Știri
Știri din categoria Diverse
Vizita de stat a președintelui Israelului aduce în prim-plan cooperarea României în combaterea antisemitismului, pe fondul unei „recrudescențe” a acestui fenomen, potrivit declarațiilor făcute duminică la Iași de Isaac Herzog, relatează Digi24.
Herzog a participat la cea de-a XII-a ediție a Marșului Vieții de la Iași, eveniment de comemorare a victimelor Pogromului din iunie 1941. În acest context, liderul israelian a mulțumit autorităților române pentru „angajamentul” în combaterea antisemitismului și în păstrarea memoriei Holocaustului, într-o declarație transmisă de Agerpres.
„În fața recrudescenței antisemitismului, avem responsabilitatea comună de a apăra adevărul, memoria și demnitatea umană.”
Ceremonia de la Iași marchează împlinirea a 85 de ani de la unul dintre cele mai tragice episoade din istoria României și are loc în prezența unor oficiali români, a reprezentanților comunității evreiești și a delegațiilor din Israel.
În discurs, Herzog a vorbit despre „datoria memoriei” și a amintit victimele ucise la Iași și în împrejurimi între 28 iunie și 6 iulie 1941, referindu-se și la „trenurile morții”.
Președintele Israelului a afirmat că evreii din România „au avut un rol esențial” în întemeierea și dezvoltarea Statului Israel și că reprezintă „până astăzi o punte vie” între România și poporul evreu. Totodată, a amintit că la Iași a fost scrisă prima versiune a imnului național al Israelului, „Hatikvah” („Speranța”), de către Naftali Herz Imber.
Isaac Herzog se află în vizită de stat în România alături de prima-doamnă, Michal Herzog. Luni, el urmează să fie primit la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan, iar ulterior se va adresa Parlamentului.
Recomandate
Dispecerizarea bateriilor prosumatorilor riscă să devină o obligație fără plată , dacă statul va încerca să folosească energia stocată în gospodării pentru echilibrarea sistemului în plină criză energetică, fără un mecanism de remunerare, potrivit Digi24 . Jurnalistul și prosumatorul George Buhnici îi transmite premierului Ilie Bolojan că ideea de „dispecerizare” (control coordonat al resurselor din rețea, pentru echilibrarea producției și consumului) poate funcționa doar dacă prosumatorii sunt plătiți „rezonabil” când bateriile lor sunt folosite. Buhnici susține că statul ar încerca, „într-un fel”, să naționalizeze energia stocată în baterii cumpărate din bani privați și reproșează autorităților că discută despre reforme, dar nu creează condiții care să încurajeze inițiativa privată în energie. Mesajul său central este că prosumatorii pot ajuta sistemul, însă nu gratuit și nu printr-un mecanism impus. Miza economică: cine plătește flexibilitatea din rețea În intervenția la Digi24, Buhnici spune că sute de mii de români au investit în sisteme fotovoltaice și baterii, iar aceste capacități pot deveni o resursă importantă pentru sistemul energetic, mai ales în perioadele cu prețuri ridicate. El indică o valoare totală a investițiilor prosumatorilor „undeva spre 2,5 miliarde” în baterii și sisteme. Tot el argumentează că, pe termen lung, este „nesustenabil” ca energia produsă la prânz să fie răscumpărată ulterior „mult mai scump”, motiv pentru care prosumatorii ar trebui integrați în echilibrarea sistemului prin stimulente, nu prin constrângeri. Ce model invocă și ce cere, concret Buhnici spune că nu se opune principiului dispecerizării, ci modului de aplicare și condițiilor în care prosumatorii ar pune energia stocată la dispoziția sistemului. Exemplul invocat este Australia, unde, potrivit lui, statul ar fi subvenționat 30% din valoarea bateriilor, iar ulterior a putut „dispeceriza” aceste resurse. În viziunea lui, participarea prosumatorilor ar putea fi organizată inclusiv prin „grupuri” sau „cooperative” care să agregheze producția și stocarea, astfel încât gospodăriile să devină parteneri ai rețelei, nu doar utilizatori. Dimensiunea fenomenului: câți prosumatori și ce capacitate În scrisoarea deschisă adresată premierului, Buhnici afirmă că „360.000 de familii” au investit în astfel de sisteme și că prosumatorii au instalat împreună „peste 4.000 MW”, contribuind la dezvoltarea rapidă a producției descentralizate de energie. „Dispecerizare este o idee foarte bună. Întrebarea este cum o facem. (...) Dacă vrei să-mi controlezi bateria, OK, dar plătește-mă rezonabil pentru chestia asta.” În materialul Digi24, textul este redat ca fiind „trunchiat” spre final, astfel că nu reies toate detaliile despre propunerea premierului Ilie Bolojan și pașii concreți avuți în vedere de Guvern. Cert este că discuția se mută de la „dacă” la „cum”: dacă statul vrea acces la flexibilitatea din bateriile private, presiunea va fi pentru reguli și plăți explicite, nu pentru o utilizare implicită a unei investiții făcute de populație. [...]
