Știri
Știri din categoria Diverse
NATO își accelerează modernizarea apărării aeriene prin achiziții comune, într-un pachet care combină extinderea flotei de realimentare și transport, înlocuirea sistemelor AWACS și prima cumpărare de drone Triton la nivelul Alianței, potrivit Știrile Pro TV. Mesajul transmis la Ankara de secretarul general Mark Rutte este unul operațional: mai multă capacitate aeriană și de supraveghere, livrată prin programe multinaționale.
La Forumul Industriei de Apărare din cadrul summitului NATO de la Ankara, Rutte a anunțat că un al zecelea Airbus A330 MRTT (aeronavă de transport și realimentare în zbor) va fi adăugat flotei multinaționale. Odată cu această livrare, flota se apropie de ținta de 12 aeronave.
În paralel, mai multe țări NATO au anunțat un proiect multinațional centrat pe Airbus A400M, descris de Rutte drept o capacitate de transport aerian strategic, alături de A330 MRTT.
Un alt contract major vizează compania suedeză Saab. Directorul general al grupului, Micael Johansson, a declarat, potrivit Reuters, că Saab ar putea începe livrările de aeronave GlobalEye în 2030, dacă NATO semnează rapid contractul. Johansson a precizat că prețul final nu este stabilit, dar ar urma să fie între aproximativ 400 și 450 de milioane de dolari pe aeronavă (aprox. 1,8–2,0 miliarde lei).
Comanda este pentru zece aeronave GlobalEye, în contextul în care, la finalul lui 2023, NATO și-a anunțat intenția de a înlocui flota de aeronave de recunoaștere AWACS, fabricate de Boeing.
Rutte a mai anunțat că aliații vor cumpăra până la cinci drone de supraveghere la mare altitudine Northrop Grumman MQ-4C Triton, după ce Norvegia, Finlanda, Germania și Danemarca au semnat o scrisoare de intenție. Este prima achiziție de drone Triton făcută de Alianță și va completa flota actuală de drone RQ-4D Phoenix, bazată la centrul aerian Sigonella din Sicilia.
Triton și Phoenix vor fi folosite pentru programul de supraveghere terestră al NATO; ambele se bazează pe modelul Global Hawk al Northrop, care are o anvergură a aripilor de 35,4 metri și poate rămâne în aer mai mult de 30 de ore.
Tot în zona de capabilități, Rutte a spus că aliații NATO vor investi peste 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) în următorii cinci ani în capacități de apărare împotriva dronelor și a insistat asupra importanței informațiilor, supravegherii și recunoașterii pentru Alianță.
Separat de achizițiile de platforme aeriene, Rutte a anunțat, potrivit Reuters, un angajament al aliaților de a colabora pentru a achiziționa, depozita, transporta și gestiona stocuri de materiale de apărare critice. Inițiativa include:
Miza acestor decizii este reducerea dependenței de inițiative strict naționale și creșterea rapidă a capacității comune de transport, realimentare și supraveghere, într-un moment în care NATO își reconfigurează prioritățile de apărare aeriană și anti-dronă.
Recomandate
Țările de Jos pregătesc planuri de peste 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) pentru apărare , într-un semnal către aliați că Europa își crește contribuția la securitatea comună, pe fondul presiunilor venite dinspre SUA, potrivit Știrile Pro TV . Anunțurile ar urma să fie făcute marți, la un forum NATO organizat la Ankara, care precede summitul liderilor Alianței. Ministrul olandez al Apărării, Dilan Yesilgoz , a declarat pentru Reuters că pachetul include acorduri și planuri „concrete”, fără a oferi detalii suplimentare înainte de comunicările oficiale. Ce include pachetul anunțat Potrivit declarațiilor citate, Țările de Jos vor prezenta: parteneriate cu Belgia în domeniul apărării aeriene; cooperare cu Regatul Unit pentru nave; intenția de a se angaja în mai multe proiecte comune cu Germania. Yesilgoz a încadrat aceste inițiative în logica proiectelor comune din NATO, afirmând că pentru Olanda vor fi „peste 3 miliarde de euro” în planuri care depășesc nivelul de simple angajamente. De ce contează: răspuns european la presiunea SUA Contextul imediat este cererea președintelui SUA, Donald Trump, ca statele membre să cheltuiască mai mult pentru apărare. Ministrul olandez a fost întrebată și despre continuitatea angajamentului american în NATO, în condițiile în care Trump a sugerat că SUA ar putea fi mai puțin implicate. „Trebuie să fiu încrezătoare, pentru că știu că avem nevoie unii de alții.” În același registru, Yesilgoz a spus că este „sănătos pentru Europa să investească mai mult în propria apărare și industrie de apărare indiferent de cine este la Casa Albă pentru moment”. Ce urmează la Ankara Trump urmează să se alăture celorlalți 31 de lideri ai statelor NATO la summitul care începe oficial marți seară cu un dineu și continuă miercuri cu reuniunea Consiliului Nord-Atlantic , principalul organism al Alianței. În acest cadru sunt așteptate anunțurile oficiale privind planurile olandeze. [...]
