Știri
Știri din categoria Diverse

Blocajul politic prelungește funcționarea unui guvern cu atribuții limitate, iar președintele Nicușor Dan le cere partidelor să se întâlnească „săptămânal” până când reușesc să strângă o majoritate de 233 de voturi pentru instalarea unui executiv cu puteri depline, potrivit Antena 3.
Șeful statului a vorbit marți, la Palatul Cotroceni, după întâlnirea bianuală cu ambasadorii statelor UE, în contextul în care negocierile dintre partide pentru formarea unui nou guvern sunt blocate. Nicușor Dan a spus că își dorește un guvern „cât mai curând”, dar a admis că nu poate indica un termen: „Când se va întâmpla asta, nu știm”.
În declarațiile sale, președintele a insistat că nu impune condiții partidelor și nu cere un acord politic formal, ci doar o majoritate parlamentară verificabilă. El a arătat că, după două luni de criză, solicitarea sa este una minimală: existența celor 233 de voturi necesare în Parlament.
„Eu nu cer niciun acord, nicio condiție, doar să fie 233 de oameni.”
Nicușor Dan a explicat că, spre deosebire de situații anterioare, în discuțiile recente cu partidele există „certitudinea” că o propunere nu ar trece de vot, motiv pentru care nu vrea să facă „un exercițiu” de desemnare fără șanse reale. Totodată, a spus că nu vede „nicio propunere” care să-i dea măcar speranța că ar trece în Parlament.
Președintele a mai afirmat că a făcut două nominalizări de premier pe care le-a considerat „potrivite”, însă acestea nu au trecut, iar responsabilitatea este acum la partide. A adăugat că nu înțelege de ce nu s-a putut strânge o majoritate pentru „Guvernul Tomac”.
Antena 3 notează că termenul pentru rezolvarea crizei politice până la finalul sesiunii parlamentare a fost depășit, iar de miercuri parlamentarii intră în vacanță. În lipsa unui guvern validat prin vot, guvernul demis condus de Ilie Bolojan rămâne în funcție cu puteri limitate, fiind luată în calcul inclusiv varianta ca acesta să rămână interimar până în toamnă.
Președintele a exclus explicit ipoteza formării unui guvern cu o majoritate din care să facă parte AUR. În privința unei eventuale medieri, a spus că poate interveni dacă este solicitat, dar nu „simte” că ar ajuta în acest moment și nu a primit o astfel de solicitare.
Recomandate

Blocajul negocierilor pentru noul Guvern prelungește incertitudinea politică până spre final de iulie , într-un moment în care partidele nu reușesc să strângă o majoritate pentru niciuna dintre variantele de premier aflate în discuție, potrivit Stirile Pro TV . Decizia privind o desemnare rapidă sau amânarea pentru noi negocieri îi aparține președintelui Nicușor Dan, iar formarea Executivului ar putea avea loc abia spre sfârșitul lunii iulie. În centrul disputei sunt două nume: Sorin Grindeanu (susținut de PSD) și Siegfried Mureșan (susținut de PNL), însă niciunul nu are, în acest moment, voturile necesare pentru învestire. În paralel, schimbul de acuzații între tabere nu a modificat „calculele politice”, iar riscul unei desemnări „forțate” este să deschidă o nouă rundă de negocieri tensionate. De ce nu se strânge majoritatea Siegfried Mureșan a susținut, într-o postare pe Facebook, că Sorin Grindeanu nu mai poate câștiga încrederea partenerilor europeni, invocând episodul Ordonanței 13, întârzierile din PNRR și deficitul bugetar din ultimii ani. La rândul lor, social-democrații resping candidatura lui Mureșan, pe care îl acuză că nu are experiență administrativă în România. În lipsa unui acord politic între partide, cu o zi înainte de încheierea sesiunii parlamentare, niciuna dintre variante nu întrunește majoritatea necesară pentru votul de învestitură. Formula UDMR: „Coaliție Mică”, fără USR, cu premier „acceptat de toți” UDMR propune o negociere „în format restrâns” – o „Coaliție Mică” – fără USR, și un guvern PSD–PNL–UDMR, cu un premier acceptat de toate partidele, fiind menționat numele lui Alexandru Năzare. Kelemen Hunor a argumentat că, în actuala aritmetică parlamentară, un guvern fără AUR este greu de învestit, iar UDMR nu acceptă o soluție care ar presupune sprijinul AUR. „Un guvern majoritar, format din PNL, PSD și UDMR, cu un premier acceptabil pentru toată lumea. Este aproape imposibil să ajungem la o soluție prin care se poate învesti un guvern fără AUR (...) Ceea ce pentru noi nu este acceptabil.” (Kelemen Hunor) Pozițiile PSD, PNL, USR și AUR Sorin Grindeanu ar fi dispus la refacerea fostei coaliții, dar cu două condiții: fără Ilie Bolojan și fără USR. „PSD de la început a avut aceeași poziție, să rămânem în cadrul coaliției noastre, iar PSD vrea să facă parte din Guvern!” (Sorin Grindeanu) Liberalii spun că soluția trebuie să vină dintr-un acord politic între cele două tabere. „Există 2 variante, guvern în jurul PNL sau guvern în jurul PSD (...) E atributul președintelui să vină cu o soluție.” (Mircea Abrudean) USR cere în continuare o rocadă la conducerea Guvernului, cu condiția ca primul executiv să fie format în jurul PNL, USR și UDMR. Din opoziție, AUR exclude susținerea pentru oricare dintre formulele discutate și respinge scenariul unor plecări din partid care ar putea schimba majoritatea parlamentară. „Nu cred, nu văd astăzi parlamentari AUR care să plece din partid.” (Petrișor Peiu) Ce urmează În lipsa unei majorități, președintele Nicușor Dan are de ales între desemnarea unuia dintre candidați sau amânarea pentru noi negocieri, într-un calendar care, potrivit aceleiași surse, poate împinge formarea Guvernului spre sfârșitul lunii iulie. Între timp, a apărut și o propunere separată: grupul parlamentar Pace-Întâi România îl propune pe Patriarhul Daniel pentru funcția de prim-ministru. [...]

