Știri
Știri din categoria Diverse
Declarațiile lui Benjamin Netanyahu tensionează și mai mult relația Israel–Marea Britanie, cu potențial de efecte politice și de politică externă într-un moment în care Londra discută sancțiuni și măsuri comerciale legate de coloniile israeliene, potrivit Digi24.
Premierul israelian a numit Marea Britanie „Republica Islamică Britanică” și a susținut, într-un interviu acordat unui podcast și într-o discuție pentru postul de radio al armatei israeliene, că ar putea deveni „prima republică islamică ce va obține o armă nucleară”. Relatarea este atribuită de Digi24 publicației The Guardian.
Contextul declarațiilor este deteriorarea relațiilor dintre Israel și Londra în ultimele luni, în special după preluarea conducerii guvernului britanic de către Andy Burnham. Digi24 notează că, înainte de a deveni premier, Burnham și-a cerut scuze pentru reacția inițială a Partidului Laburist la operațiunile militare ale Israelului în Gaza, spunând că partidul „nu a procedat corect” și că trebuie „să se descurce mai bine”.
În iulie, Burnham a declarat că va „face mai mult pentru a exercita presiuni asupra guvernului israelian”, inclusiv prin:
Declarațiile lui Netanyahu au atras critici inclusiv în Israel. Avi Dabush, candidat la Knesset din partea partidului de opoziție Democrații, l-a acuzat pe premier că ironizează „un aliat important” într-un moment de „izolare internațională fără precedent” pentru Israel.
„Asta se întâmplă atunci când există un eșec diplomatic îngrozitor și o incapacitate de a mobiliza țările lumii în sprijinul intereselor noastre”
În același material este menționat că vicepreședintele SUA, JD Vance, a făcut afirmații similare în campania prezidențială din 2024, sugerând că Marea Britanie ar putea deveni prima „țară cu adevărat islamistă care va obține o armă nucleară”.
Digi24 arată că tema reluată de Netanyahu este asociată cu discursuri islamofobe ale extremei drepte despre minoritatea musulmană din Marea Britanie. În articol se amintește și că primarul Londrei, Sadiq Khan, a fost ținta unor atacuri cu tentă rasistă din partea unor lideri de dreapta din străinătate, inclusiv Donald Trump.
Totodată, lideri ai comunității musulmane din Marea Britanie au avertizat că infracțiunile motivate de ură împotriva acestei comunități au ajuns la niveluri fără precedent, pe fondul intensificării retoricii de extremă dreapta și al creșterii sprijinului pentru partide antiimigrație.
Recomandate
Rusia ridică miza diplomatică față de SUA , cerând explicații oficiale privind un presupus sprijin american pentru atacuri ucrainene în interiorul teritoriului rus, inclusiv prin furnizarea de informații , potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de ministrul rus de Externe Serghei Lavrov la televiziunea de stat, indică o nouă linie de presiune asupra Washingtonului, într-un moment în care negocierile de pace sunt blocate. Lavrov a spus că Moscova a adresat „o serie de întrebări” Departamentului de Stat, cerând un comentariu inclusiv pe tema „datelor de informații” și a unei implicări americane „mult mai profunde” în „organizarea și executarea” unor atacuri „în adâncul teritoriului rus” asupra unor „ținte civile”. „Am adresat o serie de întrebări Departamentului de Stat, solicitând un comentariu, inclusiv cu privire la chestiunea datelor de informații (...) Așteptăm un răspuns.” Din partea SUA „nu a fost disponibil niciun comentariu imediat”, notează materialul, care citează Reuters. Negocierile de pace, în impas după februarie În același context, Lavrov a afirmat că nu au mai avut loc negocieri de pace privind Ucraina din februarie, după ce Statele Unite au intrat în război cu Iranul și au încetat eforturile de mediere între Moscova și Kiev. Șeful diplomației ruse a invocat și o discuție anterioară între Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, la un summit de acum un an, susținând că Moscova era pregătită să susțină propunerile de pace ale SUA. În paralel, secretarul de stat american Marco Rubio a negat că s-ar fi ajuns la vreun acord, argumentând că, dacă ar fi existat, războiul „s-ar fi încheiat deja”. Moscova anunță intensificarea acțiunilor împotriva livrărilor occidentale Lavrov a mai declarat că Rusia își va intensifica eforturile de a distruge livrările occidentale destinate armatei ucrainene. „Vom înăspri considerabil măsurile noastre pentru a elimina tot ceea ce alimentează din Occident mașina de război a Kievului. Și deja facem acest lucru.” În al cincilea an al războiului, Ucraina continuă să primească echipamente militare de la aliații occidentali, însă se confruntă cu „o penurie cronică” în anumite domenii, în special la rachetele de interceptare necesare apărării împotriva rachetelor rusești, potrivit aceleiași relatări. [...]
