Știri
Știri din categoria Diverse
Junta militară din Myanmar își consolidează poziția prin acces la armament și bani, în timp ce rebelii rămân fără resurse și pierd teren în centrul țării, potrivit Digi24. Miza care contează dincolo de front este una operațională: cine poate susține logistic un război de uzură într-o țară izolată informațional și tot mai puțin prezentă pe agenda occidentală.
În regiunea Anyar, descrisă ca una dintre fortărețele rebelilor, grupările anti-juntă sunt copleșite de superioritatea militară a armatei, care dispune de mai mulți soldați și de un arsenal mai puternic. În timp ce atenția internațională este absorbită de alte crize, conflictul din Myanmar continuă „aproape complet neobservat”, iar rebelii spun că au rămas fără sprijin extern.
Articolul indică două surse-cheie ale avantajului operațional al armatei:
Pe partea de finanțare, junta se bazează și pe proiecte economice, inclusiv o mină de cupru din centrul Myanmarului, operată de o filială a producătorului chinez de arme Norinco, menționată ca sursă de venit pentru regim.
În Anyar, rebelii sunt descriși ca fiind înconjurați de teritorii controlate de armată, spre deosebire de zonele de graniță unde aprovizionarea poate veni din țările vecine. În plus, măsurile armatei ar fi lăsat localnicii fără semnal telefonic și fără internet, ceea ce accentuează izolarea regiunii.
Un comandant rebel, Lone Lone, spune că unitățile sale se confruntă cu atacuri din aer și cu drone și reclamă lipsa sprijinului occidental:
„Ducem lipsă de gloanțe.”
„Mă simt deprimat în legătură cu revoluția noastră pentru că nu avem sprijinul Statelor Unite și Europei, cu toate că luptăm pentru o democrație federală.”
Același comandant afirmă că batalionul său a pierdut între timp jumătate dintre luptători după o retragere forțată dintr-o localitate strategică cucerită în 2024.
Dimensiunea umanitară rămâne severă. În ultimii cinci ani, peste 90.000 de civili și combatanți au fost uciși și 3,7 milioane de oameni au fost strămutați, potrivit ONU, conform materialului. Organizațiile pentru drepturile omului au indicat că numărul victimelor civile a atins un nou record în martie.
În același timp, date citate din ACLED arată că Myanmar a fost cea mai grav afectată țară de conflict anul trecut (în afară de teritoriile palestiniene). Doar în martie, „în jur de 240 de bombardamente aeriene” ar fi ucis „peste 400 de oameni”, mulți în Anyar.
Din informațiile prezentate, direcția pare să fie una de asimetrii tot mai mari: armata își menține capacitatea de luptă prin acces la armament și proiecte generatoare de bani, în timp ce rebelii descriu o criză de muniție și de personal. În lipsa unei schimbări de sprijin extern sau a unei rupturi în lanțurile de aprovizionare ale juntei, avantajul operațional rămâne de partea regimului militar.
Recomandate
Ucraina își leagă răspunsul militar de presiunea asupra economiei ruse, invocând inclusiv penuria de benzină , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski după atacuri rusești în mai multe regiuni ucrainene. Zelenski a spus că Ucraina va continua să răspundă atacurilor prin măsuri menite să slăbească „sistemul statului rus” și capacitatea Rusiei de a prelungi războiul. În acest context, el a indicat penuria de benzină din Rusia drept una dintre consecințele războiului și ale atacurilor ucrainene cu rază lungă. Atacuri asupra mai multor regiuni și ținte civile Președintele ucrainean a comentat recente atacuri rusești asupra regiunilor Zaporojie, Dnipro, Herson, Harkiv, Donețk și Sumîi , relatează Ukrainskaia Pravda . În discursul său de seară, Zelenski a acuzat forțele ruse că „vânează” ținte civile și mijloace de transport în Zaporojie, folosind drone FPV (vehicule aeriene fără pilot controlate de la distanță, cu transmisie video în timp real) și alte tipuri de drone. El a descris, de asemenea, atacul asupra unei întreprinderi din Dnipro drept „brutal și absolut fără sens”. „Rusia își continuă războiul cu caracter explicit terorist împotriva Ucrainei, împotriva ucrainienilor. Desigur, vom răspunde la toate aceste atacuri rusești într-un mod pe deplin just. Și facem acest lucru astfel încât, în primul rând, să sufere sistemul statului rus, precum și capacitatea Rusiei de a prelungi războiul.” Miza: reducerea capacității Rusiei de a susține războiul Zelenski a legat explicit răspunsul Ucrainei de efecte care să îngreuneze continuarea ocupației, afirmând că atacurile ucrainene cu rază lungă „le readuc rușilor realitatea războiului”. Totodată, el a mulțumit trupelor ucrainene care mențin linia de apărare, cu o mențiune specială pentru regiunea Donețk, unde, potrivit lui, are loc cel mai mare număr de atacuri rusești. Zelenski a mai afirmat că Rusia a amânat de 15 ori termenul limită pentru cucerirea regiunii Donețk de la începutul războiului pe scară largă. Ce urmează: așteptări de decizii ale partenerilor Președintele ucrainean a anunțat o „implicare internațională intensă” în săptămânile următoare și a spus că speră la decizii pozitive din partea partenerilor Ucrainei, indicând că lunile iunie și iulie „trebuie să aducă rezultate” și reiterând nevoia de pace. [...]