România ar putea viza adoptarea euro în 2032, dar numai după o consolidare fiscal-bugetară și stabilitate politică , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Miza practică pentru economie este că ținta nu depinde de un calendar administrativ, ci de îndeplinirea unor criterii legate de deficit și datorie publică. Ministrul spune că trecerea la moneda unică „poate fi făcută doar cu respectarea indicatorilor”, indicând explicit deficitul bugetar și datoria publică drept elemente centrale ale procesului de aderare. În viziunea sa, următorii ani ar trebui folosiți pentru „punerea în ordine a finanțelor” și pentru îndeplinirea criteriilor necesare intrării în zona euro , potrivit TVRinfo . Ce condiții pune ministrul pentru o țintă 2032 Pîslaru leagă posibilitatea adoptării euro de o aliniere între mai multe obiective, cu accent pe disciplina finanțelor publice și pe coerența politicilor: consolidare fiscal-bugetară (cu referire la deficit și datorie publică); un plan coerent de dezvoltare pentru perioada 2028–2034; stabilitate politică, pentru consecvență în aplicarea măsurilor. De ce apare pragul „2030 plus 2” Ministrul indică drept reper anul 2030 pentru „punerea finanțelor în ordine”, iar 2032 ca posibilă țintă, argumentând că există o perioadă de doi ani de „anticameră”, descrisă ca etapă de monitorizare înainte de intrarea efectivă în zona euro. Declarațiile au fost făcute pentru TVRinfo, iar Digi24 le-a preluat în contextul discuției despre momentul și condițiile în care România ar putea adopta moneda unică europeană. [...]
Consumul de energie electrică al populației a scăzut cu 11,8% în primul semestru din 2026 , o contracție care a tras în jos consumul final total, în condițiile în care resursele de energie electrică au crescut ușor, potrivit datelor publicate de Stirile Pro TV , pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică (INS) . În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, consumul final de energie electrică a fost de 24.113,0 milioane kWh, cu 3,3% mai mic față de aceeași perioadă din 2025. Scăderea a fost inegal distribuită: consumul din economie a coborât cu 0,6%, iluminatul public a scăzut cu 4,6%, iar consumul populației a înregistrat cel mai puternic recul, de 11,8%. Resursele au crescut, dar mixul de producție s-a schimbat Pe partea de ofertă, INS indică resurse de energie electrică de 34.690,8 milioane kWh, în creștere cu 369,0 milioane kWh față de primul semestru din 2025 (+1,1%). Evoluțiile diferă însă în funcție de sursa de producție: producția din termocentrale: 7.680,2 milioane kWh, în scădere cu 485,2 milioane kWh (-5,9%); producția din hidrocentrale: 7.489,3 milioane kWh, în creștere cu 1.135,7 milioane kWh (+17,9%); producția din centrale nuclearo-electrice: 4.529,7 milioane kWh, în scădere cu 598,6 milioane kWh (-11,7%); producția eoliană: 3.272,8 milioane kWh, mai mare cu 268,9 milioane kWh; producția solară (fotovoltaic): 3.259,4 milioane kWh, mai mare cu 965,3 milioane kWh. Exporturi mai mari și pierderi tehnice în creștere În același interval, exportul de energie electrică a fost de 7.690,6 milioane kWh, în creștere cu 789,2 milioane kWh. Totodată, consumul propriu tehnologic în rețele și stații (energia folosită pentru funcționarea infrastructurii și pierderile aferente) a urcat la 2.887,2 milioane kWh, cu 405,8 milioane kWh peste nivelul din primul semestru din 2025. Context: resursele de energie primară, în scădere INS mai arată că resursele de energie primară au scăzut cu 4,1% în primele șase luni din 2026 față de perioada similară din 2025, totalizând 15.501,8 mii tone echivalent petrol (tep). Producția internă a fost de 7.929,6 mii tep (-2,6%), iar importurile au ajuns la 7.572,2 mii tep (-5,5%), conform datelor citate în material. [...]
