Știri
Știri din categoria Diverse
Dominic Fritz susține că România a ajuns la un guvern cu PSD la comandă fără majoritate, iar efectul politic imediat este o presiune suplimentară asupra legitimității formulei de guvernare instalate după luni de criză. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă, potrivit Digi24, în ziua în care membrii Cabinetului Niculescu își preiau mandatele.
Fritz, liderul USR, a spus că a fost întrebat cum percepe acțiunile președintelui Nicușor Dan din ultimele luni și a indicat că, din discuțiile partidului, „mulți alegători” ai președintelui ar transmite că sunt dezamăgiți de direcția luată după vot.
În intervenția sa, Fritz a legat direct deciziile și poziționările președintelui din ultimele șase luni de rezultatul politic actual: un guvern în care PSD ar controla „puterea în această țară fără să aibă o majoritate”, pe care l-a calificat drept „dezamăgitor” pentru „o majoritate copleșitoare” a cetățenilor.
„Mulți alegători ai lui Nicușor Dan ne spun că sunt dezamăgiți, că au dat votul lor în primul tur pentru altceva, pentru o agendă curajoasă, de reformă. Pot să înțeleg această dezamăgire.”
„Indiferent de cum judecăm aceste poziții din ultimele șase luni, rezultatul este că avem un Guvern în care PSD controlează puterea în această țară fără să aibă o majoritate. Este un rezultat care pentru o majoritate copleșitoare a cetățenilor este dezamăgitor.”
Conferința de presă a fost susținută de Dominic Fritz și de miniștrii pe care USR i-a avut în Guvernul condus de Ilie Bolojan, în aceeași zi în care noul Cabinet, condus de Luca Niculescu, își preia mandatele, conform sursei citate.
Recomandate
USR își asumă rolul de opoziție cu miza declarată de a bloca o formulă de guvernare dominată de PSD , iar Dominic Fritz susține că noul Cabinet Niculescu va fi „evident controlat” de social-democrați, potrivit Digi24 . Mesajul vine în ziua în care membrii noului guvern își preiau mandatele, după ieșirea USR de la guvernare. Într-o conferință de presă la care au participat Fritz și foștii miniștri USR din guvernul condus de Ilie Bolojan , liderul partidului a acuzat PSD că își „acoperă propria incompetență” prin atacuri la adresa miniștrilor USR, pe care i-a descris drept „performanți”. Costuri și control politic în noua formulă guvernamentală Fritz a afirmat că premierul Luca Niculescu nu ar avea „libertate” de decizie și că ar fi „constant șantajat” de PSD, partid care „va avea grijă doar de propriile interese”. În același context, el a indicat o extindere a aparatului guvernamental: „cinci secretari de stat în plus”; „doi miniștri în plus”. Potrivit lui Fritz, această creștere arată „nevoia de control” a PSD și „costă”, fără ca în material să fie precizat un impact bugetar cuantificat. Strategia USR în opoziție și relația cu PNL Președintele USR a spus că partidul va face „o opoziție curajoasă”, „focusată pe soluții și rezultate”, pe care o delimitează de AUR, despre care afirmă că „stârnește emoție” pentru a ascunde o colaborare cu PSD. În relația cu PNL, Fritz a vorbit despre o „colaborare constructivă” cu Ilie Bolojan și a susținut că obiectivul comun ar fi un guvern „fără PSD și fără AUR”, care „să facă reforme reale” și „să facă acest stat să funcționeze în favoarea cetățenilor”. Totodată, el a exclus o fuziune USR–PNL și a spus că respectă decizia liberalilor de a vota învestirea guvernului condus de Luca Niculescu. „Obiectivul nostru politic este clar: O guvernare fără PSD și AUR care să facă reforme reale și să facă acest stat să funcționeze în favoarea cetățenilor. Ce formule se vor găsi, vom vedea”, a declarat Dominic Fritz. Fritz a adăugat că, în opinia sa, ar fi fost „mai onest” să se ajungă la alegeri anticipate, însă PNL „a ales o altă cale”. [...]