Garry Kasparov avertizează că Vladimir Putin are stimulentul politic să prelungească și să intensifice războiul , deoarece încheierea conflictului i-ar pune în pericol regimul, potrivit Digi24 . În această logică, fostul campion mondial la șah spune că este mai probabilă o escaladare decât negocieri reale, iar riscul ar putea ajunge până la testarea hotărârii NATO. Kasparov, care conduce ONG-ul „ Renew Democracy Initiative ”, a declarat într-un interviu pentru TVP World că Putin „nu are nicio intenție” să oprească ostilitățile, tocmai pentru că un final al războiului ar echivala cu un final al domniei sale. În opinia sa, presiunea asupra Rusiei crește, însă nu vede în asta un drum automat către pace. „Cu ce nu sunt de acord este presupunerea că acest lucru ar duce la negocieri de pace.” De ce „negocierile” ar însemna, în viziunea lui Kasparov, capitularea Ucrainei Kasparov respinge declarațiile Kremlinului despre disponibilitatea de a discuta și susține că termenul „negocieri” este folosit de conducerea Rusiei ca sinonim pentru capitularea Ucrainei. El invocă și cereri mai vechi ale lui Putin, inclusiv ultimatumul din 2021 ca NATO să revină la granițele din 1997, ceea ce ar lăsa Europa de Est, inclusiv Polonia, sub control rusesc. Presiune internă în Rusia și scenariul escaladării În interviu, Kasparov afirmă că nu doar economia, ci întreaga țară este „în stare de război”, „de la grădiniță până la vârful guvernului”. El spune că nemulțumirile interne sunt alimentate de greutăți, pe fondul agravării crizei combustibililor și al efectelor sancțiunilor, însă răspunsul politic al lui Putin ar fi tot escaladarea. „De aceea, dacă doriți să căutați scenarii realiste pentru viitor, este mai probabil să asistați la o escaladare decât la negocieri.” Riscul extinderii tensiunilor către NATO Kasparov susține că Putin ar putea încerca să schimbe „narațiunea” printr-o acțiune care să testeze hotărârea NATO, indicând explicit țările baltice ca primă țintă posibilă, sub forma unei incursiuni limitate. „Cred că șansele ca Putin să-și încerce norocul atacând țările NATO – în primul rând țările baltice [...] – cresc pe zi ce trece.” În concluzie, Kasparov își reafirmă poziția că singura cale de a opri războiul din Ucraina ar fi înlăturarea regimului lui Putin, argumentând că liderul rus va continua conflictul atât timp cât rămâne la putere. [...]
