Știri
Știri din categoria Diverse
Junta militară din Myanmar își consolidează poziția prin acces la armament și bani, în timp ce rebelii rămân fără resurse și pierd teren în centrul țării, potrivit Digi24. Miza care contează dincolo de front este una operațională: cine poate susține logistic un război de uzură într-o țară izolată informațional și tot mai puțin prezentă pe agenda occidentală.
În regiunea Anyar, descrisă ca una dintre fortărețele rebelilor, grupările anti-juntă sunt copleșite de superioritatea militară a armatei, care dispune de mai mulți soldați și de un arsenal mai puternic. În timp ce atenția internațională este absorbită de alte crize, conflictul din Myanmar continuă „aproape complet neobservat”, iar rebelii spun că au rămas fără sprijin extern.
Articolul indică două surse-cheie ale avantajului operațional al armatei:
Pe partea de finanțare, junta se bazează și pe proiecte economice, inclusiv o mină de cupru din centrul Myanmarului, operată de o filială a producătorului chinez de arme Norinco, menționată ca sursă de venit pentru regim.
În Anyar, rebelii sunt descriși ca fiind înconjurați de teritorii controlate de armată, spre deosebire de zonele de graniță unde aprovizionarea poate veni din țările vecine. În plus, măsurile armatei ar fi lăsat localnicii fără semnal telefonic și fără internet, ceea ce accentuează izolarea regiunii.
Un comandant rebel, Lone Lone, spune că unitățile sale se confruntă cu atacuri din aer și cu drone și reclamă lipsa sprijinului occidental:
„Ducem lipsă de gloanțe.”
„Mă simt deprimat în legătură cu revoluția noastră pentru că nu avem sprijinul Statelor Unite și Europei, cu toate că luptăm pentru o democrație federală.”
Același comandant afirmă că batalionul său a pierdut între timp jumătate dintre luptători după o retragere forțată dintr-o localitate strategică cucerită în 2024.
Dimensiunea umanitară rămâne severă. În ultimii cinci ani, peste 90.000 de civili și combatanți au fost uciși și 3,7 milioane de oameni au fost strămutați, potrivit ONU, conform materialului. Organizațiile pentru drepturile omului au indicat că numărul victimelor civile a atins un nou record în martie.
În același timp, date citate din ACLED arată că Myanmar a fost cea mai grav afectată țară de conflict anul trecut (în afară de teritoriile palestiniene). Doar în martie, „în jur de 240 de bombardamente aeriene” ar fi ucis „peste 400 de oameni”, mulți în Anyar.
Din informațiile prezentate, direcția pare să fie una de asimetrii tot mai mari: armata își menține capacitatea de luptă prin acces la armament și proiecte generatoare de bani, în timp ce rebelii descriu o criză de muniție și de personal. În lipsa unei schimbări de sprijin extern sau a unei rupturi în lanțurile de aprovizionare ale juntei, avantajul operațional rămâne de partea regimului militar.
Recomandate
Europa riscă o vulnerabilizare majoră dacă SUA se retrag din arhitectura de apărare , avertizează șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, Kirilo Budanov , într-un interviu citat de Digi24 . Mesajul are implicații directe pentru planificarea bugetelor de apărare și pentru ritmul în care statele europene își pot construi capabilități autonome. În interviul acordat Euronews , Budanov spune că o arhitectură de securitate europeană fără implicarea americană ar fi „o variantă proastă”, „foarte proastă” și „foarte periculoasă” pentru Europa. El susține că, deși se lucrează la conturarea viitorului cadru de securitate, acesta nu este încă definit, ceea ce face prematură stabilirea rolurilor pentru fiecare stat. Presiunea militară a Rusiei și cursa tehnologică Budanov afirmă că intensificarea atacurilor aeriene rusești urmărește „epuizarea și intimidarea” populației civile și descrie abordarea Moscovei drept „terorism clasic”. Întrebat dacă Rusia mizează pe oboseala societății ucrainene pentru a forța concesii, el răspunde fără echivoc că „da, ei cred asta”. Pe componenta operațională, oficialul ucrainean respinge ideea că Rusia s-ar adapta mai rapid decât Ucraina, deși menționează schimbări de tactică precum drone mai rapide, cu motoare cu reacție, rute de zbor modificate și atacuri combinate mai complexe. Drone