Pierderile ridicate ale armatei ruse și rolul dronelor împing Moscova spre o decizie cu impact operațional major: negociere sau mobilizare. Potrivit Digi24 , bloggeri militari ruși pro-război susțin că soldații de asalt ar rezista doar „20–35 de minute” pe linia frontului, pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al asalturilor de infanterie. Informațiile ar fi circulat pe „canalele Z” rusești de pe Telegram, ar fi fost preluate de canalul ucrainean ASTRA și citate de Foreign Policy, în timp ce Kyiv Post relatează despre aceste afirmații. În aceeași linie, o postare atribuită canalului pro-război Notes of a Veteran avertizează că „în toamnă va fi fie pace, fie mobilizare” și recomandă bărbaților de vârstă militară să-și pregătească un „rucsac de urgență”. Drona, factorul care schimbă raportul de forțe pe front Postările descriu un război în care dronele au devenit decisive, inclusiv prin lovirea militarilor înainte ca aceștia să ajungă efectiv pe linia frontului, ceea ce ar fi redus semnificativ șansele de supraviețuire în luptă. Istoricul Peter Frankopan a preluat aceste cifre într-un articol din Foreign Policy, legând pierderile de impactul dronelor, pe care le descrie drept „principalele mașini de ucis” ale conflictului și un element care remodelează modul în care se vor purta luptele în viitor. Presiune pe resursa umană și stimulente pentru recrutare Frankopan citează estimări ale serviciilor de informații occidentale potrivit cărora victimele ruse ar depăși 30.000 pe lună, iar pierderile totale ar putea trece de un milion de morți sau răniți de la începutul invaziei pe scară largă din 2022. Aceste estimări nu sunt detaliate în material cu metodologie sau surse primare verificabile public. În paralel, sunt menționate stimulente financiare pentru atragerea de recruți, inclusiv prime mari la înrolare și ștergerea datoriilor, pe fondul eforturilor Moscovei de a compensa pierderile. Ce ar însemna o nouă mobilizare, potrivit unei evaluări externe Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că o mobilizare suplimentară nu ar schimba semnificativ dinamica de pe câmpul de luptă, dacă Rusia nu găsește modalități de a contracara atacurile cu drone ucrainene în adâncimea propriilor zone din spate. În evaluarea citată, există și riscul ca multe dintre trupele recent mobilizate „s-ar putea pur și simplu să nu ajungă niciodată pe linia frontului”. În acest context, miza pentru lunile următoare devine una operațională: capacitatea Rusiei de a reduce vulnerabilitatea la drone și de a susține rotația și completarea efectivelor fără o mobilizare care ar amplifica presiunea internă. [...]
