Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia își crește pârghiile de presiune asupra Belarusului pentru a obține sprijin direct în războiul din Ucraina și pentru posibile operațiuni care să testeze NATO, potrivit Digi24, care citează informații publicate de The Wall Street Journal pe baza unor surse ruse și europene (foști și actuali oficiali).
Miza imediată, conform relatării, este folosirea din nou a teritoriului belarus pentru extinderea campaniei militare: Moscova ar cere să i se permită lansarea de atacuri cu drone asupra Ucrainei din Belarus și deschiderea unui nou front mai aproape de regiunile vestice ale Ucrainei, pentru a distrage atenția armatei ucrainene de la luptele din est.
Un fost angajat al serviciilor secrete ruse, citat de WSJ, susține că Rusia ar amenința cu oprirea sprijinului financiar de care economia Belarusului „a depins întotdeauna în mare măsură”. Negocierile pe această temă s-ar purta în principal între Aleksandr Lukașenko și ambasadorul Rusiei la Minsk, Boris Gryzlov, potrivit aceleiași surse.
Materialul indică și o posibilă implicare a Belarusului în acțiuni împotriva statelor vecine membre NATO, fără a presupune neapărat un conflict armat deschis. Sunt menționate scenarii precum atacuri menite să testeze capacitatea de apărare a alianței sau să submineze sprijinul pentru Ucraina, inclusiv exemplul lansării a „aproximativ 20 de drone” către Polonia de pe teritoriul Belarusului anul trecut.
Potrivit articolului, atât în Europa, cât și la Kiev, informațiile despre presiunile Moscovei sunt cunoscute, iar Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski i-au transmis avertismente lui Lukașenko, inclusiv public.
Un consilier al președintelui francez a confirmat pentru WSJ o convorbire telefonică în luna mai, în care Macron ar fi avertizat asupra riscurilor pentru Belarus dacă țara este „antrenată” în războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Zelenski a spus, tot în luna mai, că Ucraina a primit informații detaliate despre negocierile ruso-belaruse și că Moscova ar lua în calcul folosirea Belarusului pentru operațiuni militare împotriva Ucrainei sau a țărilor baltice. Săptămâna trecută, Zelenski a afirmat că îi acordă lui Lukașenko o săptămână pentru a demonta dispozitive rusești de pe teritoriul Belarusului care ar ghida atacuri cu drone; în caz contrar, Kievul ar urma să le elimine.
În același timp, Lukașenko ar fi transmis recent scuze către Zelenski și a susținut că Belarus nu intenționează să intre în război, invocând vulnerabilitatea militară a țării.
În Belarus ar fi staționați aproximativ 2.000 de militari ruși, iar Zelenski a afirmat că retransmițătoarele acestora au fost folosite în atacuri asupra unor orașe ucrainene precum Rivne, Jitomir și Volyn. În luna mai, ar fi avut loc exerciții ruso-belaruse care au inclus scenarii de recepționare a muniției nucleare tactice pentru rachetele complexelor rusești „Iskander-M” amplasate în Belarus.
Potrivit surselor WSJ citate, „deocamdată nu există indicii” că Rusia ar intenționa să folosească Belarusul în viitorul apropiat pentru operațiuni militare, însă opțiunea rămâne în discuție.
Recomandate
Vladimir Putin ridică miza confruntării cu NATO , susținând că Alianța se pregătește „activ” de război cu Rusia, într-un mesaj care alimentează riscul de escaladare și menține presiunea pe bugetele de apărare din Europa, potrivit Digi24 . Liderul de la Kremlin a afirmat că, până acum, statele NATO s-au limitat la sprijinirea Ucrainei, însă „în prezent” în Occident s-ar vorbi deschis despre „pregătirea unui război contra Rusiei” și despre creșterea cheltuielilor militare. În același registru, Putin a acuzat statele NATO și UE că ar folosi „afirmații false” despre o amenințare militară venită dinspre Moscova pentru a justifica militarizarea. Mesajul de descurajare: „răspuns operațional și adecvat” Putin a transmis că Rusia este pregătită să răspundă „operațional și adecvat” la ceea ce consideră amenințări interne și externe, potrivit dpa și Reuters. „În acelaşi timp, suntem pregătiţi să răspundem operaţional şi adecvat la toate ameninţările interne şi externe.” Context bugetar: 40% din cheltuielile Rusiei, către apărare și securitate În același discurs, Putin a indicat că aproximativ 40% din cheltuielile bugetare ale Rusiei merg către armată, dotări militare și securitate. Totodată, el a susținut că Moscova ar pleda pentru un sistem „multipolar” de relații internaționale, care să garanteze securitatea militară a fiecărei țări. Referire la Ucraina: disponibilitate pentru negocieri, în condițiile Moscovei Putin a mai spus că Rusia ar fi pregătită pentru tratative de pace cu Ucraina pe baza rezultatelor obținute la Istanbul în 2022 . În același timp, a afirmat că loviturile ucrainene asupra țintelor civile „nu pot influența” situația de pe front. [...]