interceptoare: utilizare experimentală, miza fiind producția în masă Ucraina lucrează la o nouă generație de interceptoare pentru a contracara dronele rusești mai rapide, iar Budanov spune că tehnologia a trecut de testele convenționale și este deja folosită „experimental în luptă”. Problema principală rămâne extinderea la scară largă, inclusiv prin îmbunătățiri inginerești și, mai ales, prin producția în masă. „Problema este extinderea acestei tehnologii la scară largă.” Budanov afirmă că Ucraina ar putea atinge nivelul necesar de producție înainte de iarna următoare, invocând faptul că a văzut personal tehnologia și procesul de producție. Cooperare industrială cu Europa, dar cu prioritate pentru nevoile Ucrainei În paralel, Budanov indică posibilitatea ca tehnologiile ucrainene să intre în parteneriate industriale cu state europene, în cadrul programului „Drone Deal”, unde mai multe țări au semnat deja acorduri de cooperare cu Kievul. El precizează însă că Ucraina va rămâne clientul prioritar, iar satisfacerea cererii altor țări ar putea veni doar după acoperirea nevoilor interne. Cooperarea ar putea lua forme precum întreprinderi comune sau, în unele cazuri, unități de producție în străinătate, cu ingineri ucraineni și proprietate comună. Totuși, Budanov consideră că anumite tehnologii esențiale ar trebui păstrate în interiorul Ucrainei. Dimensiunea financiară: surse identificate, dar nevoi variabile Budanov spune că autoritățile de la Kiev pot identifica deja surse pentru acoperirea „cu siguranță” a celei mai mari părți a necesităților financiare imediate, făcând referire la negocierile în curs cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană. În același timp, subliniază că aceste necesități se schimbă odată cu evoluția războiului, în funcție de intensitatea și tipul atacurilor rusești. Pe termen lung, el afirmă că susține o economie liberală, cu intervenție limitată a statului și o politică fiscală predictibilă, dar face distincția între obiectivele structurale și urgența momentului: „Dar acum trebuie să supraviețuim.” În ceea ce privește exporturile de armament, Budanov spune că acestea rămân limitate de nevoile Ucrainei și că, în general, vânzarea de arme trebuie să se facă în condiții „stricte, transparente și ușor de înțeles”. [...]
Germania își ridică nivelul de alertă la „atacuri hibride”, pe fondul tensiunilor cu Rusia și al presiunii interne , potrivit Digi24 , care citează declarațiile cancelarului Friedrich Merz . Mesajul vine într-un moment în care Berlinul își reafirmă sprijinul pentru Ucraina și, în paralel, încearcă să limiteze efectele operaționale ale unor acțiuni atribuite Moscovei – de la drone la atacuri cibernetice. Merz a spus că autoritățile germane se pregătesc pentru noi atacuri hibride, inclusiv unele „grave”, într-un discurs susținut la decernarea Premiului de Pace Westfalian 2026 alianței NATO. În acest context, autoritățile germane au avertizat în repetate rânduri că Rusia ar derula o campanie de acțiuni hibride, menționând inclusiv o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, în luna august. „Ne pregătim pentru noi atacuri hibride, inclusiv unele grave.” Moscova a respins acuzațiile formulate de guvernele și serviciile de informații occidentale, notează Reuters , agenție citată de Digi24. Tot joi, Vladimir Putin a declarat, într-un forum al experților în Rusia, că Moscova nu intenționează să atace fabricile străine care produc arme pentru Ucraina, dar că subiectul trebuie urmărit îndeaproape de serviciile de informații ruse. De ce contează: risc operațional și costuri mai mari de securitate Avertismentul privind intensificarea „atacurilor hibride” indică o presiune în creștere asupra infrastructurii și a securității interne, într-un mix de amenințări care poate include drone, atacuri cibernetice și campanii de influență pe rețele sociale. Pentru economie, astfel de riscuri se traduc, de regulă, în costuri suplimentare de protecție și în potențiale perturbări pentru noduri logistice și infrastructură critică – iar aeroportul din Leipzig este menționat explicit în acest context. Merz a legat tema securității și de coeziunea internă, afirmând că