Olanda își accelerează investițiile în apărare, cu accent pe drone, după ce un raport al Ministerului olandez al Apărării avertizează că Rusia ar putea lansa o campanie militară „limitată” împotriva unui stat NATO la doar un an de la încheierea războiului din Ucraina, potrivit Libertatea . Raportul descrie Europa ca fiind „într-o zonă gri” între război și pace și notează că serviciile olandeze de informații estimează că Rusia se pregătește pentru o confruntare pe termen lung cu Europa. În „cel mai rău caz”, un război limitat împotriva unor state membre NATO ar putea fi luat în calcul în anul următor finalului conflictului din Ucraina, arată documentul citat. De ce contează: presiune pe bugete și pe capacități operaționale Mesajul central al raportului este că fereastra de timp pentru întărirea apărării s-ar putea comprima semnificativ, ceea ce împinge guvernele europene spre decizii rapide privind investițiile și pregătirea operațională. În cazul Olandei, răspunsul anunțat vizează în special sistemele fără pilot (drone), considerate o componentă tot mai importantă în conflictele moderne. Ținta Olandei: jumătate din capabilități fără pilot în cinci ani Pentru a contracara amenințările, Olanda și-a fixat obiectivul ca, în cel mult cinci ani, să aibă jumătate dintre capacitățile sale operaționale în zona sistemelor fără pilot. Guvernul olandez intenționează și înființarea unui „laborator de dezvoltare” care să proiecteze și să construiască drone capabile să lupte împotriva altor drone. Ministrul olandez al Apărării, Dilan Yesilgoz , a pus accent pe urgența întăririi capacității de apărare: „Întrebarea este dacă Europa şi Olanda vor fi suficient de puternice, la timp, pentru a ne apăra libertatea, securitatea şi modul de viaţă.” Context NATO: summit la Ankara și avertismentul lui Mark Rutte Avertismentul apare înaintea summitului anual NATO, programat pentru 7-8 iulie la Ankara, unde amenințarea reprezentată de regimul de la Moscova urmează să fie un subiect central. În acest context, secretarul general al NATO, fostul premier olandez Mark Rutte, a avertizat că Rusia „ar putea să fie pregătită să recurgă la forţă militară împotriva NATO în termen cinci ani”, potrivit unei relatări anterioare a publicației: Libertatea . [...]
Prognoza ANM indică o lună iulie mai caldă și mai uscată decât normalul în multe regiuni , cu un risc crescut de deficit de precipitații care poate pune presiune pe agricultură și pe consumul de apă, potrivit Mediafax . Estimarea acoperă intervalul 29 iunie – 27 iulie 2026. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anticipează temperaturi ridicate peste pragul normal al perioadei, în timp ce precipitațiile vor rămâne reduse în mai multe zone ale țării, ceea ce menține un context nefavorabil pentru refacerea rezervelor de apă din sol. Cum arată prognoza pe săptămâni 29 iunie – 6 iulie Temperaturile vor fi peste cele specifice săptămânii în toată România, cu abateri pozitive mai accentuate în nord și nord-est. La capitolul ploi, cantitățile vor fi mai mari în vest, sud și local în centru, în timp ce în rest regimul pluviometric va fi deficitar. 6 – 13 iulie Temperaturile medii sunt așteptate „în jurul celor normale” la nivel național. Precipitațiile vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării, mai ales în regiunile intracarpatice. 13 – 20 iulie ANM estimează temperaturi medii peste normal în toate regiunile, cu abateri mai accentuate în vest, nord-vest și centru. Deficitul de precipitații se menține la nivelul întregii țări. 20 – 27 iulie Vremea rămâne călduroasă, cu valori termice mai mari decât normalul perioadei, în special în vest și centru. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării, mai ales în zonele intracarpatice. De ce contează: presiune pe agricultură și pe resursele de apă O succesiune de săptămâni cu precipitații sub normal, combinată cu temperaturi peste medie în mai multe intervale, crește probabilitatea de stres hidric (lipsă de apă în sol) în zonele afectate, cu impact potențial asupra lucrărilor agricole și a consumului de apă, în special în regiunile unde deficitul pluviometric este indicat ca persistent. ANM nu oferă în acest material valori numerice sau scenarii de impact, ci o prognoză pe intervale săptămânale. [...]