România își calibrează agenda de securitate pentru Summitul NATO , cu accent pe întărirea apărării aeriene și a prezenței militare aliate în zona Mării Negre, potrivit Știrile Pro TV , care citează concluziile transmise de Administrația Prezidențială după ședința CSAT. În ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de președintele Nicușor Dan, au fost analizate obiectivele României pentru Summitul NATO din 7-8 iulie 2026, de la Ankara. Administrația Prezidențială arată că reuniunea este văzută ca o ocazie de a readuce în atenția aliaților „situația complicată” din regiunea Mării Negre și efectele agresiunii ruse, inclusiv prin incidente precum cele cu drone. În acest context, România intenționează să ceară Alianței „o postură de descurajare și apărare puternică” și „o prezență militară corespunzătoare” în zonă și pe teritoriul României. „Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenţie aceste ameninţări, prin asigurarea unei posturi de descurajare şi apărare puternice şi a unei prezenţe militare corespunzătoare în zonă şi pe teritoriul României.” Miza: profil de aliat și angajamente financiare, inclusiv pentru industria de apărare Potrivit comunicatului citat, România își leagă obiectivele de la summit și de reconfirmarea profilului de „aliat de încredere” care contribuie la securitatea euroatlantică. Administrația Prezidențială menționează că Bucureștiul vrea să prezinte: progresele în îndeplinirea angajamentelor financiare asumate la Haga; evoluții în industria de apărare, inclusiv prin inițiative derulate la nivel NATO și UE; eforturile de sprijin pentru Ucraina, Republica Moldova și securitatea din zona Mării Negre. Decizii operaționale: forțe pentru misiuni externe în 2027 și contribuții în Marea Neagră CSAT a analizat și aprobat forțele care pot fi puse la dispoziție pentru misiuni și operații în afara teritoriului României în 2027. Conform datelor din comunicat: Armata României: 5.358 de militari și civili (2.786 pentru misiuni externe, 1.801 în așteptare pe teritoriul național, 771 în forțe propuse pentru misiuni posibil a fi asumate); Ministerul Afacerilor Interne: 2.604 militari și polițiști (39 pentru misiuni externe, 2.565 în așteptare pe teritoriul național). Totodată, Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA) , inițiativă lansată în ianuarie 2024 de România, Turcia și Bulgaria, descrisă în comunicat drept „vitală” pentru libertatea de navigație și pentru securitatea economică și militară în Marea Neagră. Administrația Prezidențială precizează că demersul vizează asigurarea comenzii grupului în 2027 și include protecția infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcțiilor operației de deminare maritimă. [...]

