Știri
Știri din categoria Diverse
Cele cinci mari puteri militare europene din NATO vor să preia mai mult din „nota de plată” a apărării, dar transmit că această asumare nu poate funcționa fără sprijinul SUA, potrivit Digi24. Mesajul, formulat la Paris de miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit, are implicații directe pentru planificarea capacităților militare și pentru împărțirea sarcinilor în Alianță, într-un moment în care Washingtonul cere Europei să-și crească responsabilitatea pentru propria securitate.
Declarația comună a celor cinci miniștri (Grupul celor Cinci/E5) susține că Europa trebuie „să-și asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria securitate”, dar și că această ambiție va fi urmărită „în strânsă coordonare cu SUA și toți aliații”. În același timp, miniștrii insistă că Statele Unite „sunt și vor rămâne un aliat indispensabil”.
Ministrul polonez al apărării a fost reprezentat la reuniunea de la Paris de adjunctul său, Pawel Zalewski.
Potrivit informațiilor prezentate, miniștrii au convenit să lucreze „concret” pentru „o Europă mai puternică într-o Organizație a Atlanticului de Nord la rândul său mai puternică”, pe baza „unei metode precise” și a „unui calendar definit”, în „deplină transparență” cu SUA privind împărțirea sarcinilor.
Următoarea reuniune E5 ar urma să aibă loc în luna martie a anului viitor, la Roma.
În fundalul declarației se află presiunile exercitate de Washington asupra Europei pentru a-și asuma o responsabilitate mai mare în domeniul apărării. În același registru, Pawel Zalewski a vorbit despre voința SUA de a-și reduce prezența militară în Europa și s-a declarat convins că se poate ajunge la un acord cu Washingtonul pentru ca procesul să fie coordonat, astfel încât să nu apară „nicio lacună în materie de descurajare” și ca Alianța „să funcționeze eficient”.
La reuniune a participat și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a făcut apel la „modernizarea forțelor și capacităților” pentru a construi „o Europă mai puternică” într-un NATO consolidat.
Recomandate
O încetare a focului locală deschide o fereastră pentru ajutor umanitar și evacuări în orașul ucrainean Oleșkî , ocupat de Rusia, unde mii de civili au rămas izolați între pozițiile celor două armate, potrivit Digi24 . Acordul, despre care BBC relatează că a fost obținut prin intervenția primei-doamne a SUA, Melania Trump, a intrat în vigoare și a fost confirmat atât de Moscova, cât și de Kiev. Miza imediată este organizarea unei operațiuni umanitare într-o zonă în care locuitorii rămași se confruntă cu lipsă acută de alimente și produse de strictă necesitate. Ce prevede oprirea focului și când a început Ministerul rus al Apărării a anunțat pe Telegram că a încetat să mai tragă în direcția orașului ucrainean Herson, aflat pe malul opus al Niprului față de Oleșkî, începând cu ora 04:00, ora Moscovei (03:00, ora României), pentru a pregăti operațiunea umanitară. Oleșkî este situat pe malul sudic al Niprului, fluviu care marchează linia frontului în regiunea Herson, ceea ce face ca orice pauză de foc să aibă un efect direct asupra accesului echipelor civile și asupra posibilității de evacuare. Câți oameni ar putea fi ajutați și de ce contează Potrivit estimărilor Ucrainei citate în material, aproximativ 6.000 de persoane mai trăiesc în oraș și împrejurimi, inclusiv 200 de copii. Înainte de război, Oleșkî avea 24.000 de locuitori. În acest context, încetarea focului are un impact operațional imediat: poate permite livrarea de ajutoare și evaluarea nevoilor la domiciliu, într-o localitate ocupată încă din primele zile ale invaziei pe scară largă declanșate în februarie 2022. Confirmări și pașii următori anunțați Comisarul pentru drepturile omului din Parlamentul Ucrainei, Dmitro Lubineț , a confirmat într-o postare că încetarea focului a intrat în vigoare și că partea ucraineană își respectă angajamentele. Casa Albă anunțase săptămâna trecută că Melania Trump a obținut acordul, iar, potrivit comunicatului citat, „reprezentanți civili, fără atribuții militare, din ambele țări” ar urma să colaboreze pentru a-i vizita pe locuitorii din Oleșkî și a stabili de ce asistență au nevoie. Materialul nu oferă un calendar detaliat pentru distribuția ajutoarelor sau evacuări, dincolo de intrarea în vigoare a încetării focului. [...]