Bugetele de apărare din Europa cresc accelerat, iar NATO riscă dispute despre ce intră la „investiții militare” , pe măsură ce unele state încearcă să includă proiecte de infrastructură strategică în noile ținte de cheltuieli, potrivit Libertatea . Statele europene membre NATO și-au majorat, în medie, cheltuielile pentru apărare cu aproximativ 20% față de anul precedent, înaintea summitului Alianței de la Ankara. Creșterea vine după angajamentele de la summitul de la Haga, când statele membre au promis să aloce până la 5% din PIB pentru apărare și securitate. În paralel, cheltuielile militare ale statelor europene NATO au ajuns la aproximativ 514 miliarde de euro, potrivit rapoartelor NATO, SIPRI și Atlantic Council citate în articol. În același timp, cheltuielile militare ale SUA au scăzut cu aproximativ 7,5%, până la circa 800 de miliarde de euro, potrivit publicației belgiene vrt.be, pe fondul lipsei unor noi pachete majore de ajutor pentru Ucraina aprobate de Congres. Cine împinge cel mai mult cheltuielile în sus Cele mai mari creșteri sunt înregistrate pe flancul estic al NATO, unde percepția amenințării din partea Rusiei este mai ridicată. Polonia alocă aproximativ 4,5% din PIB pentru apărare, iar Letonia și Estonia investesc, la rândul lor, „sume considerabile”, conform sursei. Norvegia este menționată ca un caz aparte: a devenit primul stat european din Alianță care cheltuiește mai mult pentru apărare pe cap de locuitor decât SUA, cu o contribuție medie de aproximativ 3.000 de euro anual per cetățean, față de aproximativ 2.500 de euro în SUA. Germania: salt de buget și achiziții majore Germania are cea mai spectaculoasă creștere: bugetul apărării a urcat cu 24%, până la aproximativ 97 de miliarde de euro, ceea ce o face principalul investitor european în domeniul militar. Pentru finanțare, Berlinul folosește un fond special în afara bugetului obișnuit, denumit „ Sondervermögen ”, iar implementarea a necesitat inclusiv modificarea Constituției, potrivit articolului. La capitolul achiziții, Germania a comandat avioane de luptă Eurofighter, submarine, sisteme Patriot și sute de sisteme Skyranger 30, destinate interceptării dronelor la costuri mai reduse. Noua țintă NATO: 5% din PIB și „zona gri” a infrastructurii Noul obiectiv NATO este împărțit în 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare „clasice” (tancuri, avioane, muniții, trupe) și 1,5% pentru investiții conexe apărării, precum securitatea cibernetică, protejarea infrastructurii energetice, cablurile submarine de comunicații și creșterea rezilienței societății la atacuri hibride. În acest context apare și miza de reglementare: experții citați atrag atenția că multe state investesc insuficient în infrastructura necesară deplasării rapide a trupelor și echipamentelor, iar în multe țări podurile, porturile, bazele militare și rețelele de transport primesc doar 1%-2% din bugetele apărării. Italia a propus includerea construirii unui pod peste Strâmtoarea Messina (care ar lega Sicilia de continent) ca investiție cu rol militar, argumentând că ar facilita deplasarea tancurilor în caz de conflict, propunere care a ridicat întrebări între aliați despre cum se contabilizează cheltuielile de apărare. Summitul NATO de la Ankara este prezentat ca un moment în care ar urma să se clarifice direcția investițiilor, inclusiv dacă sumele foarte mari alocate se vor traduce în capacități militare efective sau vor alimenta proiecte cu valoare strategică disputată. [...]
Volodimir Zelenski cere decizii concrete la summitul NATO de la Ankara , pe fondul vulnerabilităților Ucrainei la rachetele balistice , avertizând că reuniunea nu trebuie să se transforme într-un „exercițiu lipsit de conținut”, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul vine după un atac rusesc asupra Kievului și regiunii înconjurătoare, soldat cu 22 de morți și aproximativ 90 de răniți, conform declarațiilor președintelui ucrainean. În discursul de luni seară, Zelenski a insistat că summitul trebuie să livreze „mai multă protecție pentru Ucraina”, în special prin întărirea apărării aeriene. El a descris loviturile cu drone și rachete drept „un atac brutal”. Miza operațională: interceptoare insuficiente și „breșe” la rachete balistice Zelenski a spus că apărarea aeriană ucraineană are o rată ridicată de interceptare împotriva dronelor și rachetelor de croazieră atunci când există suficiente interceptoare, însă a atras atenția asupra unor „breșe clare” în protecția împotriva rachetelor balistice. „Aceasta este singura explicație pentru problema cu rachetele balistice - numărul insuficient de interceptoare.” În acest context, liderul ucrainean s-a plâns din nou de lipsa muniției pentru sistemele Patriot , pe care le-a numit singura apărare eficientă a Ucrainei împotriva rachetelor balistice rusești. „Este pur și simplu absurd că, în lumea de astăzi, producția nu a fost încă mărită la nivelul care este necesar pentru a proteja oamenii de teroarea balistică.” Ce cere Kievul: creșterea producției și opțiunea licențierii Patriot Zelenski a sugerat că Ucraina ar putea produce singură rachete Patriot, dar ar avea nevoie de licențe și de aprobarea Statelor Unite. În același timp, el și-a exprimat speranța că summitul de două zile de la Ankara, care începe marți, va întări cooperarea de securitate și capabilitățile de apărare „aici în Europa și cu America”, prin „eforturi și decizii comune”. Ce urmează la Ankara: întâlnire Zelenski–Trump Președintele ucrainean urmează să se alăture liderilor NATO la summit și să aibă o întrevedere „unu la unu” cu președintele american Donald Trump. În material se precizează că informațiile sunt atribuite Agerpres. [...]