Guvernul ia în calcul să condiționeze noile instalații fotovoltaice ale prosumatori lor de existența unor sisteme de stocare , pentru a reduce dezechilibrele din rețea și costurile care ajung, în final, în facturile consumatorilor, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că legislația ar trebui modificată astfel încât, „pe viitor”, cei care instalează panouri fotovoltaice și injectează energie în sistem să fie obligați să aibă și capacități de stocare. În prezent, România are aproximativ 350.000 de prosumatori, însă doar o treime dintre ei au și instalații de stocare, conform declarațiilor premierului. De ce contează: volatilitatea din solar se traduce în dezechilibre și costuri Bolojan argumentează că producția fotovoltaică este ridicată la prânz, dar scade dimineața și seara, exact în intervale în care consumul este mai mare. Această diferență ar genera „volatilitate” și „dezechilibre” în sistem, care în anumite zone pot deveni „critice”, iar extinderea rapidă a numărului de prosumatori ar putea amplifica problema dacă nu există stocare. „Reglementările pe care trebuie să le adoptăm consider că trebuie să fie de natură a nu mai permite ca în viitor să instalezi instalaţii fotovoltaice şi să injectezi în sistem fără să ai şi stocarea asigurată (...)” Ce schimbări operaționale sunt avute în vedere Pe lângă condiționarea instalării de stocare, premierul interimar a indicat și o direcție de integrare tehnică a acestor echipamente în funcționarea sistemului energetic: bateriile și invertoarele ar trebui incluse într-o „formulă de dispecerizare” (adică într-un mecanism de coordonare/gestionare a producției și consumului), astfel încât furnizorii și operatorii să poată folosi mai eficient capacitățile disponibile și să reducă cheltuielile asociate dezechilibrelor. „Orice cost care este generat de dezechilibre (...) se mută în facturile pe care cetăţenii le plătesc (...)” Ce se întâmplă cu prosumatorii existenți Pentru cei care au deja panouri fotovoltaice, Bolojan spune că ar trebui stimulate măsuri pentru creșterea autoconsumului, în special seara, și sprijinită instalarea de capacități de stocare „acolo unde este posibil”. Ideea este ca energia produsă ziua să fie păstrată pentru intervalele în care producția scade, în loc ca surplusul să fie injectat în rețea în orele de vârf de producție. Deocamdată, materialul nu precizează un calendar sau un proiect legislativ concret, ci doar intenția de modificare a reglementărilor și direcțiile urmărite de Guvern. [...]
Poliția cantonului Berna a lansat un apel public la martori după ce un incendiu suspectat ca fiind provocat intenționat a avut loc în fața Ambasadei României , iar ancheta este coordonată de Parchetul regional din Bern-Mittelland, potrivit Digi24 . Incidentul s-a produs luni, în jurul orei 15:50, când o persoană neidentificată ar fi aruncat un obiect în flăcări lângă gardul reprezentanței diplomatice, conform unui comunicat al poliției cantonale. Focul s-a extins rapid la vegetația din jur, iar autorul a fugit. O angajată a ambasadei a reușit să stingă flăcările înainte ca situația să degenereze. Pompierii au intervenit „din precauție” și au asigurat supravegherea antiincendiu. Nu au fost raportate victime, însă au existat pagube materiale, iar circulația pietonală din zonă a fost deviată pe durata intervenției, potrivit 24heures.ch. Ancheta: apel la martori și coordonare cu parchetul Poliția cantonală din Berna investighează cazul sub coordonarea Parchetului regional din Bern-Mittelland și solicită persoanelor care au observat elemente suspecte în apropierea ambasadei sau care dețin informații relevante să contacteze autoritățile la numărul +41 31 303 25 31. Un purtător de cuvânt al poliției a precizat vineri, pentru AFP, că apelul la martori rămâne valabil, informație preluată de Agerpres. Context diplomatic și poziția MAE Ambasada României este amplasată într-o zonă cu mai multe misiuni diplomatice, între care cele ale Regatului Unit, Canadei, Austriei, Filipinelor, Irlandei, Tunisiei și Arabiei Saudite. Ministerul Afacerilor Externe a transmis miercuri că autoritățile elvețiene tratează incidentul drept unul „minor”, dar, având în vedere proximitatea unei ambasade, a fost deschisă o anchetă, iar România colaborează cu partea elvețiană. [...]
