Știri
Știri din categoria Diverse

Următoarele săptămâni pot influența direct costul la care se împrumută România, după ce ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avut la minister discuții tehnice cu reprezentanții agenției Moody’s, într-un moment pe care îl descrie drept „extrem de important” pentru protejarea calificativului de investiții al țării, potrivit Digi24.
Nazare spune că în discuții a insistat pe „progresele înregistrate în ultimul an”, menționând reducerea deficitului și „perspectiva solidă” de atingere a țintei de 6,2% în 2026, pe fondul unei „discipline bugetare stricte”. Ministrul afirmă că „datele rămân cel mai puternic argument” și că ajustarea fiscală „produce rezultate”, dar că direcția trebuie continuată „cu aceeași consecvență”.
Ministrul Finanțelor leagă menținerea calificativului de investiții de efecte directe în economie, de la finanțarea statului până la costurile pentru companii. În mesajul său, el avertizează că instabilitatea politică „afectează direct încrederea și percepția de risc asupra României”, chiar dacă execuția bugetară și rezultatele invocate susțin argumentele Guvernului.
„Menținerea calificativului de investiții este o miză strategică. Influențează direct costurile de finanțare ale statului și ale economiei, încrederea investitorilor și capacitatea României de a susține investițiile și dezvoltarea”, a transmis Nazare.
Nazare plasează consolidarea fiscală într-un „context extern dificil”, marcat de tensiuni geopolitice, presiuni asupra prețurilor energiei și costuri mai ridicate de finanțare. În același timp, el susține că România a arătat că își poate corecta dezechilibrele „chiar și într-un context internațional sever” și că autoritățile vor folosi „toate instrumentele” pentru a proteja rezultatele.
Ministrul nu indică în material un calendar al unei decizii Moody’s și nici măsuri noi concrete care ar urma să fie adoptate în perioada următoare, însă insistă că miza este „credibilitatea României” și capacitatea de a continua dezvoltarea „în condiții de stabilitate”.
Recomandate

România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) din PNRR din cauza blocajului politic care a împiedicat adoptarea unor reforme cerute de Comisia Europeană, potrivit Libertatea , care citează o analiză Financial Times. Miza este una economică directă: fondurile sunt condiționate de legi privind salarizarea în sectorul public și reforma companiilor de stat cu pierderi. Financial Times notează că Bruxelles-ul a stabilit 31 august drept termen-limită pentru adoptarea reformelor legate de banii de redresare post-pandemie, disponibili doar până la finalul acestui an. În același timp, publicația britanică indică drept cauză a blocajului opoziția social-democraților față de proiectele de lege și ieșirea PSD din coaliția de guvernare în luna mai, urmată de incapacitatea partidelor de a conveni asupra unui nou prim-ministru. Europarlamentarul Siegfried Mureșan , candidat PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, este citat spunând că reforma legii salarizării ar corecta inegalități, ar limita privilegii acordate pe criterii politice și ar debloca tranșa de 770 de milioane de euro. În aceeași logică, Mureșan afirmă că situația a întărit poziția liberalilor de a nu mai face coaliție cu PSD, după demiterea premierului Ilie Bolojan în luna mai, cu sprijinul AUR. Companiile de stat, în centrul riscului de finanțare Financial Times leagă disputa politică și de reforme care ar afecta „rețelele de clientelism” din administrația publică și din companiile de stat, unde posturile, numirile în consilii de administrație și subvențiile ar funcționa ca monedă de schimb politică. Publicația britanică dă și exemplul CFR, despre care scrie că a anunțat în iulie pierderi estimate la aproximativ 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) pentru acest an, iar datoriile ar fi depășit 430 de milioane de euro (aprox. 2,15 miliarde lei) la finalul lui 2025. În plus, Financial Times menționează probleme vechi de întreținere și modernizare, cu servicii feroviare care ar fi ajuns mai lente decât în urmă cu un secol. Presiune suplimentară: ratingul suveran, aproape de „junk” Financial Times mai arată că agențiile de rating urmăresc îndeaproape evoluțiile din România, în contextul în care ratingul datoriei suverane este la doar o treaptă peste categoria „junk” (nerecomandată investițiilor, în jargonul piețelor). În plan intern, Libertatea amintește că România se află în criză politică din 20 aprilie, când PSD și-a retras sprijinul pentru premierul PNL Ilie Bolojan, iar miniștrii PSD au demisionat pe 23 aprilie. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire. [...]