Germania și aliații săi nu își pot permite să fie divizați de atacuri hibride, de campanii pe rețelele sociale sau de „sloganurile partidului AfD și ale susținătorilor săi ruși”. Sprijin pentru Ucraina și mesaj către Rusia: „nu dorim să umilim poporul rus” Cancelarul a reafirmat sprijinul pentru Ucraina, în perspectiva a ceea ce el a descris drept „cea mai grea iarnă” de la începutul invaziei ruse din 2022. Merz a spus că Germania, ca „cel mai puternic stat din Europa Centrală”, are o responsabilitate specială de a oferi ajutor. În același timp, liderul german a susținut că Berlinul își dorește, „la momentul potrivit”, relații „stabile și previzibile” cu Rusia, dar a adăugat că nu există semne că Moscova ar fi pregătită să pună capăt războiului. „Nu dorim să umilim poporul rus sau să destabilizăm statul rus. Dar Rusia trebuie să pună capăt războiului și să se abțină de la atacuri hibride asupra Europei.” Context politic: AfD și disputa pe costul sprijinului militar Potrivit materialului, Merz și conservatorii au fost slăbiți de alegerile recente din două landuri din estul Germaniei, unde Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut o victorie importantă. AfD a criticat ajutorul militar de „miliarde de euro” acordat Ucrainei și susține refacerea relațiilor cu Moscova, inclusiv reluarea aprovizionării cu petrol și gaze la prețuri reduse, întreruptă din 2022. În paralel, Merz este prezentat ca liderul care a alocat „sute de miliarde de euro” pentru reconstrucția forțelor armate germane, pe fondul deteriorării mediului de securitate din Europa. [...]
Estonia blochează tranzitul cerealelor rusești și belaruse , o măsură care închide o potențială rută logistică prin porturile baltice și întărește presiunea comercială asupra Moscovei, dincolo de taxele vamale introduse la nivelul UE. Decizia este prezentată de Digi24 ca parte a unui demers coordonat regional, în contextul războiului din Ucraina și al reconfigurării rutelor de export pentru cereale. Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna , a anunțat că tranzitul cerealelor din Rusia și Belarus pe teritoriul Estoniei a fost interzis prin lege, legând direct măsura de atacurile Rusiei asupra infrastructurii portuare ucrainene și de blocarea exporturilor de cereale ale Ucrainei. „Rusia atacă porturile ucrainene, blochează exporturile de cereale ale Ucrainei și apoi caută noi rute pentru propriile cereale. Estonia nu îi va oferi una.” Totodată, Tsahkna a susținut că autoritățile au semnalat intenția încă din septembrie, iar acum avertismentul a fost transpus în legislație. Coordonare baltică pentru a evita „ocolirea” restricțiilor Potrivit declarațiilor citate, Tallinnul încearcă să alinieze măsura cu Letonia și Lituania, astfel încât porturile baltice să nu devină o alternativă de tranzit pentru exporturile rusești. „Împreună cu Letonia și Lituania, lucrăm pentru a ne asigura că porturile baltice nu devin o rută de tranzit pentru Rusia.” Unghiul economic și operațional al deciziei este că restricția nu vizează doar accesul pe piața UE, ci și logistica: reduce opțiunile de transport prin regiune către țări terțe, într-un moment în care Rusia caută rute alternative după perturbarea transporturilor prin Marea Neagră. Context: taxele UE nu blochează automat tranzitul Uniunea Europeană a introdus în 2024 taxe vamale pentru produsele cerealiere din Rusia și Belarus, cu obiectivul de a limita accesul acestora pe piața comunitară. Măsurile europene nu împiedică însă în toate cazurile tranzitul prin teritoriul UE către destinații din afara Uniunii, iar Estonia a decis să introducă propria interdicție. În paralel, articolul notează că firme rusești adaptează terminale din porturi rusești de la Marea Baltică și Oceanul Arctic, folosite anterior pentru alte tipuri de mărfuri, pentru a putea gestiona volume mai mari de cereale — un indiciu al reorientării logistice pe fondul restricțiilor și riscurilor din zona Mării Negre. În justificarea politică a măsurii, șeful diplomației estone a afirmat că Estonia nu va contribui la finanțarea războiului și nu va facilita menținerea comerțului rusesc „în mișcare”, în condițiile unui „război de agresiune”. [...]
