Știri
Știri din categoria Diverse
Un câine-robot capabil să lucreze în frig de -30°C și pe teren accidentat mută automatizarea mai aproape de operațiuni industriale „în afara rețelei”, unde accesul oamenilor e dificil sau riscant, potrivit Interesting Engineering. Într-o demonstrație publicată de compania chineză DEEP Robotics, platforma Lynx M20S este prezentată traversând un râu înghețat și urcând pante abrupte, într-un scenariu care vizează inspecții, logistică și intervenții în teren.
Robotul apare în imagini traversând ape de până la 80 cm și funcționând la temperaturi de până la -30°C, în timp ce urcă pante de 45° și se deplasează pe suprafețe stâncoase și denivelate. Demonstrația include și operare la altitudini de aproape 5.177 m, unde stabilitatea și mobilitatea sunt, de regulă, puncte sensibile pentru roboții mobili clasici.
Mesajul principal al demonstrației este unul operațional: combinația dintre roți (viteză) și picioare (adaptabilitate) ar permite misiuni mai lungi și mai variate în medii în care echipamentele convenționale se blochează, iar prezența umană implică riscuri sau costuri mari. DEEP Robotics indică drept utilizări-țintă inspecțiile industriale, răspunsul la urgențe și operațiunile de teren.
Platforma M20S are 35 kg și este proiectată să combine mobilitatea pe roți cu locomotia pe picioare. În material sunt menționate următoarele capabilități:
La capitolul sarcină utilă, M20 (modelul menționat în articol) poate transporta 15 kg și susține o încărcare maximă de 50 kg.
În ceea ce privește autonomia, articolul indică pentru M20 până la trei ore sau 15 km la o singură încărcare, fără sarcină. Cu 15 kg încărcătură, autonomia scade la 2,5 ore și 12 km. Viteza maximă testată în laborator este de 5 m/s, iar viteza de operare este de 2 m/s.
Pentru navigație și percepție, robotul este echipat cu doi senzori LiDAR cu 96 de linii (LiDAR = măsurare a distanțelor cu laser, folosită pentru „hărți” 3D), cu câmp vizual de 360° pe orizontală și 90° pe verticală, plus camere cu unghi larg și evitare omnidirecțională a obstacolelor. Platforma are rating de protecție IP66 (etanșare la praf și rezistență la jeturi puternice de apă) și un interval de funcționare declarat între -20°C și 55°C.
DEEP Robotics mai susține că a crescut timpul de funcționare la o singură încărcare „cu 17% până la 67%” și a adăugat baterii duble înlocuibile la cald (hot-swappable), pentru a reduce întreruperile în misiuni. Articolul nu detaliază metodologia exactă a acestei creșteri, dincolo de afirmația companiei.
Materialul se bazează pe o demonstrație video și pe specificații prezentate de producător. Nu sunt oferite informații despre preț, contracte comerciale sau implementări la clienți, astfel că impactul în piață rămâne, deocamdată, la nivel de capabilități și poziționare pentru operațiuni industriale în medii extreme.
