Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia își crește pârghiile de presiune asupra Belarusului pentru a obține sprijin direct în războiul din Ucraina și pentru posibile operațiuni care să testeze NATO, potrivit Digi24, care citează informații publicate de The Wall Street Journal pe baza unor surse ruse și europene (foști și actuali oficiali).
Miza imediată, conform relatării, este folosirea din nou a teritoriului belarus pentru extinderea campaniei militare: Moscova ar cere să i se permită lansarea de atacuri cu drone asupra Ucrainei din Belarus și deschiderea unui nou front mai aproape de regiunile vestice ale Ucrainei, pentru a distrage atenția armatei ucrainene de la luptele din est.
Un fost angajat al serviciilor secrete ruse, citat de WSJ, susține că Rusia ar amenința cu oprirea sprijinului financiar de care economia Belarusului „a depins întotdeauna în mare măsură”. Negocierile pe această temă s-ar purta în principal între Aleksandr Lukașenko și ambasadorul Rusiei la Minsk, Boris Gryzlov, potrivit aceleiași surse.
Materialul indică și o posibilă implicare a Belarusului în acțiuni împotriva statelor vecine membre NATO, fără a presupune neapărat un conflict armat deschis. Sunt menționate scenarii precum atacuri menite să testeze capacitatea de apărare a alianței sau să submineze sprijinul pentru Ucraina, inclusiv exemplul lansării a „aproximativ 20 de drone” către Polonia de pe teritoriul Belarusului anul trecut.
Potrivit articolului, atât în Europa, cât și la Kiev, informațiile despre presiunile Moscovei sunt cunoscute, iar Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski i-au transmis avertismente lui Lukașenko, inclusiv public.
Un consilier al președintelui francez a confirmat pentru WSJ o convorbire telefonică în luna mai, în care Macron ar fi avertizat asupra riscurilor pentru Belarus dacă țara este „antrenată” în războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Zelenski a spus, tot în luna mai, că Ucraina a primit informații detaliate despre negocierile ruso-belaruse și că Moscova ar lua în calcul folosirea Belarusului pentru operațiuni militare împotriva Ucrainei sau a țărilor baltice. Săptămâna trecută, Zelenski a afirmat că îi acordă lui Lukașenko o săptămână pentru a demonta dispozitive rusești de pe teritoriul Belarusului care ar ghida atacuri cu drone; în caz contrar, Kievul ar urma să le elimine.
În același timp, Lukașenko ar fi transmis recent scuze către Zelenski și a susținut că Belarus nu intenționează să intre în război, invocând vulnerabilitatea militară a țării.
În Belarus ar fi staționați aproximativ 2.000 de militari ruși, iar Zelenski a afirmat că retransmițătoarele acestora au fost folosite în atacuri asupra unor orașe ucrainene precum Rivne, Jitomir și Volyn. În luna mai, ar fi avut loc exerciții ruso-belaruse care au inclus scenarii de recepționare a muniției nucleare tactice pentru rachetele complexelor rusești „Iskander-M” amplasate în Belarus.
Potrivit surselor WSJ citate, „deocamdată nu există indicii” că Rusia ar intenționa să folosească Belarusul în viitorul apropiat pentru operațiuni militare, însă opțiunea rămâne în discuție.