Sporul de 40% pentru fonduri europene rămâne în proiectul noii legi a salarizării, dar nu se extinde la demnitarii de la centru , a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , potrivit Digi24 . Mesajul vizează direct o zonă sensibilă a reformei salarizării publice: cine poate primi majorări legate de gestionarea proiectelor finanțate din bani europeni și care este limita politică a acestor beneficii. Pîslaru a spus că „nu se pune problema” ca secretarii de stat sau miniștrii să beneficieze de acest spor și că „rămân lucrurile exact cum au fost și până acum”, răspunzând unei întrebări pe această temă. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Ce prevede proiectul: până la 40% pentru personalul implicat în proiecte Potrivit proiectului noii legi a salarizării, publicat în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene ar putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază. În plus, proiectul include și aleșii locali care implementează astfel de proiecte: președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarii și viceprimarii. Pentru aceștia, sporul poate ajunge la până la 40% din indemnizația lunară, „în limita bugetului aprobat”, conform proiectului citat. De ce nu se extinde la miniștri și secretari de stat Ministrul interimar a explicat că menținerea sporului în forma actuală a fost cerută în consultări de structurile asociative ale autorităților publice locale. Pîslaru a indicat că, în numele Asociației Municipiilor din România , președinta organizației, Lia Olguța Vasilescu, a descris păstrarea sporului de 40% drept „o linie roșie” pentru municipii. În același timp, Pîslaru a precizat că extinderea sporului către demnitarii de la nivel central „nu este cazul”, delimitând explicit beneficiarii de la vârful administrației centrale de restul categoriilor vizate de proiect. [...]
Romsilva a atribuit în 2025 contracte de 28,25 milioane lei prin 371 de negocieri fără anunț , o procedură excepțională care ocolește competiția din licitațiile publice, iar în peste 82% dintre cazuri justificarea a fost „extrema urgență”, potrivit unei analize ANAP citate de Digi24 . Deși numărul acestor proceduri a scăzut față de anii anteriori, regia a rămas pe locul al doilea la nivel național ca utilizare a mecanismului. În 2025, Romsilva a publicat 371 de proceduri de „negociere fără publicare prealabilă”, față de 860 în 2024 și 1.324 în 2023. În clasamentul național, a fost depășită de Spitalul Clinic Municipal de Urgență Moinești (418 proceduri), iar pe locul al treilea s-a situat Spitalul Universitar de Urgență București (351). Valoarea totală atribuită de Romsilva prin această procedură a fost de 28.254.307 lei, echivalentul a 0,46% din valoarea totală a procedurilor similare la nivel național în 2025. Ponderea este în creștere față de 2024, când a fost de 0,31%, conform datelor ANAP. Unde s-au dus achizițiile și ce motive au fost invocate ANAP arată că 351 dintre cele 371 de proceduri (94,61%) au fost încadrate în diviziunea CPV 77, care include „servicii pentru agricultură, silvicultură, horticultură, acvacultură și apicultură”, iar cea mai mare parte a vizat servicii de exploatare forestieră. În privința justificărilor: 82,75% dintre proceduri au fost motivate prin „extremă urgență”; 17% au fost inițiate după ce, în procedurile competitive inițiale, nu a fost primită nicio ofertă. Agenția notează că datele indică o utilizare frecventă a negocierii fără publicare pentru achiziții cu valori individuale reduse sau medii, în special în zona serviciilor silvice. Concentrare în București și Suceava și semnal de control Distribuția teritorială indică o concentrare în București (215 proceduri) și Suceava (106). Restul procedurilor au fost înregistrate în Bihor (30), Tulcea (10), Arad (5), Caraș-Severin (3) și Prahova (2). Președintele ANAP, Raluca Rogoz, avertizează că procedura este o excepție de la mecanismele competitive și recomandă întărirea planificării și a controlului intern: „Recomandăm consolidarea mecanismelor de planificare a achizițiilor și a sistemului de control intern la nivelul autorității contractante, astfel încât recurgerea la această procedură să rămână limitată la situațiile în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de cadrul legal.” ANAP precizează că analiza a fost transmisă Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și adusă la cunoștința Curții de Conturi și Consiliului Concurenței, pentru analiză și, dacă este cazul, măsuri în limitele competențelor legale. Agenția anunță că va continua monitorizarea utilizării negocierii fără publicare prealabilă și a indicatorilor de performanță din sistemul național de achiziții publice. [...]