România cere întărirea posturii NATO la Marea Neagră după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic , iar președintele Nicușor Dan spune că mesajul transmis aliaților vizează capacități suplimentare de combatere a dronelor și o prezență adaptată în regiune, potrivit Digi24 . Miza, în formularea șefului statului, este protejarea navigației, a comerțului și a infrastructurii energetice. Într-un mesaj publicat miercuri pe Facebook, Nicușor Dan a precizat că reuniunea Consiliului Nord-Atlantic a avut loc „ieri”, în urma discuțiilor de săptămâna trecută de la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și cu prim-ministrul bulgar, Rumen Radev. Tema a fost evaluarea evoluțiilor recente din Marea Neagră și discutarea unor „măsuri concrete” pentru consolidarea securității în zonă. Ce solicită România: drone, supraveghere și o postură NATO consolidată Potrivit președintelui, România a transmis un mesaj direct privind nevoia de sprijin mai puternic, prin: capacități suplimentare de combatere a dronelor; supraveghere, recunoaștere și expertiză; o postură NATO „adaptată și consolidată” în regiunea Mării Negre. Nicușor Dan a susținut că aceste elemente sunt esențiale pentru protejarea vieților, a comerțului global și a infrastructurii critice, precum și pentru menținerea Mării Negre „în siguranță și deschisă”. Context operațional: incidentul cu dronele din 17 octombrie Șeful statului a invocat și un episod recent, din 17 octombrie, când două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au „angajat și au doborât” două drone care ar fi intrat ilegal în spațiul aerian național, deasupra apelor teritoriale românești, în dreptul localității Sulina. Conform declarației, dronele au fost neutralizate „în câteva minute” de la pătrundere. „Răspunsul României va rămâne ferm, ne vom apăra spațiul aerian și apele teritoriale în orice moment, alături de aliați.” Mesajul politic: solidaritatea aliată, „de neclintit” Nicușor Dan a afirmat că „o concluzie clară” a ședinței este că solidaritatea aliaților este „de neclintit” și că angajamentul de a apăra fiecare teritoriu aliat, inclusiv apele și spațiul aerian, este împărtășit la nivelul întregii Alianțe. În același context, Digi24 amintește că Nicușor Dan și Rumen Radev s-au întâlnit joia trecută, la Bruxelles, cu Mark Rutte, discuțiile vizând inclusiv incidentele recente provocate de drone, inclusiv cele care au vizat nave din perimetrul Mării Negre și care alimentează îngrijorări privind deteriorarea situației de securitate din regiune. [...]
Traian Băsescu susține că o opoziție PNL–USR ar limita creșterea AUR sub 30% la viitoarele alegeri parlamentare , pe fondul repoziționării forțelor anti-guvernamentale, potrivit Digi24 . Fostul președinte afirmă că PNL și USR ar fi „capabile” să devină o opoziție puternică la guvernul format majoritar din PSD. În această logică, AUR ar avea „o problemă”, pentru că nu ar mai rămâne principala opțiune de protest și, în consecință, nu ar depăși pragul de 30% la parlamentare. În intervenția de marți seară la B1 TV , Traian Băsescu a argumentat că, odată intrate în opoziție, USR și PNL pot găsi mesajele politice care să le facă „credibile și relevante” ca forțe care se opun puterii. El a adăugat că menținerea colaborării dintre cele două partide ar afecta direct poziționarea AUR, care „până nu demult a fost principala forță de opoziție din România”. „Electoratul va găsi alternativa la Guvern. Până acum alternativa era AUR, dar în momentul de faţă liberalii şi USR pot să facă o structură politică aptă să fie o opoziţie credibilă şi atunci se va împlini ceea ce eu am spus acum vreo două luni: AUR nu va trece de 30 de procente la alegeri.” Ce implică pentru dinamica politică până în 2028 Băsescu a mai spus că, în opinia sa, nu se mai pune problema alegerilor anticipate și că actualul guvern va rămâne în funcție până la alegerile din 2028. În acest scenariu, miza se mută pe capacitatea opoziției de a construi o alternativă coerentă pe termen lung, într-un context în care competiția pentru electoratul anti-guvernare ar putea deveni mai strânsă. [...]