Germania se pregătește să cumpere rachete de croazieră ucrainene Bars , într-o mișcare care ar putea transforma Ucraina din beneficiar de sprijin militar în furnizor pentru armate NATO și ar accelera reînarmarea europeană cu muniții mai ieftine, potrivit Digi24 . Berlinul ar urma să încheie „în următoarele săptămâni” un acord pentru achiziția unui prim lot de rachete Bars, care va fi testat de Bundeswehr la începutul anului viitor, relatează Financial Times , citat de Digi24. Dacă testele sunt satisfăcătoare, Germania ar putea comanda ulterior „câteva sute” de rachete. De ce contează: o achiziție cu impact operațional și industrial Planul este prezentat ca parte a eforturilor Germaniei de a-și consolida capacitatea de descurajare a Europei în fața Rusiei. Bars este descrisă în Ucraina uneori drept „rachetă-dronă”, însă Germania o tratează ca pe o rachetă de croazieră cu preț redus. Conform informațiilor din articol, Bars are: rază de acțiune de până la 1.000 km; încărcătură utilă de până la 105 kg, în funcție de versiune. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Bars este una dintre armele folosite pentru atacarea bazelor militare și infrastructurii energetice din Rusia. Producție comună și livrări deja făcute către Ucraina Rachetele Bars sunt produse în Germania de o societate mixtă ucraineano-germană, ale cărei activități sunt păstrate secrete. Primul lot fabricat în Germania și finanțat de partea germană a fost livrat Ucrainei în octombrie, iar compania ar urma să producă acum rachete și pentru Germania. Potrivit presei internaționale citate, aceasta ar fi prima achiziție cunoscută a Bundeswehr de arme ofensive dezvoltate în Ucraina, pentru uz propriu. Context: extinderea arsenalului german de lovire la distanță În prezent, armata germană folosește rachete de croazieră Taurus, lansate din aer, cu o rază de acțiune de aproximativ 500 km. În paralel, Germania intenționează să cumpere și să testeze un lot mic de rachete de croazieră Anthem, produse de compania americană Covenant, menționate ca având un cost de circa o zecime din prețul unei rachete Tomahawk (estimat la 4–6 milioane de dolari, adică aprox. 18–27 milioane lei). O posibilă achiziție a rachetei ucrainene Flamingo a fost amânată. Planurile Berlinului includ și achiziția rachetelor Tomahawk (BGM-109) și a sistemului terestru de lansare Typhon, de la Raytheon, proiect care ar putea însă întârzia cu până la cinci ani. Guvernul german estimează, potrivit presei citate de FT, că dezvoltarea unui nou arsenal de arme cu rază lungă de acțiune pentru descurajarea Rusiei va necesita aproape 12 miliarde de euro (aprox. 60 miliarde lei). În același context regional, Danemarca a anunțat recent un acord de un miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru achiziția de rachete de precizie cu rază lungă de acțiune. [...]
Un proiect de lege depus în Parlament ar obliga statul să restituie din oficiu impozitul progresiv reținut din pensiile militare , măsură care ar putea reduce presiunea pe instanțe și costurile cu procesele, potrivit Digi24 . Inițiativa îi aparține deputatului USR Radu Miruță , fost ministru al Apărării Naționale. Conform informațiilor din articol, restituirea vizează pensionarii militari ale căror pensii au fost afectate de aplicarea impozitului progresiv, impozit declarat neconstituțional de Curtea Constituțională. De măsură ar urma să beneficieze peste 27.000 de persoane, iar proiectul prevede returnarea banilor fără ca beneficiarii să fie nevoiți să deschidă acțiuni în instanță. De ce contează: costuri de litigii și plăți suplimentare pentru stat În prezent, potrivit USR, aproape 3.000 de pensionari militari au dat statul în judecată, iar peste 2.100 au obținut deja decizii favorabile. În acest context, statul ar avea de plătit 8,4 milioane de lei, din care 800.000 de lei reprezintă doar cheltuieli de judecată, mai arată formațiunea. Radu Miruță susține că restituirea necesită modificarea legii și că, printr-o soluție legislativă, statul ar evita și penalități asociate proceselor. „În plus, statul român, pe lângă faptul că trebuie să repare ceea ce a greşit, nici nu ar mai plăti cheltuieli de judecată şi penalităţi”, a declarat Radu Miruță. Cum ar urma să se facă restituirea: tranșe până în 2028 Proiectul stabilește restituirea eșalonată, de la bugetul de stat, a sumelor reprezentând impozitul progresiv reținut în baza unor prevederi declarate neconstituționale. USR indică drept reper Decizia CCR nr. 724/2024, în urma căreia au fost eliminate din Codul fiscal prevederile neconstituționale introduse prin Legea 282/2023, însă fără restituirea automată a sumelor deja reținute peste cota standard de 10%. Potrivit datelor invocate de USR din evidențele Casei de pensii sectoriale a MApN , 27.087 de pensionari militari au fost afectați, iar restituirea ar urma să se facă pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 30 ianuarie 2025, astfel: 10% în decembrie 2026; 40% în martie 2027; 50% în martie 2028. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre calendarul parlamentar al proiectului (termene de dezbatere sau vot) și nici despre impactul bugetar total al restituirilor. [...]
