Știri
Știri din categoria Diverse
O încetare a focului locală deschide o fereastră pentru ajutor umanitar și evacuări în orașul ucrainean Oleșkî, ocupat de Rusia, unde mii de civili au rămas izolați între pozițiile celor două armate, potrivit Digi24.
Acordul, despre care BBC relatează că a fost obținut prin intervenția primei-doamne a SUA, Melania Trump, a intrat în vigoare și a fost confirmat atât de Moscova, cât și de Kiev. Miza imediată este organizarea unei operațiuni umanitare într-o zonă în care locuitorii rămași se confruntă cu lipsă acută de alimente și produse de strictă necesitate.
Ministerul rus al Apărării a anunțat pe Telegram că a încetat să mai tragă în direcția orașului ucrainean Herson, aflat pe malul opus al Niprului față de Oleșkî, începând cu ora 04:00, ora Moscovei (03:00, ora României), pentru a pregăti operațiunea umanitară.
Oleșkî este situat pe malul sudic al Niprului, fluviu care marchează linia frontului în regiunea Herson, ceea ce face ca orice pauză de foc să aibă un efect direct asupra accesului echipelor civile și asupra posibilității de evacuare.
Potrivit estimărilor Ucrainei citate în material, aproximativ 6.000 de persoane mai trăiesc în oraș și împrejurimi, inclusiv 200 de copii. Înainte de război, Oleșkî avea 24.000 de locuitori.
În acest context, încetarea focului are un impact operațional imediat: poate permite livrarea de ajutoare și evaluarea nevoilor la domiciliu, într-o localitate ocupată încă din primele zile ale invaziei pe scară largă declanșate în februarie 2022.
Comisarul pentru drepturile omului din Parlamentul Ucrainei, Dmitro Lubineț, a confirmat într-o postare că încetarea focului a intrat în vigoare și că partea ucraineană își respectă angajamentele.
Casa Albă anunțase săptămâna trecută că Melania Trump a obținut acordul, iar, potrivit comunicatului citat, „reprezentanți civili, fără atribuții militare, din ambele țări” ar urma să colaboreze pentru a-i vizita pe locuitorii din Oleșkî și a stabili de ce asistență au nevoie. Materialul nu oferă un calendar detaliat pentru distribuția ajutoarelor sau evacuări, dincolo de intrarea în vigoare a încetării focului.
Recomandate
Kremlinul încearcă să mute negocierile de pace într-un format care implică direct Europa , pe fondul discuțiilor despre reluarea tratativelor în noiembrie, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, care susține că „nu este suficient” ca Rusia să discute doar cu Kievul. Ușakov a declarat că Europa ar trebui inclusă în discuțiile privind un acord de pace în Ucraina, argumentând că poziția sa „ar putea fi crucială”, în condițiile în care statele europene susțin Ucraina. Declarațiile au fost relatate de Reuters, potrivit Agerpres, conform aceleiași surse. În același interviu, consilierul de la Kremlin a afirmat că SUA nu au reușit să exercite presiuni asupra Kievului pentru a accepta un acord de pace. El a făcut referire la o întâlnire din 2025, la Anchorage, între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, susținând că așteptările privind capacitatea Washingtonului de a „dicta” o soluție nu s-au confirmat. Ce format de negocieri indică Moscova și ce calendar apare în declarații Ușakov a mai spus că Rusia este pregătită să reia discuțiile de pace în format trilateral – Rusia, Ucraina și SUA – după Ziua Unității Naționale a Rusiei, sărbătorită pe 4 noiembrie. Declarația este prezentată ca o continuare a comentariilor recente ale Kremlinului privind disponibilitatea lui Putin de a relua discuțiile cu Ucraina, mediate de SUA, „chiar de luna viitoare”. Separat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că negociatorii de pace din Ucraina, Rusia și SUA au convenit să se întâlnească „la nivel tehnic” în prima jumătate a lunii noiembrie, la Abu Dhabi , exprimându-și speranța că ulterior ar putea avea loc și o întâlnire la nivel de lideri. Context: rolul UE și discuțiile despre întâlniri la vârf După ce, inițial, UE a lăsat în seama lui Trump încercarea de a media o încetare a războiului, liderii Marii Britanii, Germaniei și Franței au declarat că susțin o propunere privind discuții între Zelenski și Putin, iar Europa „ar urma să joace un rol” în acest proces, mai notează sursa. Ușakov a menționat și o posibilă întâlnire între Putin, președintele chinez Xi Jinping și Donald Trump, precizând că pregătirile au început și că întrevederea ar urma să aibă loc în marja summitului APEC din China (18–19 noiembrie). În schimb, o întâlnire separată Putin–Trump, la Shenzhen, „nu a fost stabilită”, potrivit declarațiilor sale. [...]
