Știri
Știri din categoria Diverse
Blocajul la formarea guvernului revine în prim-plan, după ce PNL și-a schimbat poziția față de sprijinirea unui executiv minoritar PSD, potrivit Libertatea, care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan de vineri seară, în urma consultărilor cu liderii fostei coaliții.
Șeful statului spune că discuțiile nu au produs „rezultatele așteptate” și că, pe baza pozițiilor exprimate la consultări, exista o singură formulă care părea să strângă o majoritate parlamentară: un guvern minoritar PSD. În acest context, Nicușor Dan indică drept cauză a blocajului schimbarea de poziție a PNL între marți și vineri.
În mesajul publicat pe Facebook, președintele afirmă că PNL s-a angajat marți să voteze un guvern minoritar PSD, „cu anumite condiționări față de programul de guvernare”, dar că ulterior partidul „și-a schimbat poziția”.
„Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit.”
Nicușor Dan plasează responsabilitatea găsirii unei majorități în sarcina partidelor și le cere să reia negocierile, indiferent de formula de guvern pe care o consideră potrivită.
„România are nevoie de un guvern cu puteri depline”, transmite președintele.
Din informațiile prezentate, nu rezultă un calendar pentru reluarea discuțiilor sau o alternativă concretă la varianta guvernului minoritar PSD; mesajul președintelui se concentrează pe relansarea dialogului politic pentru deblocarea formării unei majorități parlamentare.
Recomandate
Schimbarea repetată a condițiilor în negocierile pentru guvern riscă să blocheze accesul la fonduri și investiții , avertizează secretarul general al PSD, Claudiu Manda , într-un atac la adresa președintelui PNL, Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Manda susține că întârzierea instalării unui „guvern cu puteri depline” afectează credibilitatea României și, implicit, capacitatea de a atrage fonduri europene și investiții. Într-un mesaj publicat vineri seara pe Facebook, Manda îl acuză pe Bolojan că „a mințit din nou” și că „s-a jucat cu cheia guvernării” într-un moment în care „oamenii nu mai au certitudini”, iar țara „riscă să își piardă credibilitatea”. În aceeași intervenție, liderul PSD leagă direct instalarea rapidă a guvernului de menținerea fluxurilor de finanțare și a interesului investițional. „Să minţi un popor întreg şi să te joci cu cheia guvernării într-o perioadă în care oamenii nu mai au certitudini, în care ţara riscă să îşi piardă credibilitatea, iar atragerea fondurilor europene şi a investiţiilor depinde de instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline înseamnă deja sabotaj.” Ce reproșează PSD în negocierile pentru guvern Manda afirmă că, în ultimele două luni, PNL ar fi cerut PSD să își asume guvernarea, iar social-democrații ar fi acceptat mai multe formule, participând la toate rundele de negocieri, cu un singur obiectiv declarat: „programul de guvernare”. În același timp, el susține că Bolojan ar fi modificat în mod repetat parametrii negocierii: „formula de guvernare”; „candidatul”; „regulile negocierii”. Miza: credibilitatea și costul economic al blocajului Din perspectiva PSD, problema depășește disputa politică și se mută în zona de risc pentru funcționarea statului: fără un executiv „cu puteri depline”, România ar putea pierde din credibilitate, ceea ce ar afecta atragerea fondurilor europene și a investițiilor, potrivit mesajului lui Manda. Manda își încheie atacul cu ideea că o negociere politică poate fi pierdută, însă pierderea credibilității ar avea un cost „plătit de România”. [...]
USR condiționează sprijinul pentru formula de guvernare și deschide scenariul anticipatelor , în cazul în care nu se conturează o majoritate care să susțină un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , mută presiunea negocierilor în zona de stabilitate politică, cu efect direct asupra predictibilității deciziilor guvernamentale. Buzoianu spune că USR susține în continuare o „rotativă” la guvernare, dar nu acceptă ca PSD să intre primul la guvernare. În viziunea USR, social-democrații ar trebui să „își demonstreze mai întâi loialitatea”, în timp ce PNL, USR și UDMR ar guverna inițial. În același timp, USR exclude să voteze „guvern minoritar monocolor PSD” în acest moment. Buzoianu argumentează că PSD nu ar trebui „să primească un cadou” după ce „s-a aliat cu AUR și a dat un guvern jos”. „Dar dacă nu va exista nicio majoritate pentru un guvern minoritar, este clar că va trebui să începem să discutăm serios și despre alegeri anticipate .” Ce urmează în negocieri Decizia formală de desemnare a premierului aparține președintelui, iar președintele Nicușor Dan a cerut partidelor o soluție pentru ieșirea din criza politică. Conform informațiilor prezentate, el le-a transmis că își dorește ca până marți să existe un guvern instalat la Palatul Victoria. PNL, USR și UDMR urmează să îl propună pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, ca alternativă la Sorin Grindeanu, și să ceară PSD să accepte o rocadă guvernamentală. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR, împreună cu reprezentantul minorităților naționale, au fost invitați la ora 18:00 la Palatul Cotroceni. [...]
