Știri
Știri din categoria Diverse
Legea salarizării intră într-o zi de negocieri politice cu miză bugetară de 770 de milioane de euro, în condițiile în care președintele Nicușor Dan îi cheamă la consultări, marți, la Palatul Cotroceni, pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit Digi24. Suma indicată în material este de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei).
Întâlnirea vizează discuții pe proiectul legii salarizării, într-un moment în care decizia politică poate influența direct cheltuielile publice și, implicit, spațiul fiscal al statului.
Conform informațiilor publicate, la Cotroceni sunt așteptați liderii:
Tema consultărilor este proiectul legii salarizării, iar miza financiară menționată este de 770 de milioane de euro.
O astfel de sumă, asociată unei legi cu impact asupra veniturilor din sectorul public, poate deveni relevantă pentru:
Materialul Digi24 nu detaliază în acest fragment mecanismul exact prin care se ajunge la suma de 770 de milioane de euro și nici calendarul decizional ulterior consultărilor.
Recomandate
PSD condiționează votul pe Legea Salarizării de creșteri în educație și păstrarea sporurilor în sănătate , într-un moment în care adoptarea rapidă a actului normativ este legată direct de deblocarea a 770 de milioane de euro din PNRR , potrivit Digi24 . Florin Manole, fost ministru al Muncii, spune că social-democrații vor susține în discuțiile de la Cotroceni grile salariale mai mari pentru angajații din educație și sănătate. În educație, PSD cere majorări care să ducă spre respectarea angajamentului privind salariul profesorului debutant din preuniversitar. În sănătate, Manole indică drept punct sensibil regulamentul de sporuri, inclusiv sporurile de sâmbătă și duminică, dar și grilele de salarizare. Miza bugetară rămâne neclară Întrebat dacă bugetul total al legii va fi de 8 miliarde de lei (angajamentul asumat la Cotroceni) sau ar putea urca la 12 miliarde de lei, Manole a evitat un răspuns ferm și a trimis discuția către Ministerul Finanțelor. El a afirmat că PSD a semnat un angajament de 8 miliarde de lei și că partidul ar fi „bucuros” dacă pot fi găsite resurse suplimentare, dar fără să detalieze de unde ar veni acestea. Totodată, Manole nu a prezentat calcule privind impactul bugetar al măsurilor cerute de PSD, susținând că nu este rolul partidului să facă aceste estimări. Sporuri și venituri: linia roșie pentru sectorul public În privința sporului de dirigenție, discutat inclusiv în varianta unei majorări în funcție de numărul de elevi, Manole a spus că PSD consideră sporul „extrem de important” și că diminuarea lui ar reduce veniturile. El a adăugat că, dincolo de sporul de dirigenție sau de sporul de doctorat, interesul principal al angajaților din sectorul public este să nu le scadă veniturile. Votul PSD, condiționat de forma finală Manole a legat explicit votul PSD de conținutul final al legii: „Dacă legea va fi bună, șansele sunt de 100%. Dacă legea va fi proastă, șansele se diminuează masiv”. Declarațiile vin înaintea unei noi runde de negocieri la Palatul Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan i-a chemat pe liderii PNL, PSD, USR și UDMR pentru a încerca obținerea unui consens. Șeful statului speră ca legea să ajungă în Parlament și să fie adoptată până la finalul lunii, iar miza este menționată direct: de adoptare depind 770 de milioane de euro din PNRR. Întâlnirea este programată la ora 16:00. [...]