Recomandate
Ucraina propune un „moratoriu energetic” pentru a limita riscul unei crize de iarnă , după discuțiile dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump la New York, pe marginea Adunării Generale a ONU, potrivit Libertatea . Miza imediată este reducerea atacurilor asupra infrastructurii critice (energie și apă), într-un moment în care loviturile reciproce au efecte economice și asupra piețelor de energie. Zelenski a transmis pe platforma X că atât Ucraina, cât și SUA își doresc ca războiul „să se încheie înainte de iarnă” și că discuția cu Trump a vizat „posibile măsuri de dezescaladare” care ar putea deschide calea către diplomație. „Atât Statele Unite, cât și Ucraina își doresc ca acest război rusesc fără sens să se încheie înainte de iarnă. Am discutat despre posibile măsuri de dezescaladare care ar putea deschide calea către diplomație”, a transmis Zelenski pe platforma X. Moratoriu pe atacurile asupra energiei, condiționat de cooperarea Rusiei Într-o conferință de presă la New York, Zelenski a spus că a discutat cu Trump despre posibilitatea unui „moratoriu energetic” între Ucraina și Rusia. Propunerea vizează oprirea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice, însă cu o condiție explicită: Moscova să înceteze loviturile asupra rețelelor energetice și de alimentare cu apă ale Ucrainei. „Nu vrem să intrăm în detalii, dar suntem pregătiți de un moratoriu (...), cu condiția ca ei (n.r. - rușii) să nu ne atace infrastructurile energetice, de încălzire, de electricitate și rezervele de apă”, a declarat Zelenski, citat de News.ro. Liderul ucrainean a precizat, totuși, că nu are certitudinea că Rusia va coopera în această privință. Apărare antiaeriană și producția de interceptoare Patriot Pe componenta operațională, Zelenski a mai afirmat că echipe tehnice din Ucraina și SUA lucrează pentru accelerarea producției de rachete interceptoare Patriot în Ucraina, sisteme considerate esențiale pentru apărarea împotriva atacurilor rusești, conform AFP. În același context, Zelenski a reiterat că aceste sisteme sunt, în evaluarea sa, singurele capabile să contracareze rachete rapide, cu traiectorii complexe. „Acesta este lucrul care va contribui la apărarea vieților, dacă Rusia refuză negocierile și continuă să mizeze pe teroarea rachetelor balistice împotriva poporului nostru în această iarnă și după aceea”, a spus Zelenski. Mesaj către Xi Jinping, pe filiera Trump Zelenski a mai spus că i-a cerut lui Trump să transmită un mesaj președintelui Chinei, Xi Jinping, cu care fostul lider american urmează să se întâlnească la Washington. Potrivit lui Zelenski, Kievul consideră că Xi are influență asupra lui Vladimir Putin. În paralel, pe fondul intensificării presiunilor internaționale pentru oprirea atacurilor asupra infrastructurilor energetice, Zelenski a indicat că aceste lovituri au avut „un impact sever asupra prețurilor globale la energie”, amplificând presiunile economice la nivel mondial. [...]
Rusia alocă zeci și sute de milioane de ruble pentru modernizarea adăposturilor antiaeriene din Moscova și Sankt Petersburg , prin contracte și licitații care nu au fost anunțate public, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: lucrările vizează infrastructură critică de protecție civilă și, în cazul Moscovei, zone cu institute de cercetare și contractori ai industriei de apărare, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene pe teritoriul rus. Ce arată achizițiile publice: lucrări în Moscova, cu termene și obiective punctuale Datele din registrele de achiziții publice, citate de presa independentă rusă și preluate de Euronews , indică alocări de fonduri pentru reabilitarea unor adăposturi din mai multe districte ale Moscovei. La începutul lunii septembrie, ar fi fost alocate 39 de milioane de ruble (aprox. 400.000 de euro) pentru reabilitarea a nouă obiective din trei districte ale regiunii administrative de sud-vest a Moscovei, zonă în care se află „zeci de institute de cercetare și contractori din industria de apărare”. Lucrările ar urma să fie finalizate până la 30 noiembrie și includ intervenții la intrări, compartimentări interioare, uși și sisteme de utilități (apă, energie electrică, canalizare, ventilație și comunicații), potrivit relatării Euronews. Separat, sunt menționate fonduri pentru adăposturi din districtul Novogireyevo (estul Moscovei), precum și planuri de renovare amplă, în „Noua Moscovă”, a unui adăpost construit în 1971, care ar avea inclusiv o centrală electrică pe motorină. La începutul verii, ar fi fost publicate licitații în valoare de 200 de milioane de ruble (aprox. 