Schimbarea propunerii de premier reaprinde blocajul politic, cu efect direct asupra deciziilor economice – vicepreședintele PSD Diana Tușa acuză PNL și USR că „își bat joc de România” după ce au cerut ca PSD să „își asume” guvernarea, iar acum susțin o altă variantă de prim-ministru, potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, Diana Tușa afirmă că PNL și USR au cerut „o lună de zile” ca PSD să vină la guvernare, în timp ce „votau rezoluții după rezoluții” că nu vor mai face niciodată Guvern cu PSD. În opinia sa, cele două partide „nu vor niciun alt Guvern”, „nu vor soluții” și „inventează motive ridicole, condiții absurde și crize false” pentru a-și păstra „scaunele, salariile, casele de protocol și privilegiile”. „PNL şi USR îşi bat joc de România! După ce au urlat o lună de zile «să vină PSD-ul să-şi asume», votând în acelaşi timp rezoluţii după rezoluţii că nu mai fac niciodată Guvern cu PSD, acum schimbă foaia.” Reacția vine după ce PNL, USR și UDMR au anunțat o propunere comună pentru funcția de prim-ministru: europarlamentarul Siegfried Mureșan . În comunicatul citat de Digi24, cele trei formațiuni susțin că România are nevoie de un guvern care să gestioneze „urgențele și prioritățile țării”, enumerând explicit PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), Programul SAFE, „echilibrele financiar-bugetare” și aderarea la OCDE. Dincolo de disputa politică, miza imediată rămâne capacitatea viitorului executiv de a lua decizii pe dosare cu impact economic și de finanțare, în condițiile în care, potrivit declarațiilor citate, negocierile pentru formarea Guvernului sunt în continuare tensionate. [...]
PNL, USR și UDMR îl susțin pe Siegfried Mureșan ca premier, mizând pe deblocarea rapidă a formării Guvernului , într-o încercare de a obține un acord politic care să permită instalarea Executivului „în perioada următoare”, potrivit Digi24 . Decizia a fost anunțată vineri de președintele PNL, Ilie Bolojan, după discuții cu reprezentanții USR și UDMR. Bolojan a spus că cele trei partide au hotărât să îl propună pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, considerând că acesta „reprezintă o soluție pentru România” în actualul context. De ce contează: semnal de coagulare pentru un acord de guvernare Miza explicită a propunerii este relansarea negocierilor astfel încât să se ajungă la un acord care să permită instalarea Guvernului. Bolojan a prezentat candidatura ca un instrument de „dialog” și de „soluții”, nu ca un gest simbolic. În același timp, liderul PNL a indicat că susținerea are acoperire internă: partidul a votat sprijinul pentru această propunere în ședința Biroului Politic Național. Argumentele invocate pentru Mureșan Bolojan a justificat opțiunea prin profilul lui Siegfried Mureșan, cu accent pe componenta europeană și pe administrarea de bugete mari, relevante pentru investiții: experiență în „gestionarea fondurilor europene ”; experiență cu „bugete mari de investiții”; atașament față de „valorile europene”. În declarația de la sediul PNL, Bolojan a mulțumit explicit partenerilor din USR și UDMR pentru susținere și pentru discuțiile din zilele precedente. Ce urmează Din informațiile prezentate, propunerea este formulată ca pas către un acord politic care să permită instalarea Guvernului „în perioada următoare”. Materialul nu oferă detalii despre calendarul formal al procedurii sau despre o eventuală nominalizare oficială. [...]