Recomandate
Premierul chinez Li Qiang cere accelerarea reglementării inteligenței artificiale , avertizând că lipsa unor reguli și mecanisme de guvernanță poate duce la „consecințe grave” și la pierderea controlului asupra tehnologiei, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis la Forumul Economic Mondial de la Dalian („Davosul de vară”), pune accent pe nevoia de cooperare globală într-un domeniu care începe să influențeze direct piețele muncii și securitatea. Li Qiang a spus că ritmul progresului tehnologic este „fără precedent” și că IA a crescut „eficiența inovării”, dar a avertizat că riscurile devin tot mai vizibile, inclusiv derapaje etice. În același timp, premierul chinez a susținut că, dacă guvernanța nu ține pasul cu dezvoltarea, efectele pot fi severe. În contextul discuțiilor de la conferință, sunt menționate îngrijorări legate de perturbările pe piața forței de muncă și de riscurile de securitate, de la utilizarea în conflicte și breșe în apărarea cibernetică până la posibilitatea creării unor noi arme biologice. De ce contează pentru companii și piețe Intervenția liderului de la Beijing aduce în prim-plan o temă cu impact de reglementare: presiunea pentru norme mai stricte în IA, într-un moment în care tehnologia este promovată ca motor de creștere economică, dar generează și costuri sociale și geopolitice. În același cadru, Mirek Dusek, director general al Forumului Economic Mondial, a declarat pentru AFP că IA poate deschide oportunități în educație și sănătate, însă a avertizat asupra riscului unei „reacții negative” față de unele tehnologii dacă efectele lor nu ajung în „economia reală”. Context: încetinirea economiei globale și mesajul Beijingului Pe fondul presiunilor asupra sistemului economic internațional, inclusiv blocaje ale transporturilor maritime din Orientul Mijlociu în urma războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, Banca Mondială și-a redus prognoza de creștere globală pentru acest an la cel mai scăzut nivel de la începutul pandemiei, potrivit informațiilor citate în articol. În acest tablou, Li Qiang a prezentat China drept un „refugiu sigur” într-o lume cu „șocuri multiple”, invocând penuria globală de energie și perturbări ale lanțurilor de producție și aprovizionare. Totuși, articolul notează că economia Chinei a întâmpinat dificultăți în ultimii ani, pe fondul consumului slab al gospodăriilor și al crizei datoriilor din sectorul imobiliar, în pofida creșterii exporturilor și a avansului în IA. Tensiuni geopolitice, risc de escaladare Materialul mai arată că relația Beijing–Washington rămâne complicată. Graham Allison, profesor la Harvard Kennedy School, a declarat pentru AFP că un potențial război între cele două mari puteri este o posibilitate „foarte reală”, făcând trimitere la „capcana lui Tucidide” (teorie care descrie riscul crescut de conflict când o putere emergentă concurează o putere consacrată). În același timp, Allison a spus că dialogul recent dintre președinții Chinei și SUA oferă motive de optimism că un război poate fi evitat. În ansamblu, mesajul premierului chinez leagă explicit dezvoltarea IA de o agendă de guvernanță și reguli, într-un moment în care tehnologia este tot mai integrată în economie, iar costurile potențiale – de la piața muncii la securitate – devin parte a discuțiilor de politică publică și strategie corporativă. [...]
Moscova cere clarificări de la Washington privind linia SUA în Ucraina , după semnalele apărute la summitul G7 că Donald Trump și-ar fi schimbat poziția, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de ministrul rus de externe Serghei Lavrov, indică o posibilă reașezare a canalelor de negociere și a așteptărilor Rusiei față de SUA, într-un moment în care G7 discută perspectivele unui acord de pace. Președintele francez Emmanuel Macron, gazda summitului G7 organizat la Evian-les-Bains, a afirmat că Trump ar fi recunoscut în discuțiile de acolo că Rusia „nu dorește pacea în Ucraina”, ceea ce ar reprezenta „o schimbare reală de abordare” din partea SUA. În același timp, Trump a îndemnat Rusia să colaboreze cu Ucraina, după o întâlnire pe care a descris-o drept „foarte bună” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, comentarii care au alimentat un „optimism prudent” în rândul liderilor G7, conform relatării Reuters preluate de Digi24. Lavrov a spus că Rusia vrea să înțeleagă „ce s-a întâmplat la Evian” și a susținut că partea americană nu a comunicat încă Moscovei ce concluzii a tras după summit și „care va fi direcția” de acțiune în continuare. „Spiritul de la Anchorage” și disputa asupra înțelegerilor Șeful diplomației ruse a invocat și afirmația lui Macron potrivit căreia înțelegerile la care ar fi ajuns Trump și Vladimir Putin în august anul trecut, la Anchorage (Alaska), au fost „îngropate” la Evian. Oficialii ruși fac referire frecvent la așa-numitul „spirit de la Anchorage”, o formulare care, potrivit analiștilor citați de Reuters, ar descrie baza unui posibil acord: retragerea forțelor ucrainene din restul Donbasului controlat de Kiev, în schimbul înghețării liniilor frontului în alte zone. Kievul a declarat în repetate rânduri că nu va ceda teritorii Rusiei „fără luptă”, notează Reuters, citată de News.ro. Frustrarea Moscovei și așteptarea emisarilor lui Trump În contextul frustrării crescânde la Moscova, Lavrov a sugerat că summitul din Alaska ar fi putut fi o „manevră a SUA” pentru a câștiga timp în vederea reînarmării Ucrainei, iar alți oficiali ruși de rang înalt au acuzat Washingtonul că nu și-a respectat „înțelegerile” de la Anchorage. Lavrov a mai afirmat că Putin ar fi acceptat atunci o propunere americană, descriind poziția Rusiei ca pe un compromis, după care SUA ar cere acum „o altă concesie”. Pe termen scurt, Moscova spune că vrea să continue dialogul cu SUA și așteaptă următoarea vizită la Moscova a emisarilor lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner , pentru a afla care este linia americană după G7. [...]