România a înăsprit pedepsele penale pentru eludarea sancțiunilor impuse Rusiei , pe fondul creșterii riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina și al frecvenței mai mari a incidentelor, a declarat ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Ţoiu , la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, potrivit Digi24 . În același discurs, Ţoiu a spus că în România au avut loc „cele mai multe incursiuni cu drone” de pe întreg flancul estic al NATO și că autoritățile au decis măsuri în raport cu „frecvența lor crescută” și cu „efectele negative” ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Ce schimbare legislativă invocă MAE Ministrul interimar a indicat o modificare introdusă „în ultimul an” în Codul penal : pedepse mai dure, inclusiv cu închisoarea, pentru cei care „se organizează să eludeze sancțiunile impuse Federației Ruse”. În material nu sunt detaliate articolele vizate sau nivelul pedepselor, iar declarația nu include un calendar pentru alte modificări. „România a introdus în ultimul an în Codul penal pedepse mai dure, pedepse cu închisoarea, pentru cei care se organizează să eludeze sancţiunile impuse Federaţiei Ruse”, a precizat Oana Ţoiu. Context: securitate, relația SUA–UE și agenda economică Ţoiu a susținut că România nu trebuie să aleagă între relația cu SUA și cea cu Uniunea Europeană, menționând că „cea mai importantă relație economică din lume” este între SUA și UE. Totodată, a amintit că peste 70% din schimburile comerciale ale României sunt din piața unică europeană și a calificat drept improbabilă susținerea unor reguli care ar fragmenta această piață. Ministrul interimar a mai vorbit despre aderarea României la OCDE, pe care a numit-o un obiectiv principal al diplomației române în acest an, afirmând că România este „pe primul loc” între statele aflate în proces de aderare și că a finalizat „din perspectivă tehnică” reformele necesare. Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române continuă marți, în prima parte a zilei, la Palatul Cotroceni și apoi la Guvern. [...]

România a produs 1,594 miliarde de litri de bere în 2025 și a urcat pe locul 9 în UE , un nivel care o plasează în liga producătorilor relevanți din regiune, într-o piață europeană care a ajuns la 34,4 miliarde de litri, potrivit Digi24 , pe baza datelor Eurostat . Din totalul produs în România, 1,491 miliarde de litri au fost bere cu peste 0,5% alcool, iar segmentul de bere cu conținut scăzut de alcool (sub 0,5%) și bere fără alcool a însumat 103,954 milioane de litri. La nivelul UE, berea cu peste 0,5% alcool a reprezentat 32,3 miliarde de litri, iar cea cu conținut scăzut sau fără alcool – 2,1 miliarde de litri, conform datelor citate de Agerpres din Eurostat. Cum arată clasamentul producției în UE Germania a rămas liderul detașat al producției de bere din Uniunea Europeană în 2025, cu 7,4 miliarde de litri, echivalentul a 21,6% din producția vândută a UE. Următoarele poziții au fost ocupate de: Spania: 5,3 miliarde de litri (15,5%) Polonia: 3,5 miliarde de litri (10,2%) Țările de Jos: 2,4 miliarde de litri (6,9%) Franța: 2,1 miliarde de litri (6,0%) Pe locurile următoare s-au situat Belgia (1,992 miliarde litri), Cehia (1,922 miliarde litri), Italia (1,725 miliarde litri) și România (1,594 miliarde litri). De ce contează poziția României Locul 9 în UE indică o capacitate industrială semnificativă într-un sector alimentar cu volum mare și concurență ridicată, în condițiile în care producția este concentrată în câteva piețe mari. În același timp, structura producției interne arată că berea „clasică” (peste 0,5% alcool) rămâne dominantă, în timp ce segmentul cu alcool redus și fără alcool are o pondere mai mică, dar cuantificabilă în totalul anual. [...]

Dominic Fritz își folosește expunerea publică pentru a transforma atacurile online într-o „lecție” de limbă , într-un moment în care presiunea politică asupra sa crește după promulgarea legii ANI, potrivit Wall-Street . Președintele USR și primarul Timișoarei a publicat, de Ziua Limbii Române (31 august), un videoclip în care corectează greșelile gramaticale din mesajele jignitoare primite pe rețelele sociale. În clip, Fritz pornește de la îndemnul „Înjură-mă, dar corect” și alege comentarii din mediul online pe care le rescrie, explicând pe rând unde apar erori de ortografie, gramatică și punctuație. Demersul este prezentat ca un răspuns ironic la criticile din spațiul digital, prin care insultele sunt „întoarse” în exerciții de exprimare corectă. Ce corectează, concret, în mesajele primite Primul exemplu citit de Fritz conține formulări precum „dute” și „neam săturat”, pe care le folosește pentru a explica reguli de bază: cratima în „du-te” (verb + pronume); diferența dintre „ne-am” și „neam”; forma corectă „iapa”, nu „ieapa”; ajustarea sensului în expresia „unde a dus mutu iapa”, pe care o leagă de ideea de loc foarte îndepărtat. Într-un alt comentariu, Fritz insistă asupra lipsei cratimelor și a diacriticelor și corectează, între altele, „invirtindute” în „învârtindu-te”, adăugând observații și despre punctuație. În același registru, explică și cum ar trebui scrise corect unele apelative jignitoare. „Dacă îmi spui mie că eu sunt jegos, atunci trebuie să scrii «jegosule». La fel ca și «împuțitule».” Contextul politic: referirea la legea ANI Articolul amintește că legea ANI a fost promulgată săptămâna trecută de președintele Nicușor Dan și că, în acest context, Dominic Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei. Finalul clipului: renunțarea la corecturi Pentru al treilea mesaj, descris ca având „numeroase greșeli”, Fritz nu mai încearcă să îl corecteze. După ce îl citește, se ridică și pleacă, sugerând prin gest că volumul erorilor face imposibilă continuarea „lecției”. [...]

