Știri
Știri din categoria Diverse
MasterChef România 2026 revine cu un format extins, cu 120 de concurenți încă din primul episod, o schimbare care ridică miza operațională a producției și promite un sezon mai intens, potrivit Libertatea. Emisiunea începe pe 7 septembrie și va fi difuzată la PRO TV și pe platforma VOYO.
Premiera este programată pentru 7 septembrie. Show-ul va rula marți și miercuri, de la ora 20:30, la PRO TV, iar pe VOYO episoadele vor fi disponibile cu o zi înainte.
Noutatea principală ține de startul competiției: 120 de concurenți intră într-un „bootcamp” încă din primul episod și gătesc simultan pentru un loc în competiție. Conform articolului, este cel mai mare număr de participanți care au gătit în același timp într-un show culinar din România.
Producătorul creativ senior al PRO TV, Radu Croitoru, spune că sezonul se „reinventează major” și vorbește despre mai multe recorduri și episoade cu invitați și situații surprinzătoare.
„Aș îndrăzni să spun că MasterChef anul acesta este, de fapt, noul MasterChef. [...] Vom trăi împreună mai multe recorduri, cum ar fi, de exemplu, cel mai mare număr de concurenți care vor găti simultan într-o emisiune de televiziune.”
La prezentare rămâne Gina Pistol, iar juriul este format din Chef Sorin Bontea, Chef Florin Dumitrescu și Chef Cătălin Scărlătescu.
Marele premiu al sezonului este de 75.000 de euro (aprox. 375.000 lei), alături de titlul de câștigător al emisiunii.
Recomandate
Relația economică România–Italia intră în prim-plan după ce președintele Nicușor Dan a felicitat-o pe premierul Giorgia Meloni pentru recordul de longevitate al guvernului de la Roma și a legat mesajul de cooperarea bilaterală și de dosare europene cu miză bugetară, potrivit Digi24 . În mesajul publicat pe rețeaua X, Nicușor Dan a apreciat că atingerea acestui prag „reflectă continuitatea instituțională”, care oferă politicilor „perspectiva de care au nevoie pentru a produce rezultate”. De ce contează pentru economie: comerț, investiții și diaspora Șeful statului a pus accent pe dimensiunea economică a relației bilaterale, arătând că „economiile noastre sunt strâns legate” și amintind că peste un milion de români trăiesc și muncesc în Italia, cea mai numeroasă comunitate străină din această țară. Tot în registru economic, Nicușor Dan a precizat că Italia este al doilea partener comercial al României și principala sursă de companii cu capital străin prezente în România. În același context, a menționat că legăturile sunt marcate în acest an prin „Anul Cultural România-Italia”. Miza UE: bugetul multianual 2028–2034 și coeziunea Președintele a indicat și o direcție concretă de lucru comună la nivel european: coprezidarea grupului „Prietenii coeziunii” în negocierile pentru cadrul financiar multianual al UE 2028–2034 , unde România și Italia susțin „un buget ambițios” cu resurse pentru coeziune și agricultură. În mesaj a fost inclusă și componenta de securitate, Nicușor Dan afirmând că cele două țări vor rămâne „umăr la umăr” privind securitatea flancului estic al NATO și a Mării Negre. Context: record la Roma, blocaj la București Mesajul vine după ce guvernul condus de Giorgia Meloni a ajuns la 1.413 zile de guvernare neîntreruptă, depășind recordul anterior de 1.412 zile al celui de-al doilea guvern Silvio Berlusconi (2001–2005). Meloni a depus jurământul la 22 octombrie 2022 și este prima femeie premier a Italiei; în 80 de ani, Italia a avut 68 de guverne, cu o durată medie de aproximativ 13 luni. În paralel, Digi24 notează că mesajul este transmis în condițiile în care România nu are un guvern de patru luni, după demiterea prin moțiune de cenzură a Cabinetului Bolojan. [...]