Rusia își crește pârghiile de presiune asupra Belarusului pentru a obține sprijin direct în războiul din Ucraina și pentru posibile operațiuni care să testeze NATO, potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Wall Street Journal pe baza unor surse ruse și europene (foști și actuali oficiali). Miza imediată, conform relatării, este folosirea din nou a teritoriului belarus pentru extinderea campaniei militare: Moscova ar cere să i se permită lansarea de atacuri cu drone asupra Ucrainei din Belarus și deschiderea unui nou front mai aproape de regiunile vestice ale Ucrainei, pentru a distrage atenția armatei ucrainene de la luptele din est. Presiune financiară ca instrument de negociere Un fost angajat al serviciilor secrete ruse, citat de WSJ, susține că Rusia ar amenința cu oprirea sprijinului financiar de care economia Belarusului „a depins întotdeauna în mare măsură”. Negocierile pe această temă s-ar purta în principal între Aleksandr Lukașenko și ambasadorul Rusiei la Minsk, Boris Gryzlov, potrivit aceleiași surse. Dimensiunea NATO: operațiuni fără război deschis Materialul indică și o posibilă implicare a Belarusului în acțiuni împotriva statelor vecine membre NATO, fără a presupune neapărat un conflict armat deschis. Sunt menționate scenarii precum atacuri menite să testeze capacitatea de apărare a alianței sau să submineze sprijinul pentru Ucraina, inclusiv exemplul lansării a „aproximativ 20 de drone” către Polonia de pe teritoriul Belarusului anul trecut. Avertismente din Europa și de la Kiev, dar și semnale contradictorii de la Minsk Potrivit articolului, atât în Europa, cât și la Kiev, informațiile despre presiunile Moscovei sunt cunoscute, iar Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski i-au transmis avertismente lui Lukașenko, inclusiv public. Un consilier al președintelui francez a confirmat pentru WSJ o convorbire telefonică în luna mai, în care Macron ar fi avertizat asupra riscurilor pentru Belarus dacă țara este „antrenată” în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Zelenski a spus, tot în luna mai, că Ucraina a primit informații detaliate despre negocierile ruso-belaruse și că Moscova ar lua în calcul folosirea Belarusului pentru operațiuni militare împotriva Ucrainei sau a țărilor baltice. Săptămâna trecută, Zelenski a afirmat că îi acordă lui Lukașenko o săptămână pentru a demonta dispozitive rusești de pe teritoriul Belarusului care ar ghida atacuri cu drone; în caz contrar, Kievul ar urma să le elimine. În același timp, Lukașenko ar fi transmis recent scuze către Zelenski și a susținut că Belarus nu intenționează să intre în război, invocând vulnerabilitatea militară a țării. Context militar: prezență rusă și exerciții cu componentă nucleară În Belarus ar fi staționați aproximativ 2.000 de militari ruși, iar Zelenski a afirmat că retransmițătoarele acestora au fost folosite în atacuri asupra unor orașe ucrainene precum Rivne, Jitomir și Volyn. În luna mai, ar fi avut loc exerciții ruso-belaruse care au inclus scenarii de recepționare a muniției nucleare tactice pentru rachetele complexelor rusești „Iskander-M” amplasate în Belarus. Potrivit surselor WSJ citate, „deocamdată nu există indicii” că Rusia ar intenționa să folosească Belarusul în viitorul apropiat pentru operațiuni militare, însă opțiunea rămâne în discuție. [...]