2 milioane de euro) pentru repararea unor adăposturi din 17 districte, majoritatea în estul Moscovei. Sankt Petersburg: adăposturi în metrou, inclusiv pe zeci de kilometri de cale ferată În Sankt Petersburg, operatorul metroului a lansat la începutul lunii septembrie o procedură pentru găsirea unui contractor care să amenajeze adăposturi antiaeriene în nouă stații, patru compartimente și pe 35 de kilometri de cale ferată. Proiectul presupune adaptarea la cerințele de apărare civilă atât a stațiilor aflate în exploatare, cât și a celor nefinalizate, inclusiv prin instalarea unor sisteme de filtrare a aerului și de alimentare cu aer sub presiune. Contextul operațional: atacuri mai aproape de Moscova și presiune pe infrastructura energetică Potrivit articolului, investițiile vin în contextul în care atacurile ucrainene se apropie de Moscova, iar Kremlinul resimte tot mai puternic efectele loviturilor asupra sectoarelor energetic și economic ale Rusiei, în încercarea Kievului de a reduce sursele de finanțare ale efortului de război. Digi24 notează că, în noaptea de duminică, drone ucrainene au lovit rafinăria din Kapotnya (Moscova), iar activitatea ar fi fost oprită din cauza incendiilor la unitățile primare de procesare a petrolului, conform relatărilor din presă. În același context, sunt menționate declarații din august ale companiei ucrainene FirePoint și ale fostului ministru al Apărării Mihailo Fedorov, potrivit cărora forțele armate ucrainene ar putea începe să lovească Moscova cu noi rachete balistice până la sfârșitul anului. De ce contează: semnal de pregătire logistică, fără comunicare publică Elementul central este discrepanța dintre amploarea intervențiilor și lipsa anunțurilor publice: modernizarea adăposturilor este documentată prin achiziții și licitații, nu prin comunicare oficială. În termeni practici, asta indică o accelerare a pregătirilor de protecție civilă în două dintre cele mai importante centre urbane ale Rusiei, inclusiv în infrastructura de transport subteran. În paralel, articolul amintește că o parte semnificativă a infrastructurii de apărare civilă din Moscova și Sankt Petersburg datează din secolul al XX-lea, iar inventarieri recente la Sankt Petersburg ar fi arătat că multe adăposturi au nevoie de reparații, în timp ce o parte din subsolurile clădirilor rezidențiale au ajuns în proprietate privată. [...]
Declarațiile premierului ungar Peter Magyar riscă să blocheze proiecte energetice și de conectivitate regională în relația cu Ucraina, într-un moment în care Kievul încearcă să-și securizeze infrastructura și să extindă cooperarea în regiunea carpatică, potrivit Digi24 . Premierul Ungariei a spus în parlament că Budapesta nu este membră a formatului „ Carpathian Eight ”, inițiat de Ucraina, și că, deși a primit invitație, „din motive întemeiate” nu a participat. Magyar a adăugat că Ungaria „nu participă la acest demers”, fără să detalieze motivele refuzului. Formatul „Carpathian Eight” a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 18 septembrie și ar urma să reunească Ucraina și șapte țări europene (România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria), plus Uniunea Europeană ca bloc. După primul summit, liderii Ucrainei, Austriei, Poloniei, României, Serbiei și Slovaciei au adoptat o declarație finală, în timp ce Ungaria a fost reprezentată la nivel de adjunct al ambasadorului la Kiev. Avertismentul Kievului: politica poate afecta cooperarea dintre companii Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha , a reacționat marți, spunând că a fost surprins de declarațiile „nefondat de conflictuale” ale lui Magyar. El a susținut că inițiativa urmărește „prosperitate, interconectare și realizarea de proiecte reciproc avantajoase” în regiune și a arătat că motivele refuzului categoric al Ungariei „rămân necunoscute”. Sîbiha a criticat și poziția atribuită premierului ungar potrivit căreia guvernul său nu va permite construirea pe teritoriul Ungariei a unor depozite de petrol destinate Ucrainei. În evaluarea șefului diplomației ucrainene, astfel de declarații: „pun sub semnul întrebării” cooperarea directă dintre companiile energetice ucrainene și maghiare, convenită într-un memorandum bilateral; arată riscul ca deciziile politice să interfereze cu proiecte „pragmatice”, cu beneficii reciproce. „De fiecare dată când politica se amestecă în afaceri pragmatice, nu iese nimic bun din asta”, a transmis Sîbiha. Ce urmează Kievul spune că rămâne deschis dezvoltării unei cooperări bilaterale cu Ungaria „reciproc avantajoase, pragmatice și bazate pe respect reciproc”. În același timp, poziția Budapestei față de „Carpathian Eight” și față de proiectele energetice invocate lasă, deocamdată, neclar dacă inițiativele de interconectare și investițiile asociate pot avansa fără un acord politic între cele două capitale. [...]