O eventuală numire a lui Sorin Grindeanu ca premier ar pune sub semnul întrebării agenda de reforme , în condițiile în care, potrivit unei analize publicate de Digi24 , în ultimul an acesta ar fi blocat inițiativele de schimbare în mai multe domenii-cheie ale guvernării. În emisiunea „ Întrebarea săptămânii ”, jurnalistul Florin Negruțiu susține că PSD încearcă să proiecteze „impresia unui nou început”, deși partidul a fost la guvernare până „acum aproape două luni”. În acest context, Negruțiu afirmă că „apetitul” lui Grindeanu pentru reformă ar fi „egal cu zero” și că, pe parcursul ultimului an, ar fi blocat „aproape toate reformele”. Ce reforme spune analiza că ar fi fost blocate Negruțiu enumeră câteva direcții în care ar fi existat tentative de schimbare, dar care ar fi fost „sabotate” de PSD, în special în raport cu inițiative atribuite lui Ilie Bolojan : energie; companii de stat; administrație publică; pensii speciale. În lectura prezentată, miza nu este doar cine conduce Guvernul, ci dacă viitorul executiv ar avea capacitatea politică și voința de a împinge reforme care afectează direct funcționarea statului și, implicit, mediul economic (de la guvernanța companiilor de stat până la costurile bugetare asociate unor regimuri speciale). „Paradoxul” unui premier care își negociază propriul mandat Claudiu Pândaru duce discuția într-o zonă de risc operațional și politic: posibilitatea ca Grindeanu să devină „cel mai mare opozant” al propriului guvern, prin condiții dure de negociere și cereri de „independență” care, în interpretarea sa, ar putea duce la blocaj. „Paradoxul este că cel mai mare adversar al Guvernului Grindeanu s-ar putea să fie chiar Sorin Grindeanu.” Pândaru mai afirmă că, în zilele următoare, Grindeanu ar putea fi „cel mai dur critic și cel mai dur negociator” chiar împotriva „Guvernului Grindeanu”, sugerând un scenariu de negociere internă complicată, cu rezultat incert. De ce contează pentru economie și administrație Dacă ipoteza din analiză se confirmă și un eventual guvern condus de Grindeanu ar evita sau amâna reformele, efectul imediat ar fi prelungirea incertitudinii asupra unor zone unde schimbările sunt, de regulă, sensibile bugetar și instituțional: companiile de stat, administrația și regimurile speciale. Materialul nu oferă un calendar sau măsuri concrete, ci descrie un risc politic: un executiv care ar putea intra rapid în defensivă pe reforme, chiar din faza de formare a majorității. În același timp, analiza notează explicit că Grindeanu „urmează să fie desemnat de Nicușor Dan pentru a construi o majoritate”, ceea ce mută discuția în etapa negocierilor politice; ce va rezulta efectiv rămâne, deocamdată, o ipoteză discutată în comentariul Digi24, nu o decizie confirmată prin măsuri de guvernare. [...]
Acuzațiile interne din AUR privind negocieri pentru ministere ridică un semn de întrebare asupra disciplinei de vot și a predictibilității politice în jurul formării guvernului, într-un moment în care Parlamentul ar trebui să ofere o majoritate funcțională, potrivit Digi24 . Mohammad Murad, prezentat drept unul dintre cei mai importanți membri ai partidului condus de George Simion , susține că liderul AUR ar fi negociat cu PSD funcții și ministere în schimbul votului pentru învestirea guvernului Veștea. În relatarea sa, Murad spune că ar fi aflat „peste noapte” că ar putea ajunge ministru și că Simion i-ar fi indicat portofoliul Economiei. În material sunt redate declarații ale lui Murad despre discuții în care Simion ar fi vorbit despre o înțelegere privind Senatul și, ulterior, despre solicitarea a patru ministere. Murad afirmă că nu ar fi fost de acord cu varianta în care el ar fi fost propus la Economie și că ar fi sugerat un alt nume. Contradicția cu mesajul public din ziua votului Digi24 amintește că, în 22 iunie, ziua în care guvernul Veștea a picat la vot în Parlament, George Simion declara public că AUR nu a cerut funcții, ministere sau posturi în teritoriu. „Nu exagerăm, nu suntem pretențioși, nu suntem mofturosi. Vrem să scoatem țară din criză, de aceea noi n-am cerut funcții. Nu am vrut funcții, nu am vrut nici deconcentrate, nici ministere”. Murad susține, în schimb, că astfel de funcții ar fi fost folosite și ca instrument de control intern, prin oferirea de poziții către persoane care ar putea influența partidul. „Nu știa nimeni în partid ce era de făcut” Un alt punct sensibil din declarațiile lui Murad vizează modul de luare a deciziei la votul pentru învestirea guvernului Veștea. El afirmă că majoritatea membrilor AUR nu ar fi știut din timp „care e linia” și că poziția partidului ar fi devenit evidentă abia când a vorbit Simion. În seara votului, Simion a cerut parlamentarilor să părăsească sala, iar Digi24 redă și această intervenție, în care liderul AUR spune că nu își va obliga colegii să voteze „într-un fel sau altul”, dar îi îndeamnă să iasă din plen. Reacția AUR: decizii „transparente” în Biroul Național AUR respinge acuzațiile și afirmă că deciziile conducerii au fost „transparente”, luate în cadrul Biroului Național și transmise tuturor parlamentarilor înainte de votul pentru guvernul Veștea, potrivit aceleiași surse. Miza practică a acestui episod ține de credibilitatea și coerența unui actor parlamentar într-o perioadă de negocieri pentru majorități: acuzațiile de negocieri paralele și de lipsă de coordonare internă pot complica discuțiile politice și pot crește incertitudinea privind comportamentul la vot în momente-cheie. [...]