Eliminarea Germaniei din „16-imi” la CM 2026 adâncește criza de performanță a fotbalului german , după ce naționala a ratat pentru a treia ediție consecutivă calificarea în optimile competiției, potrivit G4Media . Germania, antrenată de Julian Nagelsmann , a fost învinsă de Paraguay la loviturile de departajare, iar presa din Germania a descris prestația drept „lentă, plictisitoare și letargică”. Eșecul are o încărcătură suplimentară prin modul în care a venit: Germania a ratat trei penalty-uri în seria de departajare, iar reacțiile din presa locală au fost neobișnuit de dure, vorbind despre „eliminare jenantă” și „o nouă umilință” la Cupa Mondială. Critici dure în presa germană și notă minimă pentru selecționer Bild a titrat despre „un alt coșmar pentru fotbalul german” și a punctat ratarea celor trei lovituri de departajare. Publicația i-a acordat selecționerului Julian Nagelsmann nota 6, menționată ca fiind cea mai mică pe care ar fi putut să o primească. Tot Bild a caracterizat jocul echipei ca fiind: „O performanță dezastruoasă din partea unei echipe care a fost lentă, plictisitoare și letargică.” Süddeutsche Zeitung a vorbit, la rândul său, despre „o nouă umilință la Cupa Mondială” și a notat că Germania nu a oferit „nicio performanță convingătoare” la acest turneu, în ciuda unei victorii cu 7–1 împotriva Curaçao. Miza: un eșec repetat, nu un accident de parcurs Kicker a încadrat eliminarea ca „o recunoaștere a eșecului” atât pentru fotbalul german, cât și pentru Nagelsmann, dar a adăugat că ar fi „mult prea simplist” ca responsabilitatea să fie pusă exclusiv pe umerii selecționerului. În aceeași logică, publicația a susținut că Germania se îndepărtează tot mai mult de vârful fotbalului mondial. Frankfurter Allgemeine Zeitung a descris meciul cu Paraguay drept „finalul de coșmar” al unui Campionat Mondial în care Germania „nu a pornit niciodată cu adevărat” și a ridicat întrebarea dacă mandatul lui Nagelsmann se încheie „acolo unde a început”. În material este menționată și reacția fostului internațional Jürgen Klinsmann, care a calificat ziua drept „foarte tristă” și eliminarea drept „extrem de dezamăgitoare”, în contextul înfrângerii din „16-imi” cu Paraguay. [...]
Un proiect de lege ar putea scoate din piața de ride-sharing mașinile folosite în comodat , ceea ce ar forța o parte dintre șoferii și operatorii care lucrează prin Uber și Bolt să-și schimbe rapid modelul de lucru, potrivit Libertatea . Inițiativa este atribuită fostului ministru PSD al Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban , împreună cu alți deputați PSD, iar analiza proiectului este menționată ca fiind făcută de Profit.ro. Miza este una de reglementare și control fiscal: autorii proiectului susțin că folosirea contractelor de comodat (împrumut de folosință) face mai dificilă verificarea legalității activităților și a beneficiarului real al veniturilor, cu efecte asupra concurenței și cu risc de evaziune fiscală. De ce vizează proiectul contractele de comodat Inițiatorii argumentează că flexibilitatea acestor contracte — inclusiv posibilitatea de a fi încheiate între persoane afiliate sau membri ai aceleiași familii — complică identificarea celui care încasează efectiv veniturile din transportul alternativ. „În practică, contractele de comodat pot fi încheiate cu o mare flexibilitate, inclusiv între persoane aflate în relații de afiliere sau între membri ai aceleiași familii, ceea ce îngreunează verificarea beneficiarului real al veniturilor generate de activitatea de transport alternativ. Această situație poate facilita disimularea raporturilor economice reale și poate constitui un factor de risc în ceea ce privește evaziunea fiscală”, argumentează autorii proiectului. În expunerea de motive, obiectivul declarat este creșterea trasabilității bunurilor folosite în activitate, simplificarea controalelor și întărirea disciplinei fiscale. Context: controale și anchete în ride-sharing Libertatea amintește că, în toamna lui 2025, inspectorii Antifraudă au descoperit o schemă de evaziune fiscală în sectorul ride-sharing, cu un prejudiciu estimat la 266,5 milioane de lei. În urma verificărilor, Antifrauda a suspendat plățile către 100 de firme care operau flote de autoturisme și șoferi pe platformele Uber și Bolt, la nivel național. În același context, publicația notează și cazul unui patron de firmă din Timiș care ar fi câștigat peste 1 milion de euro din 379.940 de curse Bolt și Uber fără să plătească TVA și impozit pe profit, precum și faptul că procurorii DNA au făcut percheziții la companii din sector. Diferența față de taxi și efectul asupra concurenței Un argument central al inițiatorilor este tratamentul diferit față de transportul în regim de taxi: legislația pentru taxi ar impune ca vehiculele să fie deținute în proprietate, leasing sau alte forme expres reglementate, fără comodat, în timp ce transportul alternativ ar beneficia de un regim mai permisiv, deși serviciile sunt comparabile. Potrivit autorilor, această diferență ar crea un avantaj competitiv „artificial” pentru operatorii din transportul alternativ, prin costuri mai mici de intrare și de conformare, și ar pune presiune pe transportatorii autorizați în regim de taxi. Ce urmează Proiectul este în dezbatere, iar discuțiile și votul ar urma să aibă loc în Parlament. Dacă va fi adoptat, schimbarea ar putea obliga operatorii și șoferii care folosesc mașini în comodat să treacă la forme de deținere acceptate de noul cadru sau să iasă din activitate, cu impact direct asupra modului în care sunt organizate flotele din transportul alternativ. [...]