Restricționarea zborurilor comerciale la București pentru operațiuni militare americane este unul dintre exemplele invocate de secretarul general al NATO, Mark Rutte , pentru a susține că aliații europeni au sprijinit concret acțiunile SUA în conflictul cu Iranul, potrivit Digi24 . Rutte a spus, într-un interviu pentru Fox News, că România „a trebuit să reducă numărul de zboruri comerciale” în capitală pentru ca americanii să poată folosi aeroportul pentru „instalațiile destinate avioanelor-cisternă”, în contextul operațiunilor militare. Mesajul a fost folosit înaintea unei întâlniri cu președintele american Donald Trump, pe fondul criticilor venite din SUA privind ceea ce Washingtonul a considerat sprijin insuficient din partea unor aliați. De ce contează: efect operațional direct asupra aviației civile Dincolo de disputa politică din interiorul Alianței, exemplul României indică un tip de cost operațional care poate apărea în perioade de tensiune regională: limitarea temporară a capacității pentru zboruri comerciale, pentru a face loc unor nevoi logistice militare. În material nu sunt precizate durata restricțiilor, amploarea reducerilor sau ce aeroport din București a fost implicat. Contextul invocat de Rutte: Europa ca „platformă de proiecție a puterii” Șeful NATO a argumentat că, în timpul conflictului, au existat „mii de decolări și aterizări” ale avioanelor militare americane de pe baze europene, descriind continentul drept o „platformă de proiecție a puterii” pentru SUA, datorită proximității față de zone precum Africa și Orientul Mijlociu. În același context, Rutte a oferit și exemplul Italiei, afirmând că „500 de avioane americane” au decolat dintr-o bază americană din Italia pentru a participa la „Operațiunea Furie Epică”, iar la nivelul Europei, în ansamblu, ar fi fost „între patru-cinci mii de zboruri”. Ce urmează Mark Rutte urmează să se întâlnească miercuri, la Washington, cu Donald Trump, înaintea summitului NATO programat peste două săptămâni la Ankara, în cadrul unor discuții menite să reducă tensiunile din interiorul Alianței. Trump a acuzat din nou, în această săptămână, mai mulți aliați europeni că nu ar fi oferit un sprijin adecvat, menționând Regatul Unit, Germania și Italia, fără detalii. [...]
Aproape toată țara intră joi sub cod galben de caniculă , cu maxime de până la 35°C și disconfort termic accentuat, în timp ce pentru miercuri ANM a emis și avertizări de instabilitate atmosferică, cu ploi torențiale și vijelii în mai multe regiuni, potrivit Digi24 . Pentru companii și autorități locale, combinația „căldură + furtuni” înseamnă risc operațional crescut (în special în transport, lucrări în aer liber și servicii publice) pe intervale scurte, dar repetate, în următoarele 48 de ore. Intervalul și intensitatea fenomenelor ANM anunță vreme călduroasă, caniculă și disconfort termic începând de miercuri dimineață și până joi seara, cu temperaturi maxime între 25 și 35°C. Cele mai ridicate valori sunt așteptate în vest și nord-vest, iar cele mai mici în depresiuni și în zonele unde instabilitatea atmosferică va fi accentuată. Un indicator urmărit de meteorologi este indicele temperatură-umezeală (ITU) , care poate atinge pragul critic de 80 de unități, asociat cu disconfort termic accentuat. Cod galben de caniculă miercuri, în vest și nord-vest Pentru miercuri, între orele 12:00 și 21:00, este în vigoare un cod galben de caniculă în: Crișana nordul Banatului Maramureș nordul și nord-vestul Transilvaniei În aceste zone sunt prognozate temperaturi de 30–35°C, iar ITU poate atinge pragul critic de 80 de unități. Cod galben de ploi și furtuni miercuri, cu rafale de până la 70 km/h Tot miercuri, între 12:00 și 21:00, ANM a emis cod galben de instabilitate atmosferică și averse însemnate cantitativ pentru: nordul Olteniei și al Dobrogei nordul și nord-estul Munteniei sudul Moldovei cea mai mare parte a zonei de munte Sunt așteptate averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului cu rafale de 50–70 km/h, iar pe arii restrânse vijelii și grindină (1–4 cm). Cantitățile de apă pot ajunge la 15–25 l/mp local, iar izolat pot depăși 40–50 l/mp în 1–3 ore sau prin acumulare. Manifestări similare pot apărea izolat și în restul țării. Joi: cod galben de caniculă în aproape toată țara Joi, între 12:00 și 21:00, codul galben de temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic accentuat se extinde în: Banat, Crișana, Maramureș Oltenia, Muntenia, Dobrogea cea mai mare parte a Transilvaniei sudul și estul Moldovei Maximele vor fi, în general, între 30 și 35°C, cu cele mai mari valori în vest și nord-vest. În zonele de câmpie, ITU poate atinge și depăși ușor pragul critic de 80. București: 30°C miercuri, 31–33°C joi, cu episoade de instabilitate Pentru Capitală, ANM prognozează vreme deosebit de caldă și disconfort termic ridicat miercuri și joi. În intervalul 24 iunie, ora 10:00 – 25 iunie, ora 9:00, ITU se apropie de pragul critic de 80, iar instabilitatea atmosferică este în creștere. Miercuri după-amiază sunt posibile înnorări accentuate, averse torențiale (5–10 l/mp) și descărcări electrice, cu intensificări de scurtă durată ale vântului la 40–45 km/h. Temperatura maximă este în jur de 30°C, iar minima între 19 și 20°C. Joi, maxima este estimată la 31–33°C, iar ITU poate atinge pragul critic de 80; pentru joi, între 12:00 și 21:00, Bucureștiul intră sub cod galben de temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic accentuat. [...]