România are cea mai mare povară fiscală pe salarii din UE, cu 41,5% din brut reținut , ceea ce reduce direct venitul disponibil al angajaților și crește costul total al muncii pentru economie, potrivit Știrile Pro TV , pe baza datelor Eurostat pentru 2025 publicate la jumătatea lui 2026. Pentru un angajat singur, fără copii, România este pe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea salariului brut care ajunge la stat prin taxe și contribuții: 41,5%. Asta înseamnă că, în medie, angajatul rămâne cu 58,5% din brut. Cum se vede România în comparația europeană În UE, ponderea reținerilor din salariul brut pentru o persoană singură, fără copii, cu salariu mediu variază semnificativ: de la 15,1% în Cipru până la 41,5% în România. Media Uniunii Europene este de 29,1%. Pe lângă România, alte state cu rețineri de peste o treime din salariul brut sunt: Lituania (39,1%) Belgia (37,6%) Slovenia (36,9%) Germania (34,8%) Danemarca (34%) Ungaria (33,5%) La polul opus, după Cipru urmează Grecia (17%), unde mai puțin de o cincime din salariul brut este reținută pentru taxe și contribuții. Ce intră în reținerile din salariu în România În România, salariul brut este supus contribuției la pensii (CAS) de 25%, contribuției la sănătate (CASS) de 10% și impozitului pe venit de 10%, aplicat bazei impozabile după deducerea contribuțiilor sociale. În practică, un angajat încasează aproximativ 58% din salariul brut ca salariu net, procent care poate varia în funcție de deducerile fiscale aplicabile. Context: salarii și salariul minim Conform articolului, câștigul salarial mediu brut pe economie în aprilie 2026 a fost de 9.740 lei, iar cel net de 5.843 lei. De la 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată crește la 4.325 de lei pe lună, de la 4.050 de lei (o majorare de 275 de lei, respectiv 6,8%). În urma majorării, salariul minim net ar urma să ajungă la aproximativ 2.699 de lei, luând în calcul deducerea de 200 de lei aplicată salariului minim, ceea ce ar însemna un plus de aproximativ 125 de lei față de nivelul anterior. În prezent, aproximativ 831.382 de salariați sunt remunerați cu salariul minim brut, iar după intrarea în vigoare a noii valori, de majorare ar urma să beneficieze aproximativ 1.759.027 de angajați. De ce contează O pondere ridicată a reținerilor din salariul brut înseamnă, simultan, venit net mai mic pentru angajați și o presiune mai mare asupra costului muncii, cu efecte în lanț asupra consumului și asupra deciziilor de angajare, mai ales în sectoarele cu salarii mici și medii. În același timp, comparația Eurostat arată că diferențele între țări sunt influențate și de situația familială și de existența copiilor în întreținere, iar în unele cazuri pot apărea chiar rezultate „negative” (venit net peste brut) prin alocații și rambursări de taxe, după cum notează Euronews . [...]

Republica Moldova își modernizează mobilitatea militară cu un grant UE de peste 50 mil. euro (aprox. 250 mil. lei), prin achiziția a peste 100 de vehicule blindate de ultimă generație de la compania canadiană Roshel , potrivit Digi24 . Acordul-cadru și contractul pentru cumpărarea tehnicii au fost semnate între Ministerul Apărării de la Chișinău și Centrul de investiții în apărare din Estonia, conform Moldpres și Radio Chișinău, citate de Digi24. Achiziția este parte din pachetul de asistență pentru anii 2022–2025, destinat consolidării capacităților de mobilitate și transport ale Armatei Naționale. Cum este finanțată achiziția și de ce contează Finanțarea este asigurată printr-un grant european nerambursabil, în cadrul programului „ Instrumentul European pentru Pace ” (un mecanism al Uniunii Europene pentru sprijinirea capacităților de apărare ale partenerilor). Costul total al proiectului este de peste 50 de milioane de euro, notează sursele citate de Agerpres. Din perspectivă operațională, autoritățile de la Chișinău leagă achiziția de modernizarea instruirii și de creșterea interoperabilității (capacitatea de a lucra împreună, după proceduri compatibile) cu partenerii europeni, potrivit IPN și Deschide.md. Calendarul livrărilor Vehiculele blindate ar urma să fie livrate până în luna mai 2027, potrivit presei de peste Prut citate în material. [...]