Rusia își mută exporturile de cereale spre porturile baltice și arctice după ce atacurile ucrainene cu drone au perturbat livrările prin Marea Neagră, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este una operațională și economică: Moscova încearcă să mențină fluxurile de export, folosind infrastructură portuară care până acum deservea alte mărfuri. În ultimele luni, atât Rusia (cel mai mare exportator mondial de grâu), cât și Ucraina au raportat scăderi puternice ale exporturilor de cereale, pe fondul atacurilor reciproce asupra navelor și porturilor din Marea Neagră. În sezonul precedent, aproape 90% din exporturile maritime de cereale ale Rusiei au plecat prin Marea Neagră. Terminale „convertite” pentru cereale în Marea Baltică Companii rusești au început să adapteze terminale de îngrășăminte, cărbune și alte mărfuri din porturi baltice și arctice — inclusiv Ust-Luga și Murmansk — pentru a putea încărca și exporta cereale, conform surselor Reuters din agricultură și transport maritim. Un exemplu este terminalul privat Ultramar din Ust-Luga (Marea Baltică), specializat în exporturi de îngrășăminte, care ar fi fost adaptat rapid pentru cereale. Reuters notează că s-a discutat inclusiv redirecționarea fluxurilor Demetra (cea mai mare companie rusă de comerț cu cereale) către Ultramar, iar o sursă a spus că cerealele Demetra sunt deja expediate acolo. Terminalul Ultramar a început să manipuleze cereale din august, iar în septembrie cererile de transport feroviar către acest terminal au ajuns la aproximativ 260.000 de tone, cu destinații precum Egipt și Arabia Saudită, potrivit surselor citate. Tot în zona baltică, terminalele Modul și BSMZ din portul Sankt Petersburg — care anterior nu gestionau cereale — au început să preia astfel de transporturi. O sursă a indicat că Modul poate gestiona până la 70.000 de tone pe lună în containere, o opțiune care, în general, este mai scumpă. Capacitate limitată în Baltică, sprijin pe calea ferată Analiștii citați arată că folosirea terminalelor convertite ar putea crește semnificativ potențialul de export al porturilor baltice, însă baza de plecare este mult mai mică decât în sud: capacitatea combinată de manipulare a cerealelor în porturile baltice este estimată între două și șapte milioane de tone, comparativ cu peste 60 de milioane de tone în porturile sudice. O sursă Reuters mai spune că operatorul feroviar de stat Russian Railways prioritizează transporturile de cereale către porturile din Marea Baltică și Arctica, care ar fi primit deja subvenții guvernamentale. Murmansk intră în ecuație din octombrie În paralel, portul Murmansk (al patrulea ca mărime din Rusia) a anunțat că se pregătește să înceapă exporturile de cereale în octombrie. Nu este clar ce terminale sunt convertite pentru cereale și nu a fost raportată construcția recentă de instalații noi; portul exportă în mod obișnuit cărbune, minereu și metale. O sursă din industrie a afirmat că, datorită capacității Murmansk de a primi nave mari din clasa Panamax, creșterea costurilor transportului maritim nu ar fi substanțială. Totuși, Murmansk este la 2.700 km de Novorossiisk, principala poartă sudică de export de cereale a Rusiei. Potrivit aceleiași surse, livrarea primelor 40.000 de tone de cereale pe calea ferată din regiunea Stavropol către Murmansk a fost deja convenită și aprobată de Russian Railways. Context: scădere a exporturilor în 2026 Rusia a exportat 4,4 milioane de tone de cereale în perioada iulie–august, în scădere cu aproximativ 31% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar exporturile din septembrie sunt așteptate să scadă la jumătate, la 2,45 milioane de tone față de septembrie anul trecut, potrivit firmei de consultanță Sovecon, citată în material. [...]