UDMR avertizează că Legea salarizării riscă să împingă Guvernul spre taxe mai mari dacă ajunge în Parlament fără un acord politic și fără surse de finanțare identificate, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor spune că, în lipsa acestor condiții, proiectul „nu are cum să iasă bine”. Liderul UDMR a făcut declarațiile înaintea discuției de la Cotroceni pe Legea salarizării unitare și a susținut că, în acest moment, nu există răspunsuri privind banii necesari pentru a compensa creșterile de salarii sau soluțiile prin care ar putea fi obținuți. „Nu avem răspuns în acest moment.” Miza bugetară: „de unde vom lua cele 4 miliarde” Kelemen Hunor afirmă că nu este clar nici cum au fost distribuite „cele 12 miliarde” între diferite categorii socio-profesionale (de la educație și sănătate până la administrație, ordine publică și apărare), ceea ce face dificilă evaluarea impactului și a corecțiilor necesare. În plus, el avertizează că adoptarea legii fără a ști „de unde vom lua cele 4 miliarde” ar putea duce, ulterior, la presiuni pentru creșteri de taxe și impozite, scenariu cu care spune că nu este de acord. Risc politic și operațional: proiect „de anvergură” fără majoritate În ceea ce privește traseul parlamentar, președintele UDMR spune că un proiect de o asemenea amploare are nevoie de o majoritate și de un acord politic prealabil, altfel ar urma să fie încărcat rapid cu amendamente, cu rezultate imprevizibile. „Deci eu nu aș încuraja pe nimeni să vină cu proiectul salarizării în Parlament fără un acord politic prealabil.” Ce se întâmplă dacă legea întârzie Hunor admite că, dacă proiectul nu este adoptat acum, „dezechilibrele din sistem rămân”, însă amintește că anul viitor ar urma să existe o majorare de „7-8%”, în funcție de datele Institutului Național de Statistică privind inflația. El spune că și-ar dori ca legea să fie adoptată în această sesiune extraordinară sau, cel târziu, săptămâna viitoare, dar numai după clarificarea surselor de finanțare. Excluderea instituțiilor autofinanțate: ASF și ANCOM, exemplele invocate Kelemen Hunor mai susține că din proiect ar trebui eliminate instituțiile care se autofinanțează, precum ASF și ANCOM, argumentând că acestea nu sunt finanțate de la bugetul de stat, ci din venituri proprii, obținute în baza unui monopol stabilit prin lege în anumite sectoare. [...]
Adoptarea legii salarizării devine un test cu miză bugetară, pe fondul blocajului politic , iar vicepremierul Oana Gheorghiu avertizează că întârzierea poate afecta inclusiv calculele de deficit prin pierderea unor bani europeni, potrivit Digi24 . În intervenția sa, Gheorghiu a criticat opoziția PSD față de proiectul legii salarizării și a susținut că actul normativ urmărește să introducă principii unitare în sistem, cu regula „la muncă egală, salariu egal”, plus sporuri pentru „meserii mai complicate”. Vicepremierul a insistat că proiectul nu ar presupune tăieri de venituri. „Nu există reducere de venituri. (...) Nimeni nu va pierde niciun ban.” Miza: fonduri europene și deficitul bugetar Vicepremierul a legat explicit adoptarea legii de accesarea fondurilor europene și de construcția bugetară din acest an, spunând că România riscă să piardă „foarte mulți bani” și că, în calculul reducerii deficitului, s-a ținut cont de sumele care ar urma să vină de la Uniunea Europeană . „Pierdem foarte mulți bani, iar în calculul deficitului pe anul acesta, reducerea deficitului, s-a ținut cont și de acești bani pe care îi aducem de la Uniunea Europeană.” În același context, Gheorghiu a afirmat că proiectul ar putea ajunge la dezbatere în Parlament săptămâna viitoare, în condițiile în care „e posibil ca Parlamentul să se reunească din nou” pentru a discuta legea. Tensiuni politice și scenariul anticipatelor Pe fondul disputei cu PSD, vicepremierul a descris atitudinea social-democraților drept una de tip „bullying” și a acuzat depășirea unor „linii roșii” din interese politice, invocând inclusiv nume de politicieni în acest context. „Se comportă precum copiii din curtea școlii care fac bullying.” În ceea ce privește criza politică, Gheorghiu a spus că alegerile anticipate ar putea deveni „ultima soluție” dacă actualul Parlament nu reușește să formeze și să voteze un nou Guvern. Totodată, a criticat decizia celor care au contribuit la căderea Guvernului, afirmând că nu ar fi evaluat consecințele. Separat, întrebată despre o posibilă guvernare asumată de Sorin Grindeanu și PSD, inclusiv un Guvern minoritar, vicepremierul a precizat că această variantă este discutată în spațiul public. [...]