Apariția unui MANPADS neidentificat la granița cu Ucraina ridică semne de întrebare despre aprovizionarea Rusiei cu armament , într-un context în care regiunea Rostov este vizată repetat de atacuri cu drone, potrivit Digi24 . Sistemul, prezentat într-un reportaj al televiziunii de stat Rusia 1 și numit de militari „Iva”, nu seamănă cu modelele rusești cunoscute, iar analiștii nu pot stabili cu certitudine originea lui doar din imaginile disponibile. Arma a fost filmată într-un material despre un grup mobil de apărare antiaeriană din Divizia 51 de Apărare Antiaeriană , care operează în regiunea Rostov, la granița cu Ucraina. În reportaj, un militar prezintă un sistem portabil de apărare antiaeriană (MANPADS – rachetă antiaeriană lansată de pe umăr) și îl numește „Iva” („salcie”, în limba rusă). De ce contează: indicii despre lanțul de aprovizionare și stocurile Rusiei Imaginile au atras atenția bloggerilor militari și a analiștilor OSINT (analiză pe baza surselor deschise), pentru că lansatorul nu pare să corespundă sistemelor rusești MANPADS cunoscute, precum Igla-S sau Verba, și nu are marcaje vizibile care să ajute la identificarea producătorului sau a modelului. Într-o zonă expusă atacurilor cu drone, folosirea unui sistem aparent bazat pe un proiect străin alimentează întrebări despre motivele pentru care armata rusă ar apela la astfel de echipamente, în condițiile în care Rusia produce și exportă de decenii propriile sisteme portabile antiaeriene. Ipoteze privind originea: China, Iran, posibil și alte scenarii Potrivit materialului, primele speculații au apărut după ce bloggerul militar The Dead District a distribuit imaginile și a sugerat că ar putea fi vorba despre sistemul iranian Misagh-2. Alte analize au indicat însă o potrivire mai bună cu sisteme chinezești. Publicația americană specializată The War Zone și site-ul ucrainean Militarnyi au comparat elementele vizibile ale lansatorului și au remarcat asemănări mai mari cu familia chineză QW, în special cu modelele QW-18/QW-18A și QW-19. Un indiciu invocat este o componentă suplimentară în partea frontală a lansatorului, întâlnită la unele sisteme chinezești, dar care nu apare în imaginile disponibile cu sistemul iranian Misagh-3. Totuși, datele disponibile nu permit o concluzie fermă, iar o origine iraniană nu este exclusă. Identificarea este complicată și de faptul că sistemele iraniene din familia Misagh au la bază modele chinezești din familia QW. Site-ul elvețian de analiză MiGFlug enumeră mai multe scenarii posibile, între care: achiziție directă din China, eventual pentru evaluare; o variantă construită în Iran; o copie realizată de Rusia după un model străin; o posibilă origine nord-coreeană, considerată însă mai puțin probabilă. Până acum, nu există dovezi publice care să confirme vreunul dintre aceste scenarii. Ce urmează În lipsa unor marcaje și a unor informații tehnice suplimentare, identificarea exactă a sistemului „Iva” rămâne incertă. În paralel, contextul operațional din Rostov – presiunea atacurilor cu drone și nevoia de interceptare rapidă – face ca orice indiciu despre proveniența armelor folosite pe teren să fie relevant pentru a înțelege dacă Rusia își completează dotările prin importuri, prin intermediari sau prin adaptări ale unor modele străine. [...]
Pete Hegseth cere o creștere de 40% a bugetului Pentagonului și anunță o reducere cu 20% a posturilor de generali și amirali , într-un pachet de măsuri care ar schimba rapid structura de comandă și prioritățile de investiții ale armatei SUA, potrivit Digi24 . Într-un discurs despre „Starea forțelor armate”, ținut la o bază din Virginia, Hegseth a prezentat o agendă de reorganizare internă și de accelerare a programelor de înzestrare, în timp ce se confruntă cu presiuni legate de buget și de războiul cu Iranul, notează The Times (citat de Digi24). În același timp, în Congres există scepticism față de solicitările sale bugetare, iar în scenariul în care democrații ar câștiga controlul Camerei Reprezentanților, Hegseth s-ar putea confrunta cu o procedură de destituire. Buget mai mare, structură de comandă mai mică Hegseth insistă pentru un buget de 1,5 trilioane de dolari anul viitor, o creștere de 40% față de anul acesta. În paralel, el a confirmat planuri de reducere cu 20% a numărului de posturi pentru amirali și generali, măsură pe care a încadrat-o ca „responsabilitate”. „Presa numește asta o epurare. Eu