Dacia mizează pe reducerea costurilor de utilizare printr-o motorizare „tribrid” (benzină, GPL și electric), pe care o introduce pe Duster și Bigster , cu o autonomie declarată de până la 1.500 km, potrivit Libertatea . Motorizarea combină trei surse de energie – electrică, benzină și GPL – și este cuplată la o transmisie care poate funcționa atât în mod 4×2, cât și 4×4. Reprezentanții companiei o descriu drept „primul” motor de acest tip din lume. Ce știe să facă noul „tribrid” Conform informațiilor publicate de Dacia pe site-ul oficial , grupul motopropulsor dezvoltă 150 CP și poate atinge o autonomie de până la 1.500 km prin combinarea unui rezervor plin de benzină cu unul plin de GPL. Tot compania susține că, în oraș, mașina poate rula în mod electric „până la 60% din timp”. La capitolul consum și emisii, Dacia indică valori în regim WLTP (standardul european de măsurare în condiții comparabile): consum: 7,1–7,2 l/100 km (GPL) și 5,5–5,6 l/100 km (benzină); emisii CO₂: 116–118 g/km (GPL) și 124–126 g/km (benzină). De ce contează pentru utilizatori: promisiunea de costuri mai mici Dacia leagă direct noua motorizare de costul total de utilizare, susținând că șoferii pot reduce cheltuielile de carburant „cu până la 40%”. În lista de beneficii menționate de companie intră și transmisia automată, autonomia ridicată, precum și „până la 10% mai puțin CO₂ în modul 4×4”. În materialul citat nu sunt precizate prețurile, data exactă a lansării comerciale sau piețele pe care va fi disponibilă motorizarea, dincolo de faptul că este anunțată pentru Duster și Bigster. [...]
Olanda rămâne o excepție în valul de sabotaje atribuite Rusiei în Europa , deși pe teritoriul său sunt produse rachete de croazieră destinate Ucrainei, potrivit Libertatea . Miza, din perspectivă operațională, este că protecția infrastructurii și contraspionajul par să fi funcționat mai bine decât în alte state europene, într-un context în care atacurile „hibride” (incendieri, drone, spionaj, sabotaj) s-au înmulțit. În localitatea Hengelo, compania Destinus produce rachete de croazieră Ruta pentru Ucraina, descrise ca fiind capabile să lovească ținte adânc în interiorul Rusiei, inclusiv în regiunea Moscovei. Cu toate acestea, actele de sabotaj dovedite în Olanda sunt prezentate ca fiind, deocamdată, izolate și de mică amploare, în contrast cu pagubele raportate în Germania, Polonia sau Marea Britanie. Context: sabotaje și incendieri în mai multe state europene Analiza citată de publicație, realizată de cotidianul olandez De Telegraaf , trece în revistă o serie de incidente atribuite serviciilor ruse, cu o paletă tot mai largă de ținte: de la infrastructură feroviară și depozite de ajutor umanitar, până la noduri logistice aeriene. În material sunt menționate, între altele: incendierea unui magazin Ikea din Vilnius (mai 2024), executată la ordinul rușilor, cu recompense pentru autori de 10.000 de euro și un autoturism; condamnări în Polonia pentru incendierea unui complex comercial din Varșovia și avarierea unei linii ferate strategice; condamnări în Regatul Unit după incendierea unui depozit cu ajutoare pentru Ucraina; descoperirea în Germania a unei drone cu explozibil pe aeroportul din Leipzig, lângă un avion de marfă încărcat cu muniție. De ce contează: explicațiile posibile și limita capacităților Rusiei Profesorul Bart Schuurman de la Universitatea Leiden, specialist în monitorizarea amenințărilor teroriste și hibride, spune că aceste acțiuni ar funcționa ca „diplomație coercitivă”, menită să transmită că sprijinul pentru Ucraina „nu este gratuit”. „Suspiciunea este că Rusia se angajează într-o formă de diplomație coercitivă; vor să transmită semnalul că sprijinul nostru pentru Ucraina nu este gratuit.” În cazul Olandei, explicația nu este prezentată ca fiind una certă. Sunt invocate atât eficiența serviciilor de informații, cât și o posibilă limitare a resurselor operative ale Rusiei în Europa după 2022, pe fondul expulzărilor de diplomați, ceea ce ar fi împins Moscova să folosească intermediari și recrutări locale. „Nu este adevărat că Rusia are capacități nelimitate. Au pierdut multă capacitate în Europa după invazia din 2022; mulți diplomați au fost trimiși acasă. De aceea trebuie să folosească pe scară largă agenți recrutați local. Pot face multe, dar nu în mod egal peste tot.” Vulnerabilitate rămasă: dronele „non-militare” Chiar și așa, specialiștii citați avertizează că vulnerabilitățile europene rămân ridicate, în special la capitolul protecției împotriva dronelor non-militare. În ultimul an ar fi fost înregistrate peste 60 de incidente cu drone în spațiul aerian european fără ca aparatele să fie doborâte sau operatorii identificați, un semnal că sprijinul pentru Ucraina ar trebui însoțit de măsuri mai ferme de apărare a infrastructurii critice pe plan intern. [...]
