice, sociale și medicale. Potrivit acestuia, România ar rămâne „blocată” cel puțin cinci luni, perioadă în care un guvern interimar nu ar avea pârghiile legale pentru rectificare bugetară. „Alegerile anticipate înseamnă cinci luni în care noi nu putem face rectificare, înseamnă că nu mai dăm bani la ambulanţe, nu mai dăm bani la sistemul sanitar.” Șeful statului a adăugat că instabilitatea politică ar fi privită negativ și de investitori. „Nu mă joc de-a soarta acestei ţări.” Riscul politic semnalat: majoritate pentru partide radicale Întrebat despre posibilitatea ca partide precum AUR să obțină majoritatea după anticipate, Tomac a spus că scenariul este „real” și că trebuie evitat, pe fondul riscului ca formațiuni care promovează „agresiv” narativele lui Vladimir Putin să capitalizeze electoral. [...]
Donald Trump își extinde justificarea pentru atacurile SUA asupra Iranului , susținând acum că țintele lovite în cadrul Operațiunii „Midnight Hammer ” ar fi fost nu doar obiective ale programului nuclear, ci și „fabrici de droguri”, fără să prezinte dovezi, potrivit Digi24 . Miza practică a acestei schimbări de discurs este una de reglementare și politică externă: o astfel de încadrare poate influența modul în care administrația americană își argumentează legal și public eventuale noi lovituri. O nouă narațiune, fără elemente prezentate public La un miting în Oklahoma, Trump a afirmat că instalațiile lovite ar fi avut și rol de producție de droguri, pe lângă activități legate de arme nucleare. În relatarea Digi24, președintele SUA nu a oferit detalii despre ce droguri ar fi fost produse și nici elemente care să susțină afirmația. Potrivit informațiilor publice invocate în articol, Fordow, Natanz și Isfahan sunt asociate programului nuclear iranian, iar relatările despre Operațiunea „Midnight Hammer” au indicat programul nuclear drept obiectivul atacurilor. „Asta făceau. Era vorba de arme nucleare și droguri. Se ocupau de droguri, dar se ocupau și de armele nucleare”, a declarat Trump. Contextul operațiunii și ce se schimbă în mesaj Digi24 notează că, până acum, Trump a prezentat în mod repetat programul nuclear iranian ca motiv principal pentru acțiunea militară americană. Noua formulare apare în contextul în care președintele american „încearcă să explice din nou” motivele care au stat la baza atacurilor. Operațiunea „Midnight Hammer”, desfășurată în iunie 2025, a vizat infrastructura nucleară iraniană, iar administrația de la Washington a prezentat misiunea drept una menită să distrugă sau să degradeze puternic programul nuclear al Teheranului, potrivit articolului. Amenințări cu noi lovituri, pe fondul unei anchete în desfășurare În paralel, Trump a avertizat Teheranul cu noi lovituri „foarte dure” dacă se va confirma implicarea Iranului într-o tentativă de deturnare a unui avion care zbura spre Israel, relatează Digi24, citând The Independent. Conform informațiilor din articol, un copilot al unei aeronave FlyDubai l-ar fi atacat pe căpitan și ar fi încercat să preia controlul avionului; pasagerii și echipajul l-au imobilizat, iar aeronava a aterizat de urgență în Arabia Saudită. La bord se aflau peste 180 de persoane. Ancheta privind motivul atacului și eventualele legături cu Iranul este în desfășurare, iar până în prezent nu a fost stabilit public un motiv definitiv și nici o legătură confirmată cu Iranul. Întrebat despre o posibilă ripostă, Trump a răspuns: „Vor fi loviți foarte tare, nu vă faceți griji.” [...]
Gerhard Schröder intră în conducerea unui retailer din Rusia , într-o mișcare care ridică din nou miza reputațională și de guvernanță pentru companiile occidentale care mai operează pe piața rusă, potrivit Digi24 . Fostul cancelar german a devenit membru al consiliului de supraveghere al subsidiarei rusești a grupului german de retail Globus, după ce acționarii l-au numit pe 30 septembrie, conform unei confirmări oferite de compania rusă Hyperglobus pentru dpa. Hyperglobus a mai transmis că Schröder „va participa la managementul general al companiei” și va conduce dezvoltarea strategică a firmei în Rusia. Inițial, nu a existat o confirmare din partea lui Schröder, notează dpa, citată de Agerpres. Context: separarea operațiunilor din Rusia și profilul lui Schröder Filiala rusă a Globus s-a separat de compania holding germană în ianuarie 2025 și funcționează independent în Rusia, potrivit informațiilor citate. Schröder, care a fost cancelar al Germaniei între 1998 și 2005, este cunoscut pentru relația sa apropiată cu președintele rus Vladimir Putin. Spre finalul mandatului, a agreat cu Putin construirea conductei Nord Stream în Marea Baltică, iar după ieșirea din politică a ocupat funcții la Nord Stream și la grupul energetic rus Rosneft. De ce contează Numirea lui Schröder într-o poziție de supraveghere și strategie la o companie care operează în Rusia readuce în prim-plan riscurile de imagine și de guvernanță asociate legăturilor cu mediul de afaceri rus, într-un context în care fostul cancelar a fost criticat de ani de zile pentru implicarea sa în companii rusești și pentru relația cu Putin. Digi24 mai notează că Schröder s-a întâlnit în mod repetat cu Putin de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. [...]