Guvernul taliban condiționează accesul SUA la minerale de ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor înghețate , într-o încercare de a atrage investiții și de a ieși din izolarea internațională, potrivit Digi24 , care citează Financial Times . Miza economică este majoră: studiile geologice realizate de SUA și de guvernul afgan susținut anterior de Occident estimează că Afganistanul ar avea resurse minerale de „cel puțin o mie de miliarde de dolari”, inclusiv cupru, minereu de fier, niobiu, cobalt, aur și litiu. O mare parte din aceste zăcăminte rămân însă neexploatate, pe fondul deceniilor de conflict. Ministrul de Externe al talibanilor, Amir Khan Muttaqi , a spus că Afganistanul ar saluta „cu siguranță” investițiile americane nu doar în minerit, ci și în infrastructură, agricultură și comerț. El a susținut că relația cu SUA ar trebui privită prin prisma cooperării viitoare, nu a ultimilor 20 de ani de război. „Relațiile dintre Afganistan și Statele Unite nu ar trebui evaluate prin prisma ultimilor 20 de ani de război, ci mai degrabă pe baza cooperării viitoare. Politica noastră economică este deschisă.” Totuși, Muttaqi nu a precizat dacă propunerea a fost transmisă direct Casei Albe, notează Financial Times, ceea ce lasă neclar în ce măsură există un canal formal de negociere. De ce contează: mineralele ca monedă de schimb pentru relaxarea presiunii financiare Demersul vine pe fondul înghețării rezervelor guvernului afgan de către SUA după revenirea talibanilor la putere în 2021 și al blocării unor active de către țările occidentale, care au condiționat orice relaxare de respectarea obligațiilor privind drepturile omului. În paralel, consultările din „Formatul de la Moscova” din octombrie 2021 au susținut dezghețarea activelor financiare ale guvernului taliban, potrivit materialului. Context: talibanii au căutat deja capital și parteneri comerciali Din 2021, talibanii au anunțat investiții miniere de peste 7 miliarde de dolari (aprox. 31,5 miliarde lei) cu țări precum China și Iranul, vizând aur, pietre prețioase și cromită (folosită în producția de oțel). În 2022, potrivit Reuters (citat de Financial Times), talibanii au semnat și un contract cu Rusia pentru furnizarea de combustibil și cereale, după discuții despre schimburi comerciale care includeau minerale și produse agricole. În august 2026, Amir Khan Muttaqi a propus public ca SUA să redeschidă ambasada din Kabul și să investească în proiecte economice, inclusiv miniere, de baraje și de construcție de drumuri, în cadrul unei serii de inițiative menite să reducă izolarea internațională a regimului. Ce urmează Pe termen scurt, oferta pare să funcționeze ca instrument de negociere pentru ridicarea sancțiunilor și acces la lichidități prin deblocarea activelor înghețate. Rămâne însă incert dacă administrația americană va trata propunerea ca bază de discuție, în condițiile în care, potrivit sursei, nu este confirmat că mesajul a ajuns oficial la Casa Albă. [...]

Imaginile virale cu liderul Sant Rampal Ji Maharaj readuc în discuție modul în care „brandul” unui lider spiritual poate fi construit și protejat logistic , inclusiv printr-o infrastructură dedicată pentru întâlniri cu adepții, potrivit Digi24 . Înregistrările îl arată pe Rampal primindu-și adepții dintr-o cabină de sticlă cu aer condiționat, în timp ce aceștia stau la coadă pentru a-i atinge și săruta picioarele. În videoclipul de aproximativ 19 secunde, primit de Haberler.com, Rampal stă pe un scaun în interiorul secțiunii închise cu sticlă, iar adepții se apropie pe rând din exterior. Deși picioarele liderului sunt întinse în afara cabinei pentru a permite gestul de venerare, el rămâne în spațiul protejat. Configurația ar include un sistem de aer condiționat și, potrivit informațiilor apărute în presă, îi permite lui Rampal să păstreze contactul cu adepții fără a fi afectat de temperaturile ridicate. Digi24 notează că imagini similare au circulat și în emisiuni și pe conturi din mai multe țări, fiind prezentate ca surprinzând același personaj. De la răcire „mobilă” la o zonă dedicată întâlnirilor Materialul plasează noile imagini în contextul unor episoade anterioare legate de protecția liderului față de caniculă. În mai 2026, Rampal ar fi fost filmat în ashramul său din Haryana în timp ce asistenții transportau lângă el aparate portabile de răcire. The Straits Times a relatat că acele imagini au fost surprinse într-o perioadă de căldură extremă în India, iar presa indiană ar fi menționat că dispozitivele de răcire erau deplasate pe măsură ce Rampal mergea. În noile imagini, aparatele portabile par să fi fost înlocuite de o secțiune fixă, închisă cu sticlă și dotată cu aer condiționat. [...]