ANAF pune în dezbatere o procedură care poate muta datoriile fiscale ale unei firme pe umerii unor persoane fizice sau juridice , dar cu pași mai stricți de motivare și apărare, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: Fiscul vrea să uniformizeze practica și să alinieze regulile la Codul de procedură fiscală actual (Legea nr. 207/2015), înlocuind o procedură din 2014 bazată pe un cod abrogat. Proiectul de ordin al președintelui ANAF privind „atragerea răspunderii solidare” a fost publicat în dezbatere publică pe site-ul instituției și introduce explicit analiza separată a fiecărui caz, audierea persoanei vizate și obligația organului fiscal de a examina documentele și argumentele înainte de decizie. Cine poate ajunge să răspundă pentru datoriile unui debitor „Răspunderea solidară” este mecanismul prin care ANAF poate stabili, în situațiile prevăzute de lege, că o altă persoană răspunde împreună cu debitorul pentru obligații fiscale restante. În funcție de situație, pot fi vizați: administratori, asociați, acționari; membri ai unei întreprinderi familiale; terți popriți; instituții de credit; persoane care au dobândit active de la un debitor. ANAF arată că răspunderea poate fi analizată, de exemplu, dacă o persoană a provocat cu rea-credință insolvabilitatea (prin ascunderea sau înstrăinarea bunurilor), a determinat nedeclararea ori neachitarea taxelor, a obținut rambursări necuvenite sau nu a cerut deschiderea insolvenței, deși avea această obligație. Un punct important pentru administratori și acționari: simpla calitate sau simpla legătură cu debitorul nu sunt suficiente. Indiciile de rea-credință nu sunt, singure, „prezumții absolute” de răspundere și trebuie cântărite împreună cu documentele din dosar, situația concretă, perioada exercitării atribuțiilor și legătura dintre acțiuni și datoriile rămase neachitate. Limitele răspunderii și ce datorii pot fi incluse Proiectul prevede că răspunderea poate acoperi atât obligațiile fiscale principale, cât și dobânzile și penalitățile aferente, însă: doar pentru perioada în care persoana a avut calitatea sau a săvârșit faptele analizate; doar în limita sumelor rezultate din acțiunile ori inacțiunile sale; fără datoriile pentru care dreptul ANAF de a cere executarea silită s-a prescris. Dacă sunt vizate mai multe persoane pentru aceeași datorie, fiecare situație trebuie analizată separat, iar ANAF va emite decizii distincte, cu perioada, faptele și suma aferentă. Audiere, acces la dosar și opțiunea de videoconferință Înainte de emiterea deciziei, persoana vizată trebuie convocată la audiere, iar notificarea va include data, ora și locul. Contribuabilii înregistrați în Spațiul Privat Virtual (SPV) pot cere ca audierea să aibă loc prin platforma de videoconferință a Ministerului Finanțelor și ANAF. Termenul de audiere nu poate depăși 10 zile lucrătoare de la comunicarea notificării, cu posibilitate de prelungire pentru motive justificate. Persoana poate consulta documentele din dosar, poate formula obiecții și poate depune înscrisuri; poate fi asistată de avocat/consultant sau reprezentată de un împuternicit. Dacă audierea are loc online, întâlnirea va fi înregistrată, iar minuta transmisă prin SPV. Ulterior, persoana are cinci zile lucrătoare pentru a depune un punct de vedere scris și documente suplimentare. Dacă nu se prezintă la primul termen, ANAF trebuie să trimită o nouă notificare; neprezentarea și la al doilea termen (sau refuzul explicit) permite continuarea procedurii pe baza actelor din dosar. Procedura se închide dacă dovezile nu sunt suficiente, dacă datoriile au fost achitate între timp, dacă nu provin din perioada relevantă sau dacă există o altă cauză legală care împiedică atragerea răspunderii. Decizia ANAF: termene de plată și contestare Decizia de atragere a răspunderii solidare trebuie să includă faptele imputate, perioada analizată, legătura cu datoriile fiscale, natura și valoarea sumelor solicitate și răspunsul motivat la argumentele persoanei audiate. Documentul este act administrativ fiscal și titlu de creanță. Termenul de plată depinde de momentul comunicării: dacă este comunicată în prima jumătate a lunii, plata este scadentă pe 5 ale lunii următoare; dacă este comunicată între 16 și ultima zi a lunii, plata este scadentă pe 20 ale lunii următoare. Executarea silită poate începe doar după expirarea termenului de plată. Decizia poate fi contestată la organul fiscal emitent în 45 de zile de la comunicare, iar soluția la contestație poate fi atacată ulterior în contencios administrativ. Proiectul mai permite instituirea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor persoanei vizate, în orice etapă, dacă există riscul ascunderii sau risipei patrimoniului, care ar îngreuna recuperarea creanțelor fiscale. [...]