Traian Băsescu susține că PSD concentrează pârghiile de putere după învestirea Guvernului. Într-o intervenție la B1 TV, relatată de Digi24 , fostul președinte afirmă că, dincolo de premierul Luca Niculescu , „șeful real al miniștrilor” ar urma să fie vicepremierul PSD Marian Neacșu , care „va obține de la premier tot ce vrea” prin tact și experiență. Miza, în lectura lui Băsescu, este una de guvernanță: dacă decizia politică se mută în interiorul partidului majoritar și în jurul vicepremierului, premierul riscă să rămână mai degrabă un coordonator formal, iar controlul asupra agendei executive să fie exercitat de PSD prin oamenii săi-cheie. În argumentația sa, Băsescu spune că, după învestirea noului Guvern, PSD „deține, în fapt, toată puterea”, invocând majoritatea din Executiv, poziții de conducere în Parlament și influență în instituții precum Curtea Constituțională și Avocatul Poporului. El punctează și un element electoral: PSD ar domina puterea „cu 22% în ultimele alegeri”, potrivit declarațiilor sale. De ce îl indică pe Marian Neacșu drept „șeful real” al miniștrilor Fostul șef al statului afirmă că nu vrea să îl discrediteze pe premierul Luca Niculescu, dar vede în Marian Neacșu un centru de comandă mai puternic, pentru că îmbină două roluri: rol executiv: este viceprim-ministru și membru al Guvernului; rol politic: are, în viziunea lui Băsescu, autoritate în partid, pe care premierul „nu o are”. „Neacşu va fi şeful real al miniştrilor pentru că el are şi componenta executivă (...) şi are şi componenta politică pe care premierul nu o are.” Băsescu mai susține că miniștrii PSD se vor raporta la Neacșu pentru validarea deciziilor, în timp ce acesta ar avea „destul tact” încât să obțină ce își dorește „fără să bruscheze lucrurile”. Ce urmează, potrivit acestei evaluări În aceeași logică, Băsescu anticipează o relație de colaborare între premier și vicepremier, în care Niculescu „va avea diplomația să colaboreze cu Neacșu”, iar Neacșu ar evita să îl pună pe premier „în situații proaste”. Evaluarea rămâne, însă, o opinie politică exprimată de fostul președinte, fără elemente factuale suplimentare în material despre mecanisme concrete de decizie în noul Executiv. [...]
PSD cere o radiografie a finanțelor publice și împinge rectificarea în prim-plan , după ce noul guvern condus de Luca Niculescu a trecut de votul Parlamentului, potrivit Digi24 . În prima conferință de presă de după învestire, liderul PSD Sorin Grindeanu a susținut că situația bugetară este „foarte grea” și a cerut prezentarea unei situații complete a finanțelor publice la finalul mandatului fostului premier Ilie Bolojan. Grindeanu a legat discuția despre deficit de plăți restante și cheltuieli neacoperite, afirmând că „este simplu să te lauzi cu un deficit mic, când nu ți-ai plătit facturile” și când nu sunt asigurate cheltuielile esențiale de funcționare ale statului până la finalul anului. Termen de două săptămâni pentru „situația fiscală la zi” Șeful PSD a spus că ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , ar urma să vină în fața Parlamentului, în două săptămâni, pentru a prezenta „situația financiară la zi”, într-un cadru care să evite „nuanțe” ce ar putea duce la interpretări. „Noi am dat un termen de două săptămâni pentru prezentarea în Parlament a situaţiei financiare la zi (...) ministrul Finanţelor (...) trebuie să vină şi să spună direct în ce situaţie ne aflăm.” Grindeanu a indicat și câteva ordine de mărime pe care le pune pe seama presiunilor bugetare imediate, precizând că se bazează pe informații „multe dintre ele publice”: aproximativ 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) pe lucrări executate și nefacturate, „din ce spun constructorii din România” (în material este menționat și echivalentul de 16 miliarde de lei ); 10–12 