Aplicarea noii Legi a integrității în cazul lui Dominic Fritz riscă să fie blocată de principiul „non bis in idem” , adică interdicția de a sancționa de două ori aceeași faptă, potrivit unei analize publicate de Libertatea . Miza este operațională și de reglementare: dacă mecanismul de „pierdere de drept” a mandatului se lovește de o sancțiune deja aplicată, procedura de înlăturare a primarului Timișoarei poate depinde de anularea în instanță a ordinului prefectului. Curtea Constituțională a validat amendamentul din Legea integrității prin care aleșii locali găsiți definitiv în conflict de interese sau în incompatibilitate își pierd funcția la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. În acest context, Dominic Fritz este vizat direct, după ce starea de conflict de interese a fost constatată de Agenția Națională de Integritate și a rămas definitivă în instanță, după ce edilul a pierdut la Curtea de Apel Timișoara și la Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce „două sancțiuni pentru aceeași faptă” poate bloca demiterea Cristian Clipa, expert în drept administrativ și cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, susține că, dincolo de discuția despre retroactivitate, obstacolul major este că prefectul a emis deja un ordin de sancționare: diminuarea indemnizației de primar cu 10% timp de șase luni. În această logică, un nou ordin de prefect care ar constata încetarea de drept a mandatului, pentru aceeași stare de conflict de interese, ar însemna o a doua sancțiune pentru aceeași faptă, ceea ce ar încălca principiul „non bis in idem”. Ce ar trebui să se întâmple procedural, potrivit expertului Pentru ca Fritz să își piardă mandatul în baza noii legi, Clipa spune că ar fi necesar ca ordinul prefectului prin care a fost aplicată sancțiunea de 10% pe șase luni să fie anulat în instanță. Expertul afirmă că există deja o acțiune în instanță pentru anularea ordinului prefectului, promovată de un partid (Partidul România Puternică), iar decizia CCR ar putea sprijini această acțiune. Într-un astfel de scenariu, instanța de contencios administrativ ar putea anula ordinul inițial și, la cererea reclamanților, ar putea obliga prefectul să emită un ordin prin care să constate încetarea de drept a mandatului. Prefectul de Timiș, Paul Finta, a declarat însă că instituția nu a fost citată până acum într-un proces pentru anularea ordinului de sancționare și că dosarul nu figurează încă pe portalul Tribunalului Timiș. Ce urmează cu legea: promulgarea și marja de manevră a președintelui După decizia CCR, Legea integrității merge la promulgare. Clipa susține că președintele are, teoretic, două opțiuni de a o bloca, dar ambele sunt limitate: retrimiterea legii în Parlament la reexaminare, cu șanse reduse dacă motivele au fost deja tranșate de CCR; o nouă sesizare la CCR, dar doar pe alte temeiuri constituționale decât cele analizate deja. Prefectul Paul Finta a spus că nu comentează până la publicarea legii în Monitorul Oficial, invocând faptul că nu se știe încă ce variantă va fi promulgată și care vor fi „detaliile tehnice” aplicabile. [...]
România mai are de atras 7,57 miliarde de euro (aprox. 37,9 miliarde lei) din PNRR, dar miza se mută pe recepții și acte, nu pe șantiere , iar termenul-limită este 31 august, potrivit Digi24 . În ultimele două săptămâni, presiunea principală este închiderea administrativă a investițiilor și finalizarea reformelor de care depind plățile europene. România a încasat până acum aproximativ 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei) dintr-un buget actualizat la 20,1 miliarde de euro (aprox. 100,5 miliarde lei). Suma rămasă „teoretic de atras” este de aproximativ 7,57 miliarde de euro, în condițiile în care circa 4.500 de investiții nu sunt încă recepționate, iar la nivel național sunt active peste 15.000 de proiecte. Datele sunt prezentate într-un bilanț al Monitor PNRR , platformă a departamentului de politici publice al USR, coordonată de fostul ministru Cristian Ghinea , iar informațiile sunt preluate de Digi24 dintr-un material News.ro. „Linia de sosire” depinde de recepție, carte funciară și încărcarea documentelor Pentru investițiile nerecepționate, finalizarea fizică a lucrărilor nu este suficientă pentru decontarea banilor. Până la termenul-limită trebuie parcurs și circuitul administrativ, care include: întocmirea procesului-verbal de recepție; înscrierea în cartea funciară; încărcarea documentației finale în platforma electronică. În paralel, Guvernul și Parlamentul trebuie să finalizeze reformele restante, care condiționează plățile. Ce tipuri de investiții sunt încă în derulare Digi24 enumeră proiecte gestionate de Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătății și autorități locale, inclusiv școli, cabinete medicale, dispensare, lucrări de eficientizare energetică și proiecte de infrastructură urbană. În lista investițiilor „pe ultima sută de metri” apar și proiecte mari, între care: lucrări feroviare de tip „Quick Wins” pe 1.527,85 kilometri și modernizări pe rute precum Arad–Timișoara–Caransebeș și Cluj–Episcopia Bihor (718,01 milioane euro, aprox. 