Emisarii lui Donald Trump pregătesc o dublă vizită la Moscova și Kiev, un semnal de reimplicare americană în negocieri , potrivit Digi24 , care citează agenția rusă de stat Tass, prin TVPWorld. Este vorba despre Steve Witkoff și Jared Kushner , iar deplasarea ar urma să aibă loc în weekend. Miza principală este componenta operațională a negocierilor: dacă vizita se confirmă, ar fi prima dată când cei doi emisari ajung la Kiev, deși au făcut „numeroase” călătorii la Moscova, conform informațiilor prezentate. Ce se știe și ce rămâne neconfirmat Tass susține că emisarii intenționează să viziteze atât Moscova, cât și Kievul „în următoarele zile”. Informația este prezentată ca intenție și se bazează pe „surse proprii” ale agenției ruse, ceea ce înseamnă că detaliile logistice și agenda întâlnirilor nu sunt publice și nu pot fi verificate independent din datele disponibile în material. Reacția Kievului: „date provizorii” și pregătiri pentru întâlniri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis pe platforma X că a avut o întâlnire cu echipa implicată în negocierile cu emisarii președintelui SUA și că sunt stabilite „date provizorii”, fără să numească explicit persoanele. „Ne așteptăm ca emisarii președintelui SUA să sosească aici, la Kiev. Aceștia au confirmat că vor avea o întâlnire la Moscova și o alta la Kiev.” Zelenski a insistat asupra importanței menținerii implicării americane și a spus că Ucraina este pregătită pentru discuții „într-un cadru adecvat și substanțial”. În lipsa unor confirmări oficiale privind componența delegației și calendarul exact, rămâne de urmărit dacă vizitele anunțate de Tass se materializează și în ce format vor avea loc întâlnirile la Moscova și Kiev. [...]
O defecțiune tehnică a blocat 183 de pasageri aproape cinci ore într-un Boeing 737 pe pista aeroportului din Chania , incident care a dus la intervenția poliției și la renunțarea la zbor a 25 de persoane, potrivit Digi24 . Episodul ridică din nou problema gestionării operaționale a întârzierilor prelungite la sol și a modului în care companiile aeriene tratează confortul și siguranța pasagerilor în astfel de situații. Zborul low-cost pe ruta Chania (Creta) – Salonic avea decolarea programată la 16:40, însă în timpul rulării pe pistă a apărut o problemă tehnică, iar pilotul a readus aeronava la poziția de parcare. Echipele tehnice au verificat avionul pentru a stabili dacă poate continua în condiții de siguranță. Potrivit informațiilor transmise de postul ERT Chania, verificările au durat câteva ore. La o nouă încercare de repornire a motoarelor, la aproximativ două ore, a apărut un nou avertisment pe instrumentele de bord, ceea ce a dus la o altă amânare. Tensiuni la bord și intervenția poliției Pasagerii au rămas în avion aproximativ cinci ore, iar situația a degenerat pe fondul disconfortului și al nervozității. Conform relatărilor citate, celor care au cerut apă li s-a spus că trebuie să o plătească, aspect care a amplificat tensiunile. După ce aeronava a primit aprobarea de decolare, iar avionul a început din nou să ruleze, mai mulți pasageri au refuzat să mai călătorească. Au urmat țipete și confuzie, o femeie a leșinat, iar o alta a suferit un atac de panică, ceea ce a determinat chemarea poliției pentru a calma situația. În final, 25 de pasageri au coborât și au renunțat la călătorie. O pasageră, transportată la spital; decolarea, la 21:50 În timpul debarcării și al transferului cu autobuzul de pe pistă, o femeie s-a accidentat la un picior și a avut nevoie de asistență din partea Centrului Național de Asistență Medicală de Urgență din Grecia (EKAB). Aceasta a fost transportată cu ambulanța la spital. Aeronava a decolat în cele din urmă la 21:50, cu o întârziere de aproximativ cinci ore față de programul inițial, iar restul pasagerilor au ajuns la destinație, Salonic. [...]