Suspendarea hotărârilor de convocare a Congresului PNL produce efecte juridice și după eveniment , pentru că deciziile contestate au stat la baza adoptării unor hotărâri ulterioare ale Congresului, potrivit motivării Curții de Apel București prezentate de Digi24 . Instanța a analizat, în procedură de urgență, două hotărâri ale Consiliului Național Extraordinar al PNL care au fundamentat Congresul extraordinar din 21 iunie. Tribunalul București a decis inițial suspendarea temporară, iar Curtea de Apel București a menținut soluția. De ce contează: efectele nu se opresc la data Congresului În motivare, Curtea de Apel arată că efectele juridice ale hotărârilor nu se limitează la momentul desfășurării Congresului (21.06.2026), ci „se extind și ulterior acestui moment”, deoarece au stat la baza emiterii hotărârilor Congresului. „Suspendarea efectelor juridice ale hotărârii nr. 01/2026 privește producerea acestora pe viitor, iar nu împiedicarea desfășurării efective a Congresului.” Cu alte cuvinte, instanța nu a „oprit” retroactiv Congresul, ci a vizat consecințele juridice care ar fi continuat să se producă în lipsa unei intervenții a judecătorilor. Ce hotărâri au fost analizate de judecători Judecătorii au avut în vedere două hotărâri ale Consiliului Național Extraordinar al PNL: Hotărârea nr. 01/2026 , prin care a fost convocat Congresul extraordinar din 21 iunie, cu 2.500 de delegați, și au fost stabilite comisia de organizare, precum și deschiderea procedurii de depunere a candidaturilor și moțiunilor; Hotărârea nr. 02/2026 , prin care a fost aprobat proiectul de modificare a Statutului PNL, proiect ratificat la Congresul din 21 iunie. Acțiunea în instanță a fost deschisă de liberali din „gruparea Thuma”; printre cei menționați ca reclamanți se numără Hubert Thuma, Adrian Veștea, Alina Gorghiu și Lucian Bode. Argumentul central: Consiliul Național nu putea decide schimbări de statut Curtea de Apel precizează că a verificat legalitatea și conformitatea statutara a deciziilor de convocare, nu „oportunitatea” politică a măsurilor. De asemenea, instanța notează că o decizie politică precum excluderea din partid urmează să fie analizată separat, într-un alt proces. „Instanţele de judecată au posibilitatea de a statua asupra legalităţii deciziilor adoptate de către organele unui partid politic, în prezenta cauză nefiind supusă analizei sub niciun aspect oportunitatea măsurilor luate în cadrul activităţii de natură politică.” În motivare se reține că statutul PNL în vigoare prevede că, la convocarea unui Congres extraordinar, hotărârea Consiliului Național trebuie să stabilească aspecte organizatorice , fără a viza modificarea structurii sau a sistemului de alegeri. Curtea indică faptul că art. 66 din statut nu ar fundamenta competența Consiliului Național de a decide instituirea sistemului de moțiuni, astfel cum s-a decis prin articole din Hotărârea nr. 01/2026, motiv pentru care prima instanță a reținut o potențială nerespectare a acestor dispoziții. Ce urmează în instanță Pe 20 august este programată judecarea unui alt apel, depus de PNL (prin Ilie Bolojan ), într-un dosar distinct privind suspendarea temporară a hotărârilor adoptate de PNL în timpul Congresului din 21 iunie, conform informațiilor din articol. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu avertizează că suspendarea președintelui ar adânci instabilitatea politică , într-un moment în care România traversează o criză guvernamentală, potrivit Digi24 . Ea a catalogat inițiativa AUR de suspendare a președintelui Nicușor Dan drept „un exercițiu de PR” și a spus că nu ar fi în interesul țării ca procedura să devină un nou conflict instituțional. Gheorghiu a argumentat că, dacă cineva ar vrea „să facă rău cu adevărat” României în actualul context, declanșarea suspendării ar fi un astfel de pas, tocmai prin efectul de amplificare a tensiunilor dintre instituții. Întrebată dacă exclude ca PSD