o numesc responsabilitate, o măsură așteptată de mult timp și, sincer, minimul necesar.” În context, președintele Donald Trump a recunoscut într-un interviu pentru revista Time că stocurile americane de muniție esențială se epuizează ca urmare a războiului care durează de șapte luni, deși Hegseth a negat existența unor penurii cauzate de conflict și a acuzat mass-media de „trădare”. Reorientarea investițiilor: arme autonome, drone și „Proiectul Meridian” Discursul a inclus și anunțuri cu impact operațional asupra direcției de dezvoltare a capabilităților militare. Hegseth a spus că l-a numit pe Elon Musk să ajute la dezvoltarea următoarei generații de arme și că Musk, Palmer Luckey (Anduril) și Newt Gingrich vor conduce „ Proiectul Meridian ”, o inițiativă pentru dezvoltarea de noi tipuri de arme pentru „orice câmp de luptă viitor, de sub suprafața Pământului până dincolo de Lună”. Totodată, Hegseth a anunțat: înființarea unui post de comandă de patru stele pentru dezvoltarea armelor autonome; denumirea tranziției Pentagonului către războiul cu drone drept „ Proiectul Agincourt ”; intenția de a construi o „ fortăreață ” – o bază militară autonomă – undeva în SUA, invitând guvernatorii statelor să depună oferte pentru găzduire. Măsuri interne și semnale politice: teste de testosteron și un birou religios Pe partea de politici interne, Hegseth a vorbit despre „cowboyi patrioți” și a făcut referire la noi teste anuale obligatorii pentru soldații de sex masculin cu vârsta peste 30 de ani, menite să depisteze deficiența de testosteron. El a anunțat și că va înființa un Birou pentru Afaceri Religioase , care ar urma să ofere capelanilor o linie directă către biroul său, invocând un pasaj biblic în discurs. În același timp, Hegseth a atacat parteneriatele Pentagonului cu universitățile din Ivy League și a spus că armata SUA va iniția parteneriate cu cinci universități în programele pentru cadeți: Louisiana State University, Liberty University, Tuskegee University, Mississippi State University și Hillsdale College. Context: presiune politică și vulnerabilitate după alegerile de la jumătatea mandatului Digi24 relatează că Hegseth a traversat o perioadă „tumultoasă” la Pentagon, în care „mulți generali de rang înalt au fost demiși”, iar în spațiul public au existat speculații că poziția sa ar putea deveni vulnerabilă după alegerile de la jumătatea mandatului de luna viitoare, dacă republicanii obțin rezultate slabe. În plus, Thomas Massie, congresman republican din Kentucky, ar fi încercat să inițieze procedura de destituire înainte ca ședințele Camerei să fie oprite înainte de alegeri. [...]
Donald Trump a condiționat o escaladare militară împotriva Iranului de confirmarea implicării Teheranului în atacul din plin zbor asupra unui avion FlyDubai , potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza de securitate în Orientul Mijlociu și alimentează riscul de instabilitate regională, într-un moment în care SUA își consolidează deja prezența militară în zonă. Într-un schimb de opinii cu presa la Casa Albă, președintele american a spus că Iranul va fi „lovit foarte puternic” dacă se va demonstra responsabilitatea Teheranului în incidentul de la bordul zborului FlyDubai. Trump a indicat că „înclină” spre ipoteza implicării Iranului, dar a precizat că evaluarea este încă în desfășurare. „Vor fi loviţi foarte puternic, nu vă faceţi griji.” Tot joi, într-un interviu acordat revistei Time, Trump a apreciat drept „posibilă” intensificarea atacurilor împotriva Iranului după alegerile legislative de la jumătatea mandatului, programate la începutul lunii noiembrie, notează Digi24, care citează Agerpres. Consolidarea prezenței militare americane în regiune Pe fundalul acestor declarații, Wall Street Journal a relatat că Pentagonul ar urma să trimită un portavion și alte nave în regiune, ceea ce ar însemna un plus de 9.000–10.000 de soldați, cu sosire programată pentru sfârșitul lunii noiembrie. În prezent, două portavioane americane se află deja în Orientul Mijlociu. Nu este clar, potrivit AFP, dacă numărul acestora va crește la trei sau dacă nava anunțată o va înlocui pe una dintre cele deja desfășurate. Ce rămâne incert Elementul-cheie rămâne confirmarea implicării Iranului în atacul invocat de Trump. Din informațiile prezentate, președintele SUA nu a oferit dovezi publice și a subliniat că autoritățile „lucrează la acest aspect” în acest moment. [...]