3,6 miliarde lei); material rulant: 36 de locomotive electrice modernizate și 64 de vagoane reabilitate; rutier: sectoarele Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani din Autostrada A7 (95,9 kilometri); sănătate: spitale și pavilioane de politraumă, plus 200 de ambulanțe tip C și investiții în terapie intensivă neonatală (25 de unități, 65 de paturi); educație: 110 creșe construite și dotate (80 pe granturi, 30 pe împrumuturi); energie: 950 MW capacități eoliene și solare racordate; apă și mediu: rețele de distribuție/canalizare și proiecte de împădurire/păduri urbane. De ce riscul financiar rămâne ridicat: scenarii de pierderi Monitor PNRR prezintă trei scenarii pentru finalul programului, în funcție de câte proiecte sunt recepționate și câte reforme sunt închise: scenariu optimist : pierderi de ordinul zecilor de milioane de euro, în principal din investiții mici care nu se închid la timp; scenariu moderat : pierderi între 1 și 2 miliarde de euro (aprox. 5–10 miliarde lei), pe fondul ratării unei reforme importante (exemplu: Legea salarizării unitare) și a întârzierilor la infrastructură; scenariu sever : pierderi care ar putea depăși 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei), dacă sunt ratate două sau mai multe reforme-cheie și nu se finalizează investiții majore, inclusiv în spitale și școli. Concluzia bilanțului este că suma încasată efectiv din cele 7,57 miliarde de euro rămase depinde de ce reușesc autoritățile să finalizeze în teren și în Parlament până la 31 august. Context: buget redus față de forma inițială și „recepție parțială” pentru proiecte aproape gata România ajunge la finalul PNRR după renegocieri cu Comisia Europeană, iar bugetul total a ajuns la 20,1 miliarde de euro, cu aproximativ 9 miliarde de euro mai puțin decât forma inițială din 2021. Componenta de împrumuturi a coborât de la 14,9 miliarde de euro la 6,6 miliarde de euro. Pentru proiectele aproape finalizate, Legea nr. 141/2026 a introdus mecanismul recepției parțiale excepționale: poate fi recepționată partea esențială a investiției dacă lucrările auxiliare rămase sunt cel mult 5% din valoarea contractului și sunt terminate în maximum 120 de zile, cu excluderea intervențiilor care afectează cerințe precum rezistența, stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea sau eficiența energetică. [...]
Ministrul Dragoș Pîslaru contestă public decizii ale instanțelor cu miză politică , susținând că hotărârile care îi vizează pe Ilie Bolojan și Dominic Fritz ar afecta direcția de reformă a statului, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis într-o postare pe Facebook, în care ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene îi descrie pe cei doi drept „foarte incomozi” și afirmă că „în aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României”. Ce reproșează ministrul și care este miza invocată În cazul lui Ilie Bolojan, Pîslaru leagă disputa de agenda de reformă promovată de acesta și critică deciziile instanțelor „împotriva deciziilor adoptate democratic de Congresul PNL”, despre care spune că au fost luate „în timp record pentru justiția din România”. „Ilie Bolojan este foarte incomod. Pentru că agenda lui Bolojan nu este îmbogățirea bogaților și a politicienilor corupți, ci tocmai eliminarea privilegiilor și sinecurilor și reformarea din temelie a statului român. Așa că instanțele au hotărât, în timp record pentru justiția din România, împotriva deciziilor adoptate democratic de Congresul PNL.” Pentru Dominic Fritz, ministrul susține că instanțele ar fi ajuns la o interpretare care ar extinde aplicarea legii și asupra trecutului, pe care o descrie ca fiind folosită pentru eliminarea unui oponent politic. „Dominic Fritz este, la rândul său, foarte incomod, pentru că împărtășește aceeași viziune reformatoare pentru România. Așa că instanțele au decis că legea nu mai dispune doar pentru viitor, ci și pentru trecut. Practic, pentru a elimina un oponent politic, se inventează principii juridice care frizează absurdul.” Mesajul politic: „nu sunt bătălii personale” Pîslaru afirmă că disputele nu ar fi despre persoane, ci despre direcția țării, pe care o plasează între „modernizare” și o întoarcere „spre hoție și minciună”. „Însă aceste bătălii nu sunt bătăliile personale ale lui Ilie Bolojan sau ale lui Dominic Fritz. În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României: un viitor care fie ne va păstra pe drumul spre modernizare, fie ne va arunca înapoi spre hoție și minciună.” În finalul postării, ministrul spune că lupta pentru „viitorul României” trebuie dusă alături de „oamenii de bună credință” și leagă această miză de reducerea emigrației și de întoarcerea românilor din diaspora. „Pentru o țară în care cei plecați peste hotare să vrea să se întoarcă și din care cei rămași acasă să nu se mai gândească vreodată să plece. Împreună vom învinge.” [...]