România cere investiții suplimentare în apărare pentru Flancul estic , pe fondul riscurilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, subiect care va fi discutat la summitul NATO de la Ankara, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni de ministra interimară de Externe, Oana Țoiu , într-o conferință de presă comună la sediul Ministerului Afacerilor Externe, alături de omoloaga sa din Canada, Anita Anand . Aceasta urmează să fie primită în aceeași zi la Cotroceni de președintele Nicușor Dan. În contextul întrebărilor legate de avertismentul premierului polonez Donald Tusk – potrivit căruia următoarele luni ar putea fi critice din cauza războiului din Ucraina – Țoiu a spus că discuțiile despre riscurile de securitate există „încă de la începutul” conflictului în format aliat. Ea a invocat inclusiv „incursiunile de drone” și efectele războiului la granița României, argumentând că este necesară o pregătire mai bună în NATO pentru întărirea capacității comune de descurajare. „Este nevoie de o investiţie suplimentară pentru a proteja Flancul estic, pentru că noi suntem ţări la graniţă pe războiul şi acest lucru evident că înseamnă o nevoie suplimentară.” Ce urmează pe agenda NATO Potrivit Oanei Țoiu, consolidarea securității Flancului estic și sprijinul pentru Ucraina vor fi pe agenda reuniunilor din cadrul summitului NATO, în mai multe formate: întâlnirea miniștrilor de externe, inclusiv o reuniune de lucru „dedicată, împreună cu Ucraina”; întâlnirea miniștrilor apărării, într-un format de lucru similar; întâlnirea liderilor. În același timp, Țoiu a indicat că summitul de la Ankara este important și pentru reafirmarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă) și a angajamentului comun pentru securitatea colectivă. [...]
România a direcționat în 2025 2,2% către investiții directe în apărare și aproape 1% către investiții conexe , iar bugetul pe 2026 este „conform cu angajamentele” asumate, inclusiv pentru infrastructura cu scop dual, potrivit Digi24 , care o citează pe ministra interimară de Externe, Oana Țoiu , cu o zi înainte de summitul NATO de la Ankara . Miza economică invocată de oficial este că majorarea cheltuielilor de apărare ar trebui să se vadă și în proiecte cu efect imediat în economie. Țoiu a spus că investițiile din 2025 – 2,2% direct în apărare și aproape 1% conex – se înscriu în angajamentul comun al aliaților de a ajunge „pe parcursul anilor” la un total de 5%. În același timp, ea a indicat că alocarea bugetară pentru 2026 rămâne aliniată acestor ținte și include componenta de infrastructură cu utilizare duală (civilă și militară). Un exemplu dat de ministra interimară este semnarea, săptămâna trecută, a unui nou contract „prin SAFE” pentru încă un tronson al autostrăzii A8, pe care îl leagă de ideea că investițiile suplimentare în apărare pot avea efecte economice rapide și vizibile pentru populație. Ce urmărește România la summit, dincolo de bugete În declarațiile citate, Țoiu a descris mandatul României – stabilit în ultima ședință CSAT – ca fiind axat pe consolidarea descurajării și apărării aliate pe flancul estic și la Marea Neagră și pe poziționarea României ca „furnizor de securitate” în regiune și în relația transatlantică. Pe agenda de securitate, oficialul a menționat și integrarea recentă a radarului Merops din SUA în sistemul de apărare antiaeriană, precum și discuții despre extinderea infrastructurii existente, inclusiv la Baza militară Kogălniceanu. În zona maritimă, Țoiu a invocat un exercițiu din iunie (EP MCM Dive, denumire tehnică) legat de creșterea capacității de deminare și de răspuns aliat la riscuri precum dronele maritime, menționând și contribuția Canadei cu o echipă de ofițeri militari. Context: presiunea pentru creșterea cheltuielilor și efectul în economie Mesajul central al Bucureștiului, așa cum reiese din declarațiile Oanei Țoiu, este că România vine la summit cu un „bilanț bun” pe cheltuieli și cu o justificare internă: investițiile în apărare ar trebui să fie corelate cu proiecte care produc efecte economice imediate, în special prin infrastructură cu scop dual. În perioada următoare, discuțiile din NATO vor urmări parcursul îndeplinirii angajamentelor asumate la summitul de la Haga, inclusiv ținta de 5% menționată de ministră. [...]