Junta militară din Myanmar își consolidează poziția prin acces la armament și bani , în timp ce rebelii rămân fără resurse și pierd teren în centrul țării, potrivit Digi24 . Miza care contează dincolo de front este una operațională: cine poate susține logistic un război de uzură într-o țară izolată informațional și tot mai puțin prezentă pe agenda occidentală. În regiunea Anyar, descrisă ca una dintre fortărețele rebelilor, grupările anti-juntă sunt copleșite de superioritatea militară a armatei, care dispune de mai mulți soldați și de un arsenal mai puternic. În timp ce atenția internațională este absorbită de alte crize, conflictul din Myanmar continuă „aproape complet neobservat”, iar rebelii spun că au rămas fără sprijin extern. Avantajul juntei: armament și finanțare Articolul indică două surse-cheie ale avantajului operațional al armatei: achiziția de arme din Rusia și China , în timp ce rebelii afirmă că duc lipsă de muniție; sprijin regional pentru generali, în special din partea Chinei, Indiei și Thailandei , motivate să limiteze extinderea instabilității peste granițe. Pe partea de finanțare, junta se bazează și pe proiecte economice, inclusiv o mină de cupru din centrul Myanmarului , operată de o filială a producătorului chinez de arme Norinco , menționată ca sursă de venit pentru regim. Rebelii: izolare, lipsă de muniție și retrageri În Anyar, rebelii sunt descriși ca fiind înconjurați de teritorii controlate de armată , spre deosebire de zonele de graniță unde aprovizionarea poate veni din țările vecine. În plus, măsurile armatei ar fi lăsat localnicii fără semnal telefonic și fără internet , ceea ce accentuează izolarea regiunii. Un comandant rebel, Lone Lone, spune că unitățile sale se confruntă cu atacuri din aer și cu drone și reclamă lipsa sprijinului occidental: „Ducem lipsă de gloanțe.” „Mă simt deprimat în legătură cu revoluția noastră pentru că nu avem sprijinul Statelor Unite și Europei, cu toate că luptăm pentru o democrație federală.” Același comandant afirmă că batalionul său a pierdut între timp jumătate dintre luptători după o retragere forțată dintr-o localitate strategică cucerită în 2024. Costul uman și intensificarea atacurilor aeriene Dimensiunea umanitară rămâne severă. În ultimii cinci ani, peste 90.000 de civili și combatanți au fost uciși și 3,7 milioane de oameni au fost strămutați, potrivit ONU, conform materialului. Organizațiile pentru drepturile omului au indicat că numărul victimelor civile a atins un nou record în martie . În același timp, date citate din ACLED arată că Myanmar a fost cea mai grav afectată țară de conflict anul trecut (în afară de teritoriile palestiniene). Doar în martie, „în jur de 240 de bombardamente aeriene ” ar fi ucis „peste 400 de oameni ”, mulți în Anyar. Ce urmează: un conflict tot mai dependent de resurse Din informațiile prezentate, direcția pare să fie una de asimetrii tot mai mari : armata își menține capacitatea de luptă prin acces la armament și proiecte generatoare de bani, în timp ce rebelii descriu o criză de muniție și de personal . În lipsa unei schimbări de sprijin extern sau a unei rupturi în lanțurile de aprovizionare ale juntei, avantajul operațional rămâne de partea regimului militar. [...]

Olanda își accelerează investițiile în apărare, cu accent pe drone, după ce un raport al Ministerului olandez al Apărării avertizează că Rusia ar putea lansa o campanie militară „limitată” împotriva unui stat NATO la doar un an de la încheierea războiului din Ucraina, potrivit Libertatea . Raportul descrie Europa ca fiind „într-o zonă gri” între război și pace și notează că serviciile olandeze de informații estimează că Rusia se pregătește pentru o confruntare pe termen lung cu Europa. În „cel mai rău caz”, un război limitat împotriva unor state membre NATO ar putea fi luat în calcul în anul următor finalului conflictului din Ucraina, arată documentul citat. De ce contează: presiune pe bugete și pe capacități operaționale Mesajul central al raportului este că fereastra de timp pentru întărirea apărării s-ar putea comprima semnificativ, ceea ce împinge guvernele europene spre decizii rapide privind investițiile și pregătirea operațională. În cazul Olandei, răspunsul anunțat vizează în special sistemele fără pilot (drone), considerate o componentă tot mai importantă în conflictele moderne. Ținta Olandei: jumătate din capabilități fără pilot în cinci ani Pentru a contracara amenințările, Olanda și-a fixat obiectivul ca, în cel mult cinci ani, să aibă jumătate dintre capacitățile sale operaționale în zona sistemelor fără pilot. Guvernul olandez intenționează și înființarea unui „laborator de dezvoltare” care să proiecteze și să construiască drone capabile să lupte împotriva altor drone. Ministrul olandez al Apărării, Dilan Yesilgoz , a pus accent pe urgența întăririi capacității de apărare: „Întrebarea este dacă Europa şi Olanda vor fi suficient de puternice, la timp, pentru a ne apăra libertatea, securitatea şi modul de viaţă.” Context NATO: summit la Ankara și avertismentul lui Mark Rutte Avertismentul apare înaintea summitului anual NATO, programat pentru 7-8 iulie la Ankara, unde amenințarea reprezentată de regimul de la Moscova urmează să fie un subiect central. În acest context, secretarul general al NATO, fostul premier olandez Mark Rutte, a avertizat că Rusia „ar putea să fie pregătită să recurgă la forţă militară împotriva NATO în termen cinci ani”, potrivit unei relatări anterioare a publicației: Libertatea . [...]