Statele Unite vor redeschide o bază din Groenlanda și vor înființa încă una, extinzându-și prezența operațională în Arctica , într-un acord care urmează să fie semnat marți cu Danemarca și Groenlanda, potrivit Digi24 , care citează informații Reuters din surse familiarizate cu negocierile. Planul vizează redeschiderea unei baze din perioada Războiului Rece în sudul Groenlandei și deschiderea unei noi facilități pe coasta de est, într-o zonă folosită în prezent de patrula daneză cu sănii trase de câini. Potrivit sursei, locațiile sunt Narsarsuaq și Mestersvig. Semnarea acordului este așteptată marți, în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York, la ora 10:30 pe Coasta de Est a SUA (17:30, ora României). Textul acordului nu a fost făcut public, iar detaliile ar putea rămâne nefinalizate până la momentul semnării, au precizat sursele Reuters, sub protecția anonimatului. Ce se știe despre cele două locații Narsarsuaq : localitate a cărei populație s-a redus la „doar câteva zeci” de locuitori după ce SUA au închis baza militară Bluie West One în anii 1950. Mestersvig : avanpost folosit de Sirius Dog Sled Patrol , o unitate daneză de forțe speciale. Miza operațională și cadrul NATO Un purtător de cuvânt al Casei Albe a refuzat să ofere detalii despre acord, reluând o poziție anterioară potrivit căreia semnarea documentului va contribui la „asigurarea și apărarea securității Groenlandei și a Statelor Unite”. Danemarca susține că acordul ar plasa securitatea Arcticii sub coordonarea NATO, în loc să rămână exclusiv în responsabilitatea SUA și a Danemarcei. Context: presiuni politice și prezența militară americană în Groenlanda Acordul vine după luni de presiuni din partea președintelui american Donald Trump, care a spus în repetate rânduri că își dorește ca SUA să controleze Groenlanda și, în anumite momente, nu a exclus folosirea forței militare sau a presiunilor economice. Ideea este respinsă de o majoritate covârșitoare a groenlandezilor, potrivit sondajelor menționate în material. În timpul Războiului Rece, SUA aveau 17 instalații militare și peste 10.000 de militari în Groenlanda. În prezent, singura bază americană funcțională este baza spațială Pituffik, unde sunt staționați aproximativ 150 de militari americani. [...]
X începe să indice când „vizibilitatea redusă” a unei postări vine din solicitări guvernamentale , o schimbare care mută discuția despre moderare din zona opacă a platformelor în zona obligațiilor legale și a transparenței față de utilizatori, potrivit Android Headlines . Miza este una de reglementare: dacă limitarea distribuirii (așa-numitul „ shadowban ”, adică reducerea vizibilității fără eliminarea conținutului) este aplicată ca urmare a cerințelor autorităților, utilizatorii pot înțelege mai bine când nu e vorba de o decizie editorială internă, ci de conformare la legi sau ordine locale. Ce se schimbă pentru utilizatori și pentru platformă Din perspectiva utilizatorului, diferența esențială este semnalizarea motivului: aceeași măsură – scăderea vizibilității – capătă o etichetă care o leagă de o intervenție guvernamentală, nu de regulile comunității sau de algoritmii platformei. Pentru X, această abordare poate funcționa ca un mecanism de „trasabilitate” a moderării în raport cu autoritățile: platforma își delimitează mai explicit deciziile proprii de cele impuse de cadrul legal dintr-o jurisdicție. De ce contează: transparență vs. presiune de conformare În practică, astfel de indicatoare pot avea două efecte simultane: cresc transparența pentru utilizatori, care pot interpreta mai corect scăderile de audiență ale unei postări; scot la suprafață presiunea de conformare la nivel local, acolo unde guvernele cer restricții asupra conținutului fără a-l elimina complet. Materialul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre țările vizate, criteriile exacte sau modul în care utilizatorii vor vedea această informație în interfață, astfel că amploarea și implementarea concretă rămân neclare pe baza sursei furnizate. [...]