miliarde de lei necesare pentru funcționarea statului până la sfârșitul anului; 5 miliarde de lei de plătit „conform sentințelor în justiție”. În această logică, liderul PSD a spus că doar prin însumarea acestor poziții se ajunge „peste 30 de miliarde” în acest moment. Rectificarea bugetară, condiționată de „radiografie” Grindeanu a indicat rectificarea bugetară drept „al doilea pas”, dar a condiționat-o de prezentarea prealabilă a situației fiscale complete. A susținut că serviciile esențiale trebuie asigurate, iar apoi trebuie pregătit bugetul pentru 2027, care să respecte angajamentele României și, în același timp, să înceapă să corecteze „nedreptăți”, cu priorități menționate explicit: pensionari, mame și veterani. Totodată, liderul PSD a vorbit despre nevoia de a produce și colecta mai mult și de a reduce cheltuielile „prin eficientizarea cu adevărat a activității statului”, nu „contabil”. Presiune internă pe miniștri și mesaj politic către opoziție În plan operațional, Grindeanu a transmis că nu va exista „perioadă de grație” pentru miniștri și că „cine nu ține pasul va pleca acasă”, insistând pe ideea de rezultate rapide. În plan politic, a reluat criticile la adresa fostului premier Ilie Bolojan și a pus dificultățile bugetare pe seama guvernărilor anterioare, acuzând PNL și USR că ar fi lăsat „gropi bugetare uriașe”. Ce urmează, conform declarațiilor din material, este prezentarea în Parlament a situației fiscale în termenul avansat și abia apoi discuția despre rectificarea bugetară și pașii următori de construcție a bugetului pentru 2027. [...]
Atribuțiile extinse ale vicepremierului Marian Neacșu din noul guvern au stârnit critici în PNL, pe fondul unei ordonanțe de urgență care îi dă acestuia rol de coordonare asupra aparatului de lucru al Guvernului și a mai multor instituții-cheie, potrivit Digi24 . Fostul deputat PNL Mihai Voicu susține, într-un mesaj public, că Parlamentul ar fi votat „un prim-ministru”, dar că, în practică, puterea de coordonare ar fi concentrată la vicepremierul Marian Neacșu. În opinia sa, ordonanța privind organizarea Guvernului îi acordă vicepremierului atribuții „în a coordona... tot”. „Parlamentul a votat, ieri, un prim-ministru. Doar că îl cheamă Marian Neacșu.” Ce instituții ar urma să intre în coordonarea vicepremierului În mesajul citat de Digi24, Mihai Voicu indică faptul că, sub sintagma „instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al guvernului”, ar intra în coordonarea vicepremierului, între altele: Secretariatul General al Guvernului și entitățile coordonate de acesta, inclusiv Transelectrica, Transgaz, RA-APPS, Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, Institutul Național de Statistică, Agenția Națională pentru Achiziții Publice; Departamentul pentru Luptă Anti Fraudă; Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și structura pentru relația cu Republica Moldova; Secretariatul de Stat pentru Culte. Voicu ironizează amploarea listei și îl atacă pe premierul Luca Niculescu, sugerând că acesta ar fi „ținut în geam de PSD”. Ce prevede ordonanța de urgență, potrivit Digi24 Separat de reacția politică, Digi24 notează că vicepremierul Marian Neacșu, ministru al Afacerilor Interne, „va coordona instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului” și va avea „un cabinet propriu format din trei posturi de personal contractual”, distinct de cabinetul organizat în cadrul ministerului pe care îl conduce, conform ordonanței de urgență adoptate marți seară, în prima ședință a Guvernului Luca Niculescu . Din perspectiva funcționării executive, miza este concentrarea coordonării administrative într-o singură poziție, cu potențial de a influența modul în care sunt gestionate instituții și companii de stat aflate în zona Secretariatului General al Guvernului. [...]