Guvernul accelerează reanalizarea proiectului Bala 2 pentru a asigura apa necesară răcirii reactoarelor de la Cernavodă , după scăderea accentuată a nivelului Dunării, potrivit Digi24 . Un Comitet Interministerial, înființat prin decizia premierului interimar Ilie Bolojan , a analizat situația și urmează să verifice dacă soluțiile tehnice din studiul de fezabilitate mai sunt valabile în contextul schimbărilor hidrologice și climatice din ultimii ani. Miza: continuitatea operării în siguranță a centralei Hotărârea de constituire a comitetului vizează identificarea soluțiilor de alimentare cu apă pentru răcirea reactoarelor actuale și viitoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Autoritățile leagă explicit urgența de scăderea nivelului Dunării și de necesitatea menținerii unui debit suficient pentru funcționarea în condiții de siguranță. Ce presupune proiectul Bala 2 și ce se verifică acum Până la finalul lunii august, comitetul trebuie să reanalizeze studiul de fezabilitate al proiectului Bala 2. Proiectul prevede amenajarea căilor navigabile pe Dunăre, în zona punctului Bala, intervenție care ar urma să crească debitul pe Dunărea Veche spre Cernavodă. Specialiștii vor verifica, între altele, dacă: datele folosite inițial în studiul de fezabilitate mai sunt de actualitate; rezultatele estimate inițial mai pot fi obținute; trebuie integrate efectele schimbărilor climatice, modificările apărute în albia Dunării și măsurătorile recente din teren. Finanțare de la buget și blocajul de până acum Ilie Bolojan a transmis că proiectul ar urma să fie finanțat de la bugetul de stat, iar demararea investiției depinde de confirmarea soluțiilor tehnice de către experți. „În condițiile în care experții confirmă că soluțiile propuse vor da rezultatele estimate prin acest studiu de fezabilitate, actualizăm indicatorii tehnico-economici și demarăm proiectul cât mai repede posibil prin Administrația Dunărea de Jos Galați și prin Ministerul Transporturilor”, a afirmat Ilie Bolojan. Indicatorii tehnico-economici ai proiectului Bala 2 au fost aprobați de Guvern în 2024, iar proiectul are aviz de mediu, însă lucrările nu au avansat până în prezent, conform informațiilor din articol. Măsuri pe termen scurt: dragaj și inventarierea echipamentelor Pe termen scurt, specialiștii consideră necesară continuarea lucrărilor de dragaj începute pe Dunărea Veche, în direcția Cernavodă. Pentru susținerea intervențiilor, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca (președintele comitetului), a cerut inventarierea echipamentelor deținute de instituțiile statului care pot fi folosite la dragaj. Instituțiile implicate trebuie să transmită până luni, 17 august, date tehnice pentru evaluarea situației, inclusiv date hidrologice, proiecții privind debitul Dunării, informații despre modificările albiei și măsurători din teren. Calendar și instituțiile implicate Următoarea ședință a Comitetului Interministerial este programată pentru miercuri, 19 august. Până atunci, participanții trebuie să furnizeze date actualizate privind nivelul hidrologic, batimetriile și datele hidromorfologice. Comitetul reunește reprezentanți ai Ministerelor Energiei, Transporturilor și Mediului, Administrației Naționale „Apele Române”, Administrației Fluviale a Dunării de Jos, CNE Cernavodă, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și Universității Tehnice de Construcții București, iar la lucrări pot fi invitați și alți specialiști. [...]