Vladimir Putin ridică miza confruntării cu NATO , susținând că Alianța se pregătește „activ” de război cu Rusia, într-un mesaj care alimentează riscul de escaladare și menține presiunea pe bugetele de apărare din Europa, potrivit Digi24 . Liderul de la Kremlin a afirmat că, până acum, statele NATO s-au limitat la sprijinirea Ucrainei, însă „în prezent” în Occident s-ar vorbi deschis despre „pregătirea unui război contra Rusiei” și despre creșterea cheltuielilor militare. În același registru, Putin a acuzat statele NATO și UE că ar folosi „afirmații false” despre o amenințare militară venită dinspre Moscova pentru a justifica militarizarea. Mesajul de descurajare: „răspuns operațional și adecvat” Putin a transmis că Rusia este pregătită să răspundă „operațional și adecvat” la ceea ce consideră amenințări interne și externe, potrivit dpa și Reuters. „În acelaşi timp, suntem pregătiţi să răspundem operaţional şi adecvat la toate ameninţările interne şi externe.” Context bugetar: 40% din cheltuielile Rusiei, către apărare și securitate În același discurs, Putin a indicat că aproximativ 40% din cheltuielile bugetare ale Rusiei merg către armată, dotări militare și securitate. Totodată, el a susținut că Moscova ar pleda pentru un sistem „multipolar” de relații internaționale, care să garanteze securitatea militară a fiecărei țări. Referire la Ucraina: disponibilitate pentru negocieri, în condițiile Moscovei Putin a mai spus că Rusia ar fi pregătită pentru tratative de pace cu Ucraina pe baza rezultatelor obținute la Istanbul în 2022 . În același timp, a afirmat că loviturile ucrainene asupra țintelor civile „nu pot influența” situația de pe front. [...]
Aproape toată țara intră joi sub cod galben de caniculă , cu maxime de până la 35°C și disconfort termic accentuat, în timp ce pentru miercuri ANM a emis și avertizări de instabilitate atmosferică, cu ploi torențiale și vijelii în mai multe regiuni, potrivit Digi24 . Pentru companii și autorități locale, combinația „căldură + furtuni” înseamnă risc operațional crescut (în special în transport, lucrări în aer liber și servicii publice) pe intervale scurte, dar repetate, în următoarele 48 de ore. Intervalul și intensitatea fenomenelor ANM anunță vreme călduroasă, caniculă și disconfort termic începând de miercuri dimineață și până joi seara, cu temperaturi maxime între 25 și 35°C. Cele mai ridicate valori sunt așteptate în vest și nord-vest, iar cele mai mici în depresiuni și în zonele unde instabilitatea atmosferică va fi accentuată. Un indicator urmărit de meteorologi este indicele temperatură-umezeală (ITU) , care poate atinge pragul critic de 80 de unități, asociat cu disconfort termic accentuat. Cod galben de caniculă miercuri, în vest și nord-vest Pentru miercuri, între orele 12:00 și 21:00, este în vigoare un cod galben de caniculă în: Crișana nordul Banatului Maramureș nordul și nord-vestul Transilvaniei În aceste zone sunt prognozate temperaturi de 30–35°C, iar ITU poate atinge pragul critic de 80 de unități. Cod galben de ploi și furtuni miercuri, cu rafale de până la 70 km/h Tot miercuri, între 12:00 și 21:00, ANM a emis cod galben de instabilitate atmosferică și averse însemnate cantitativ pentru: nordul Olteniei și al Dobrogei nordul și nord-estul Munteniei sudul Moldovei cea mai mare parte a zonei de munte Sunt așteptate averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului cu rafale de 50–70 km/h, iar pe arii restrânse vijelii și grindină (1–4 cm). Cantitățile de apă pot ajunge la 15–25 l/mp local, iar izolat pot depăși 40–50 l/mp în 1–3 ore sau prin acumulare. Manifestări similare pot apărea izolat și în restul țării. Joi: cod galben de caniculă în aproape toată țara Joi, între 12:00 și 21:00, codul