să susțină demersul, vicepremierul a spus că nu poate ști, amintind că PSD și AUR „au mai făcut front comun” în anumite momente, dar și-a exprimat speranța că „le pasă de România”. „Instituția prezidențială merită respectată” Vicepremierul a respins ideea că ar fi „dezamăgită” de actualul șef al statului și a insistat că mandatul trebuie evaluat în perspectiva celor patru ani. În același timp, a pledat pentru consolidarea încrederii în instituția prezidențială. „Eu cred că instituția prezidențială merită respectată și avem nevoie să construim încredere în instituția prezidențială.” Gheorghiu a mai spus că începutul unui mandat este dificil, mai ales pentru un politician venit „dintr-o lume diferită”, și a susținut că Nicușor Dan ar privi încă lucrurile din perspectiva „omului care vrea să facă bine pentru țară”. Critica punctuală: lipsa unei intervenții înainte de moțiunea de cenzură Oana Gheorghiu a precizat că a avut o singură întâlnire cu Nicușor Dan, la Bruxelles, unde au discutat despre digitalizare. Ea i-a reproșat însă public că nu a intervenit înainte de moțiunea de cenzură în care au fost atacate reforma companiilor de stat și propunerea de listare la bursă. „Cred că era important să iasă și să spună public că listarea companiilor la bursă nu este un motiv de moțiune și că nu este un lucru rău, pentru că a permis cumva să se ducă în spațiul public această dezinformare.” Vicepremierul a adăugat că nu poate cunoaște toate constrângerile și informațiile de care dispune președintele, dar a spus că este convinsă că acesta încearcă să găsească o soluție pentru România. În final, Gheorghiu a susținut că, în actualul context, prioritatea ar trebui să fie recâștigarea încrederii în instituțiile statului, nu declanșarea unor confruntări care ar putea adânci instabilitatea politică. [...]
Fereastra 11–14 august aduce cele mai mari șanse de observare a Perseidelor , iar diferența o face, în practică, poluarea luminoasă: departe de orașe se pot vedea de câteva ori mai mulți meteori decât din zonele intens iluminate, potrivit Digi24 . În 2026, condițiile sunt considerate favorabile și pentru că luminozitatea redusă a Lunii nu ar urma să diminueze vizibilitatea fenomenului. Curentul de meteori Perseide atinge maximul de activitate în noaptea de 12 spre 13 august 2026. Vârful este estimat pentru 13 august, în jurul orei 06:00, însă acesta are loc după răsărit, ceea ce înseamnă că nu poate fi urmărit chiar la momentul de intensitate maximă. Unde contează cel mai mult locul ales Pentru o vizibilitate bună, recomandarea este un loc cu cer senin și cât mai întunecat, ferit de iluminatul public. În acest context, cele mai potrivite sunt: zonele rurale; regiunile montane; locurile aflate la marginea marilor orașe, dar în afara „domului” de lumină. Diferența de rezultat poate fi semnificativă: în condiții ideale, cu cer curat și fără lumină artificială, pot fi observați până la 100 de meteori pe oră, în timp ce din marile orașe numărul scade, de regulă, la 10–20 pe oră. Când sunt cele mai bune ore de observare Perseidele sunt active între 17 iulie și 26 august, dar intervalul 11–14 august oferă cele mai mari șanse de a vedea multe „stele căzătoare”, dacă cerul este senin și poluarea luminoasă este redusă. Cele mai bune condiții sunt după miezul nopții și până în zorii zilei, când constelația Perseu urcă suficient deasupra orizontului, iar numărul meteorilor vizibili poate crește. Ce sunt, de fapt, Perseidele și de ce apar anual Deși sunt numite popular „ploaie de stele”, Perseidele sunt un curent de meteori: Pământul traversează anual o regiune bogată în particule de praf cosmic, iar acestea intră în atmosferă cu viteze foarte mari și produc dâre luminoase pentru fracțiuni de secundă. Curentul este asociat cu cometa 109P/Swift–Tuttle, ale cărei fragmente de praf, acumulate de-a lungul timpului pe orbită, ajung să fie intersectate de Pământ în fiecare august. [...]