Administrația Trump ar fi deschis discuții pentru o candidatură a lui Viktor Orbán la șefia ONU , un scenariu care, dacă se confirmă și avansează, poate schimba echilibrele de vot din Consiliul de Securitate și direcția politică a organizației, potrivit Digi24 . Informația este atribuită de Digi24 unor surse citate de The Wall Street Journal , care susțin că administrația președintelui SUA, Donald Trump, i-ar fi propus fostului premier ungar să intre în cursa pentru funcția de secretar general al ONU. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a indicat că, în urma unor negocieri preliminare, Rusia și China ar fi susținut ideea. De ce contează: aritmetica voturilor și riscul de veto Miza imediată este sprijinul în Consiliul de Securitate al ONU, unde candidatura trebuie recomandată înainte de votul din Adunarea Generală. Potrivit interlocutorului citat de WSJ, Orbán ar putea obține „fără mari dificultăți” opt voturi în Consiliul de Securitate, iar chiar zece voturi din 15 ar fi „realizabile”. În același timp, procesul rămâne vulnerabil la veto: oricare dintre cei cinci membri permanenți — Rusia, SUA, China, Marea Britanie și Franța — poate bloca numirea. Poziția lui Orbán și argumentele invocate de partea americană Conform WSJ, oficiali americani ar fi luat legătura cu Orbán pentru a verifica dacă este interesat de funcție. Politicianul ar fi spus că este dispus să ia în considerare propunerea, dar nu intenționează să își depună candidatura dacă nu este sigur de victorie; el a refuzat să comenteze pentru publicație. Reprezentantul SUA citat de WSJ l-a descris pe Orbán drept „candidatul ideal” pentru conservatorii americani, invocând opoziția sa față de migrația în masă, față de organizații neguvernamentale liberale și față de instanțe și presă cu orientare de stânga. Calendarul: schimbarea conducerii ONU la 1 ianuarie 2027 Mandatul actualului secretar general, António Guterres , expiră la 31 decembrie, iar noul șef al ONU ar urma să își preia funcția la 1 ianuarie 2027. Digi24 notează că, până acum, niciunul dintre cei șapte candidați aflați în cursă nu a obținut sprijinul tuturor membrilor permanenți cu drept de veto; între numele menționate se află Rafael Grossi (director general al AIEA) și Rebecca Greenspan (șefa diviziei comerciale a ONU). În context, WSJ amintește și că Orbán a fost prim-ministru al Ungariei timp de 16 ani, iar înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie 2026 administrația Trump l-a susținut, însă partidul său, Fidesz, a pierdut, iar guvernul a fost preluat de Péter Magyar, liderul partidului Tisa. Publicația americană avertizează că, dacă Orbán ar ajunge secretar general al ONU, ar putea deveni un apărător al lui Vladimir Putin și al altor lideri autoritari. [...]