Guvernul Luca Niculescu transmite mediului de afaceri că „repornirea motoarelor economiei” nu mai poate veni din noi creșteri de taxe , ci dintr-un parteneriat mai predictibil cu investitorii și din măsuri de eficientizare a statului, potrivit Digi24 . Premierul spune că obiectivul Executivului este „să aducă bani în țară, la buget și în economie”, nu „să crească poverile” pentru cei care susțin economia, și că statul trebuie să-i ajute pe angajatori, „nu să îi sufocăm în taxe și birocrație”, mesaj transmis după o întâlnire cu reprezentanții mediului de afaceri. Mesajul economic: consolidare fiscală fără „la nesfârșit” prin taxe În mesajul său, Luca Niculescu susține că „consolidarea fiscală nu poate fi făcută la nesfârșit prin creșterea taxelor” și leagă relansarea economică de o schimbare de abordare a statului față de investitori și contribuabili. Premierul indică drept condiții pentru „repornirea motoarelor economiei” un guvern care: este „partener corect” pentru investitori; oferă predictibilitate, stabilitate și „pârghii de dezvoltare”; își achită la timp obligațiile; susține sectoarele strategice; stimulează inovarea; protejează capitalul românesc. Ce măsuri invocă Guvernul pe partea de eficiență a statului Niculescu afirmă că statul trebuie să-și „probeze corectitudinea” printr-un set de direcții administrative și fiscale: reducerea risipei; cheltuirea mai eficientă a banului public; combaterea evaziunii; îmbunătățirea colectării. În același context, premierul afirmă că România este „mai aproape ca niciodată” de aderarea la OCDE, pe care o descrie ca oportunitate pentru investiții, acces la capital, piețe externe și tehnologii moderne, dar și pentru modernizarea instituțiilor. Cine a participat la discuții La întâlnirea cu Guvernul au participat reprezentanți ai organizațiilor Concordia, Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România, Romanian Business Leaders, Asociația Oamenilor de Afaceri din România și Confederația Națională pentru Antreprenoriat și Întreprinderi Mici și Mijlocii. Din partea echipei guvernamentale, premierul precizează că au fost prezenți mai mulți membri ai Cabinetului, inclusiv vicepremierul Marian Neacșu și miniștrii de la Finanțe, Economie, Energie, Dezvoltare și Muncă, alături de alți oficiali. Anterior acestei întâlniri, Niculescu a avut o discuție cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , la sediul Băncii Naționale. [...]
USR și PNL au redepus cererea pentru o comisie de anchetă în Camera Deputaților , după ce prima solicitare a fost respinsă în Biroul Permanent, într-un demers care redeschide disputa procedurală despre cine poate bloca o investigație parlamentară și cum pot fi verificate cheltuieli și invitații la deplasări private, potrivit Libertatea . Cererea vizează înființarea unei comisii parlamentare „Mykonos-Nordis”, care să ancheteze atât „zborurile Nordis”, cât și deplasări private mai recente către Mykonos și Nisa, la care ar fi participat politicieni, judecători și oameni de afaceri. Miza: control parlamentar asupra unei anchete pe cheltuieli și organizare USR susține că, potrivit regulamentului Camerei Deputaților, înființarea unei comisii de anchetă se face prin hotărâre adoptată de plen, iar Biroul Permanent nu ar avea competența să blocheze demersul, ci doar să distribuie proiectul de hotărâre deputaților pentru dezbatere și vot. În acest context, redepunerea cererii mută presiunea către conducerea Camerei și către plen, unde ar trebui tranșată solicitarea prin vot, dacă este pusă pe ordinea de zi. Ce ar urma să verifice comisia „Mykonos-Nordis” Conform cererii descrise de USR, comisia ar trebui să stabilească: împrejurările în care au fost organizate și desfășurate deplasările private către Mykonos și Nisa, inclusiv zborurile Nordis; cine au fost participanții și în ce calitate au participat (publică sau privată); cine au fost organizatorii, cine a formulat invitațiile și care au fost criteriile de selecție; costurile deplasărilor (transport, cazare, mese, transferuri și alte activități) și identitatea celor care le-au acoperit. Acuzații politice și blocaj procedural Diana Stoica, lidera grupului USR din Camera Deputaților, acuză PSD că ar fi blocat prima solicitare prin „abuz după abuz” în Biroul Permanent și în plen și cere ca noua cerere să fie supusă votului. „Cer PSD să respecte regulamentul Camerei Deputaţilor şi să supună votului plenului cererea noastră! Oricât de mult ar vrea ministrul PSD Manole şi alţi domni care au zburat spre destinaţii de lux pe banii păgubiţilor Nordis sau pe banii antreprenorilor cinstiţi să fie îngropat subiectul zborurilor Mykonos-Nordis, USR nu va accepta acest lucru.” Potrivit informațiilor prezentate, prima solicitare USR și PNL a fost respinsă pe 16 septembrie de Biroul Permanent al Camerei Deputaților. Context: informații publicate de PressOne despre zboruri private Libertatea reamintește că PressOne a relatat că, în luna iulie, două avioane private plătite de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) ar fi decolat din România spre Nisa și Mykonos, având la bord mai mulți invitați, inclusiv persoane publice. PressOne arată, potrivit articolului, că una dintre aeronave (Embraer Legacy 600) ar fi avut 13 persoane la bord, printre care sunt menționați un judecător al Curții Constituționale, un deputat și fost prim-ministru, un senator și reprezentanți ai CCIR, alături de alte persoane. Ce urmează depinde de pașii procedurali din Camera Deputaților: dacă cererea este distribuită și ajunge la vot în plen, comisia ar putea fi constituită; dacă nu, disputa se va muta din nou pe terenul interpretării regulamentului și al controlului agendei parlamentare. [...]