Un sistem de recrutare cu „recompense” a costat bugetul public 700 de milioane de forinți (circa două milioane de euro, potrivit conversiei din articol), după ce Armata Ungariei ar fi plătit comisioane soldaților care aduceau noi recruți, relatează Știrile Pro TV , citând publicația ungară Hirado și declarațiile noului ministru al Apărării, Romulusz Ruszin-Szendi . Aproximativ 1.500 de soldați în rezervă ar fi ajuns în Forțele de Apărare Maghiare prin această schemă de comisioane, potrivit aceleiași surse. Ministrul susține că mecanismul a funcționat ca un sistem de recomandări: un militar primea bani dacă aducea un alt militar în armată. Cum funcționa schema și ce sume erau în joc În descrierea ministrului, „o recomandare reușită” putea aduce o recompensă de până la o jumătate de milion de forinți (1.400 euro, aprox. 7.000 lei). El compară modelul cu practicile din vânzări sau asigurări, unde comisionul pentru recomandări este uzual, dar spune că logica nu se potrivește unei instituții militare. „Forțele de Apărare Maghiare nu sunt o companie de asigurări. Nu sunt o companie de telecomunicații. Și nu sunt o afacere de construire a rețelelor. Armata nu este o schemă piramidală.” Ministrul mai afirmă că exista o condiție de retenție: noul recrutat trebuia să rămână o anumită perioadă în armată după etapa de probă, altfel „recomandatorul” risca să ramburseze recompensa deja plătită. De ce contează: cheltuială publică și risc de recrutare „pe stimulent”, nu pe criterii Romulusz Ruszin-Szendi spune că problema nu este doar numărul de oameni atrași, ci calitatea recrutării, într-un sistem în care motivația financiară ar putea înlocui motivația de serviciu. Într-o postare pe Facebook, el califică ideea drept „un alt exemplu de întâlnire între incompetență și risipa de bani”. „Există o mare diferență între cineva care se înrolează ca soldat pentru că el crede în serviciu și altcineva care aderă la sistem pentru că cineva are 1.400 de euro de cheltuit pentru a aduce o altă persoană.” În aceeași postare, ministrul susține că „cel mai bun recrutor” nu este recompensa, ci „un soldat mulțumit”, argumentând că o forță militară puternică se construiește „din oameni dedicați, pregătiți și motivați”, nu din comisioane. Contextul politic invocat în articol este că schema ar fi fost introdusă în perioada în care Viktor Orbán conducea guvernul Ungariei, acuzație formulată de actualul ministru al Apărării. Informațiile despre sumele totale și numărul de persoane sunt atribuite de Știrile Pro TV publicației Hirado, care îl citează pe oficialul ungar. [...]
PSD ia în calcul un guvern minoritar, cu „autonomie totală” pe program, ceea ce poate prelungi incertitudinea politică și, implicit, riscul de blocaje în deciziile cu impact bugetar și de investiții. Potrivit Digi24 , Biroul Permanent Național al PSD se reunește de la ora 12:00 pentru a stabili mandatul de negociere al lui Sorin Grindeanu în discuțiile cu celelalte partide, în contextul formării unui nou Executiv. Miza ședinței este dacă PSD merge pe varianta unui guvern minoritar condus de partid, scenariu în care social-democrații ar vrea „autonomie totală pe programul de guvernare”. Conform informațiilor Digi24, PSD nu mai dorește negocieri cu Ilie Bolojan. În partid sunt invocate limite explicite ale negocierilor: PSD nu ar mai accepta „pacturi” în afara unor angajamente precum PNRR , OCDE sau SAFE, potrivit unor voci citate de publicație. Ce spune Grindeanu și care este varianta discutată la Cotroceni Sorin Grindeanu a declarat marți, după consultările de la Cotroceni , că PSD își asumă guvernarea, inclusiv funcția de premier, și că un nou guvern ar trebui să intre rapid în funcție. La rândul său, președintele Nicușor Dan a indicat că, în urma consultărilor, varianta conturată este cea a unui guvern politic minoritar, sprijinit printr-un acord parlamentar agreat în prealabil. „Varianta care pare să se contureze este aceea a unui guvern politic minoritar, care să se bazeze pe un acord parlamentar de sprijin agreat în prealabil.” Președintele a invitat partidele să negocieze acordul de sprijin și apoi să propună o formulă de Executiv. [...]