Germania se pregătește să cumpere rachete de croazieră ucrainene Bars , într-o mișcare care ar putea transforma Ucraina din beneficiar de sprijin militar în furnizor pentru armate NATO și ar accelera reînarmarea europeană cu muniții mai ieftine, potrivit Digi24 . Berlinul ar urma să încheie „în următoarele săptămâni” un acord pentru achiziția unui prim lot de rachete Bars, care va fi testat de Bundeswehr la începutul anului viitor, relatează Financial Times , citat de Digi24. Dacă testele sunt satisfăcătoare, Germania ar putea comanda ulterior „câteva sute” de rachete. De ce contează: o achiziție cu impact operațional și industrial Planul este prezentat ca parte a eforturilor Germaniei de a-și consolida capacitatea de descurajare a Europei în fața Rusiei. Bars este descrisă în Ucraina uneori drept „rachetă-dronă”, însă Germania o tratează ca pe o rachetă de croazieră cu preț redus. Conform informațiilor din articol, Bars are: rază de acțiune de până la 1.000 km; încărcătură utilă de până la 105 kg, în funcție de versiune. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Bars este una dintre armele folosite pentru atacarea bazelor militare și infrastructurii energetice din Rusia. Producție comună și livrări deja făcute către Ucraina Rachetele Bars sunt produse în Germania de o societate mixtă ucraineano-germană, ale cărei activități sunt păstrate secrete. Primul lot fabricat în Germania și finanțat de partea germană a fost livrat Ucrainei în octombrie, iar compania ar urma să producă acum rachete și pentru Germania. Potrivit presei internaționale citate, aceasta ar fi prima achiziție cunoscută a Bundeswehr de arme ofensive dezvoltate în Ucraina, pentru uz propriu. Context: extinderea arsenalului german de lovire la distanță În prezent, armata germană folosește rachete de croazieră Taurus, lansate din aer, cu o rază de acțiune de aproximativ 500 km. În paralel, Germania intenționează să cumpere și să testeze un lot mic de rachete de croazieră Anthem, produse de compania americană Covenant, menționate ca având un cost de circa o zecime din prețul unei rachete Tomahawk (estimat la 4–6 milioane de dolari, adică aprox. 18–27 milioane lei). O posibilă achiziție a rachetei ucrainene Flamingo a fost amânată. Planurile Berlinului includ și achiziția rachetelor Tomahawk (BGM-109) și a sistemului terestru de lansare Typhon, de la Raytheon, proiect care ar putea însă întârzia cu până la cinci ani. Guvernul german estimează, potrivit presei citate de FT, că dezvoltarea unui nou arsenal de arme cu rază lungă de acțiune pentru descurajarea Rusiei va necesita aproape 12 miliarde de euro (aprox. 60 miliarde lei). În același context regional, Danemarca a anunțat recent un acord de un miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru achiziția de rachete de precizie cu rază lungă de acțiune. [...]
Cele cinci mari puteri militare europene din NATO vor să preia mai mult din „nota de plată” a apărării , dar transmit că această asumare nu poate funcționa fără sprijinul SUA, potrivit Digi24 . Mesajul, formulat la Paris de miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit, are implicații directe pentru planificarea capacităților militare și pentru împărțirea sarcinilor în Alianță, într-un moment în care Washingtonul cere Europei să-și crească responsabilitatea pentru propria securitate. Declarația comună a celor cinci miniștri (Grupul celor Cinci/E5) susține că Europa trebuie „să-și asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria securitate”, dar și că această ambiție va fi urmărită „în strânsă coordonare cu SUA și toți aliații”. În același timp, miniștrii insistă că Statele Unite „sunt și vor rămâne un aliat indispensabil”. Ministrul polonez al apărării a fost reprezentat la reuniunea de la Paris de adjunctul său, Pawel Zalewski . Ce urmărește E5: rol european mai puternic în NATO, cu un calendar Potrivit informațiilor prezentate, miniștrii au convenit să lucreze „concret” pentru „o Europă mai puternică într-o Organizație a Atlanticului de Nord la rândul său mai puternică”, pe baza „unei metode precise” și a „unui calendar definit”, în „deplină transparență” cu SUA privind împărțirea sarcinilor. Următoarea reuniune E5 ar urma să aibă loc în luna martie a anului viitor, la Roma. Context: presiuni din partea SUA și discuții despre reducerea prezenței militare În fundalul declarației se află presiunile exercitate de Washington asupra Europei pentru a-și asuma o responsabilitate mai mare în domeniul apărării. În același registru, Pawel Zalewski a vorbit despre voința SUA de a-și reduce prezența militară în Europa și s-a declarat convins că se poate ajunge la un acord cu Washingtonul pentru ca procesul să fie coordonat, astfel încât să nu apară „nicio lacună în materie de descurajare” și ca Alianța „să funcționeze eficient”. La reuniune a participat și șefa diplomației europene, Kaja Kallas , care a făcut apel la „modernizarea forțelor și capacităților” pentru a construi „o Europă mai puternică” într-un NATO consolidat. [...]