galben de temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic accentuat se extinde în: Banat, Crișana, Maramureș Oltenia, Muntenia, Dobrogea cea mai mare parte a Transilvaniei sudul și estul Moldovei Maximele vor fi, în general, între 30 și 35°C, cu cele mai mari valori în vest și nord-vest. În zonele de câmpie, ITU poate atinge și depăși ușor pragul critic de 80. București: 30°C miercuri, 31–33°C joi, cu episoade de instabilitate Pentru Capitală, ANM prognozează vreme deosebit de caldă și disconfort termic ridicat miercuri și joi. În intervalul 24 iunie, ora 10:00 – 25 iunie, ora 9:00, ITU se apropie de pragul critic de 80, iar instabilitatea atmosferică este în creștere. Miercuri după-amiază sunt posibile înnorări accentuate, averse torențiale (5–10 l/mp) și descărcări electrice, cu intensificări de scurtă durată ale vântului la 40–45 km/h. Temperatura maximă este în jur de 30°C, iar minima între 19 și 20°C. Joi, maxima este estimată la 31–33°C, iar ITU poate atinge pragul critic de 80; pentru joi, între 12:00 și 21:00, Bucureștiul intră sub cod galben de temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic accentuat. [...]
Un sistem de recrutare cu „recompense” a costat bugetul public 700 de milioane de forinți (circa două milioane de euro, potrivit conversiei din articol), după ce Armata Ungariei ar fi plătit comisioane soldaților care aduceau noi recruți, relatează Știrile Pro TV , citând publicația ungară Hirado și declarațiile noului ministru al Apărării, Romulusz Ruszin-Szendi . Aproximativ 1.500 de soldați în rezervă ar fi ajuns în Forțele de Apărare Maghiare prin această schemă de comisioane, potrivit aceleiași surse. Ministrul susține că mecanismul a funcționat ca un sistem de recomandări: un militar primea bani dacă aducea un alt militar în armată. Cum funcționa schema și ce sume erau în joc În descrierea ministrului, „o recomandare reușită” putea aduce o recompensă de până la o jumătate de milion de forinți (1.400 euro, aprox. 7.000 lei). El compară modelul cu practicile din vânzări sau asigurări, unde comisionul pentru recomandări este uzual, dar spune că logica nu se potrivește unei instituții militare. „Forțele de Apărare Maghiare nu sunt o companie de asigurări. Nu sunt o companie de telecomunicații. Și nu sunt o afacere de construire a rețelelor. Armata nu este o schemă piramidală.” Ministrul mai afirmă că exista o condiție de retenție: noul recrutat trebuia să rămână o anumită perioadă în armată după etapa de probă, altfel „recomandatorul” risca să ramburseze recompensa deja plătită. De ce contează: cheltuială publică și risc de recrutare „pe stimulent”, nu pe criterii Romulusz Ruszin-Szendi spune că problema nu este doar numărul de oameni atrași, ci calitatea recrutării, într-un sistem în care motivația financiară ar putea înlocui motivația de serviciu. Într-o postare pe Facebook, el califică ideea drept „un alt exemplu de întâlnire între incompetență și risipa de bani”. „Există o mare diferență între cineva care se înrolează ca soldat pentru că el crede în serviciu și altcineva care aderă la sistem pentru că cineva are 1.400 de euro de cheltuit pentru a aduce o altă persoană.” În aceeași postare, ministrul susține că „cel mai bun recrutor” nu este recompensa, ci „un soldat mulțumit”, argumentând că o forță militară puternică se construiește „din oameni dedicați, pregătiți și motivați”, nu din comisioane. Contextul politic invocat în articol este că schema ar fi fost introdusă în perioada în care Viktor Orbán conducea guvernul Ungariei, acuzație formulată de actualul ministru al Apărării. Informațiile despre sumele totale și numărul de persoane sunt atribuite de Știrile Pro TV publicației Hirado, care îl citează pe oficialul ungar. [...]