China a conectat la internet un nou calculator cuantic fotonic , Tianyan-P2000, disponibil acum pentru cercetători și dezvoltatori din întreaga lume prin platforma cuantică Tianyan a China Telecom, potrivit China Daily . Sistemul marchează un pas important pentru accesul la servicii de calcul cuantic avansat, deoarece platforma chineză susține că poate oferi acum avantaje cuantice prin două tehnologii diferite: fotonică și supraconductoare. Tianyan-P2000 a fost construit în comun de China Telecom Quantum Group și Jiuzhang Quantum Technology, din Jinan, sub coordonarea Centrului pentru Excelență în Informație Cuantică și Fizică Cuantică al Academiei Chineze de Științe. Huang Wenya, manager de produs al platformei Tianyan, a declarat că, odată cu intrarea în funcțiune a noului sistem, platforma devine prima din lume capabilă să ofere servicii de avantaj cuantic bazate atât pe tehnologii fotonice, cât și pe tehnologii supraconductoare. Diferența esențială este că un calculator cuantic fotonic folosește particule de lumină, adică fotoni, pentru procesarea informației. Potrivit lui Liu Chunwang, inginer de control cuantic la China Telecom Quantum Group, această abordare are câteva avantaje practice față de sistemele supraconductoare, care au nevoie de temperaturi extrem de scăzute pentru a funcționa. Printre avantajele menționate se află: funcționarea la temperatura camerei , fără infrastructură criogenică foarte costisitoare; timp de coerență mai lung , adică menținerea mai îndelungată a proprietăților cuantice ale unităților de informație; nivel mai redus de zgomot , ceea ce poate îmbunătăți precizia calculelor; costuri operaționale mai mici ; compatibilitate directă cu rețelele de fibră optică și comunicații cuantice deja existente. China Telecom Quantum Group susține că Tianyan-P2000 poate controla 2.682 de fotoni, indicator considerat relevant pentru capacitatea sa de calcul. Într-un test de performanță, dispozitivul ar fi finalizat în 29 de microsecunde o operațiune de complexitate foarte mare, pe care un supercalculator clasic ar avea nevoie, conform estimărilor prezentate de companie, de 16 miliarde de ani pentru a o rezolva. Pentru publicul larg, diferența dintre calculatoarele obișnuite și cele cuantice poate fi rezumată simplu: un calculator clasic verifică posibilitățile pe rând, în timp ce un calculator cuantic poate explora simultan mai multe posibilități. De aceea, pentru anumite probleme foarte specifice, tehnologia cuantică poate obține rezultate mult mai rapid decât sistemele informatice tradiționale. Lansarea Tianyan-P2000 vine după un alt rezultat anunțat recent de cercetătorii chinezi. În luna mai, o echipă condusă de Universitatea de Știință și Tehnologie din China a publicat în revista Nature rezultate privind Jiuzhang 4.0, un prototip de calculator cuantic fotonic care a depășit calculatoarele clasice într-o sarcină specifică. Dezvoltatorii spun că Tianyan-P2000 se bazează pe aceeași arhitectură de bază ca Jiuzhang 4.0. Noul sistem nu este prezentat doar ca o demonstrație științifică, ci ca o resursă disponibilă online pentru institute de cercetare, universități și companii. Platforma oferă deja aplicații în analiza datelor de tip graf, descoperirea de medicamente, calcul spectral și vedere artificială. Potrivit grupului, platforma Tianyan a depășit 50 de milioane de accesări, a procesat peste 4 milioane de sarcini experimentale și a servit utilizatori din mai mult de 60 de țări și regiuni. Miza este dublă: pe de o parte, China încearcă să transforme progresele din laborator în servicii accesibile prin cloud; pe de altă parte, tehnologia fotonică ar putea reduce unele bariere tehnice și economice care limitează încă folosirea calculatoarelor cuantice. Chiar dacă aplicațiile rămân specializate, Tianyan-P2000 arată că infrastructura cuantică începe să fie tratată ca un serviciu online, nu doar ca un experiment rezervat laboratoarelor. [...]