Un proiect de lege depus în Parlament ar obliga statul să restituie din oficiu impozitul progresiv reținut din pensiile militare , măsură care ar putea reduce presiunea pe instanțe și costurile cu procesele, potrivit Digi24 . Inițiativa îi aparține deputatului USR Radu Miruță , fost ministru al Apărării Naționale. Conform informațiilor din articol, restituirea vizează pensionarii militari ale căror pensii au fost afectate de aplicarea impozitului progresiv, impozit declarat neconstituțional de Curtea Constituțională. De măsură ar urma să beneficieze peste 27.000 de persoane, iar proiectul prevede returnarea banilor fără ca beneficiarii să fie nevoiți să deschidă acțiuni în instanță. De ce contează: costuri de litigii și plăți suplimentare pentru stat În prezent, potrivit USR, aproape 3.000 de pensionari militari au dat statul în judecată, iar peste 2.100 au obținut deja decizii favorabile. În acest context, statul ar avea de plătit 8,4 milioane de lei, din care 800.000 de lei reprezintă doar cheltuieli de judecată, mai arată formațiunea. Radu Miruță susține că restituirea necesită modificarea legii și că, printr-o soluție legislativă, statul ar evita și penalități asociate proceselor. „În plus, statul român, pe lângă faptul că trebuie să repare ceea ce a greşit, nici nu ar mai plăti cheltuieli de judecată şi penalităţi”, a declarat Radu Miruță. Cum ar urma să se facă restituirea: tranșe până în 2028 Proiectul stabilește restituirea eșalonată, de la bugetul de stat, a sumelor reprezentând impozitul progresiv reținut în baza unor prevederi declarate neconstituționale. USR indică drept reper Decizia CCR nr. 724/2024, în urma căreia au fost eliminate din Codul fiscal prevederile neconstituționale introduse prin Legea 282/2023, însă fără restituirea automată a sumelor deja reținute peste cota standard de 10%. Potrivit datelor invocate de USR din evidențele Casei de pensii sectoriale a MApN , 27.087 de pensionari militari au fost afectați, iar restituirea ar urma să se facă pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 30 ianuarie 2025, astfel: 10% în decembrie 2026; 40% în martie 2027; 50% în martie 2028. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre calendarul parlamentar al proiectului (termene de dezbatere sau vot) și nici despre impactul bugetar total al restituirilor. [...]
Guvernul Luca Niculescu transmite mediului de afaceri că „repornirea motoarelor economiei” nu mai poate veni din noi creșteri de taxe , ci dintr-un parteneriat mai predictibil cu investitorii și din măsuri de eficientizare a statului, potrivit Digi24 . Premierul spune că obiectivul Executivului este „să aducă bani în țară, la buget și în economie”, nu „să crească poverile” pentru cei care susțin economia, și că statul trebuie să-i ajute pe angajatori, „nu să îi sufocăm în taxe și birocrație”, mesaj transmis după o întâlnire cu reprezentanții mediului de afaceri. Mesajul economic: consolidare fiscală fără „la nesfârșit” prin taxe În mesajul său, Luca Niculescu susține că „consolidarea fiscală nu poate fi făcută la nesfârșit prin creșterea taxelor” și leagă relansarea economică de o schimbare de abordare a statului față de investitori și contribuabili. Premierul indică drept condiții pentru „repornirea motoarelor economiei” un guvern care: este „partener corect” pentru investitori; oferă predictibilitate, stabilitate și „pârghii de dezvoltare”; își achită la timp obligațiile; susține sectoarele strategice; stimulează inovarea; protejează capitalul românesc. Ce măsuri invocă Guvernul pe partea de eficiență a statului Niculescu afirmă că statul trebuie să-și „probeze corectitudinea” printr-un set de direcții administrative și fiscale: reducerea risipei; cheltuirea mai eficientă a banului public; combaterea evaziunii; îmbunătățirea colectării. În același context, premierul afirmă că România este „mai aproape ca niciodată” de aderarea la OCDE, pe care o descrie ca oportunitate pentru investiții, acces la capital, piețe externe și tehnologii moderne, dar și pentru modernizarea instituțiilor. Cine a participat la discuții La întâlnirea cu Guvernul au participat reprezentanți ai organizațiilor Concordia, Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România, Romanian Business Leaders, Asociația Oamenilor de Afaceri din România și Confederația Națională pentru Antreprenoriat și Întreprinderi Mici și Mijlocii. Din partea echipei guvernamentale, premierul precizează că au fost prezenți mai mulți membri ai Cabinetului, inclusiv vicepremierul Marian Neacșu și miniștrii de la Finanțe, Economie, Energie, Dezvoltare și Muncă, alături de alți oficiali. Anterior acestei întâlniri, Niculescu a avut o discuție cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , la sediul Băncii Naționale. [...]