Refuzul Marii Britanii de a intra în DSRB complică finanțarea comună a apărării în Europa , într-un moment în care inițiativa condusă de Canada miza pe atragerea unor economii mari pentru a-și susține credibilitatea și costul mai mic al împrumuturilor, potrivit Digi24 . Marea Britanie nu se va alătura Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), proiect promovat de Canada ca „prima bancă globală de apărare”, informație relatată de Reuters, citată de Digi24. Conform unor surse familiarizate cu discuțiile, Londra și Ottawa nu au ajuns la un acord pe mai multe puncte considerate esențiale: amplasarea sediului unei instituții comune, nivelul achizițiilor comune, acordarea de împrumuturi către membri și regulile de aderare pentru viitori membri. Ce se întâmplă în loc: două structuri „complementare” În locul unei instituții comune, cele două guverne au anunțat că vor construi un cadru de cooperare între inițiativele lor de finanțare a apărării, prin două instituții distincte, dar care ar urma să se sprijine reciproc pe investiții și pe „provocări strategice”. „Am colaborat îndeaproape pentru a analiza modul în care Mecanismul Multilateral de Apărare (MDM) şi Banca pentru Apărare, Securitate şi Rezilienţă (DSRB) pot contribui cel mai bine la atingerea obiectivelor noastre comune. Am convenit să elaborăm un cadru de cooperare care să servească intereselor ambelor instituţii”, se menţionează într-un comunicat, potrivit News.ro. MDM ar urma să se concentreze pe accelerarea investițiilor în apărare, achiziții comune prin finanțare și agregarea cererii din partea aliaților NATO pentru reducerea costurilor de achiziție. DSRB ar completa acest mecanism prin sprijinirea investițiilor în industria de apărare și în lanțurile de aprovizionare, cu accent mai mare pe împrumuturi suverane individuale, potrivit uneia dintre sursele Reuters. De ce contează: DSRB are dificultăți în a atrage țări mari Materialul notează că DSRB s-a confruntat cu probleme în a obține sprijinul unor state europene mari, iar Germania ar fi refuzat, de asemenea, să se alăture proiectului. În acest context, decizia Londrei este relevantă pentru fezabilitatea financiară a băncii: fără economii mari, proiectul riscă să rămână mai greu de „vândut” ca instrument capabil să ofere finanțare mai ieftină decât statele cu rating ridicat. Reuters a relatat anterior că potențialele țări membre au avut rezerve legate de: dacă DSRB poate oferi finanțare mai ieftină decât guvernele naționale cu rating ridicat; cât capital ar trebui să angajeze statele participante; guvernanța băncii; suprapunerile cu inițiative deja existente. Obiectivul financiar și cine susține proiectul (inclusiv România) DSRB și-a propus să strângă aproximativ 100 de miliarde de euro (112 miliarde de dolari, aprox. 504 miliarde lei) pentru a acorda împrumuturi la costuri reduse guvernelor și contractorilor pentru proiecte de apărare. De asemenea, banca ar urma să ofere garanții creditorilor care finanțează firme mai mici, considerate debitori mai riscanți. Până acum, pe lângă Canada (unde ar urma să fie sediul), și-au exprimat sprijinul Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina. Ministrul britanic al apărării, Wes Streeting, a descris recent DSRB drept un „mecanism cu adevărat interesant și inovator” și a spus că nu vede DSRB și MDM în concurență. Totuși, Marea Britanie refuzase și anterior aderarea, invocând preocupări legate de raportul calitate-preț, mai arată informațiile citate. [...]
