Știri
Știri din categoria Diverse
Escaladarea SUA–Iran a ajuns la infrastructura de securitate din Golf, după ce Washingtonul a derulat încă o noapte de lovituri în Iran, iar în Bahrain au fost declanșate sirene de raid aerian pe fondul unor atacuri revendicate de Teheran, potrivit Libertatea.
Operațiunile americane au avut loc în noaptea de luni spre marți, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis pe rețelele sociale că forțele americane au „finalizat” o nouă serie de atacuri. Țintele indicate de CENTCOM includ obiective militare din mai multe zone ale Iranului, între care Bushehr, Chah Bahar, Jask, Konarak, Abu Musa și Bandar Abbas, cu scopul declarat de a reduce capacitatea Iranului de a ataca nave comerciale.
Potrivit aceleiași surse, loviturile au folosit muniție de precizie și au vizat sisteme iraniene de apărare costieră, baze de rachete și drone, precum și infrastructură maritimă. Ar fi a treia noapte consecutivă de astfel de operațiuni.
În paralel, Garda Revoluționară Islamică din Iran a revendicat atacuri asupra Bahrainului, susținând că a „țintit și distrus” mai multe obiective, inclusiv depozite de armament, un centru de comunicații prin satelit și o clădire care găzduia forțele americane la baza Juffair, potrivit CNN, citată de Libertatea.
Atacurile ar fi fost realizate cu rachete și drone, conform instituției iraniene. Ministerul de Interne din Bahrain a emis un avertisment pe platforma X imediat după ora 21:52 ET, îndemnând populația să rămână calmă și să se adăpostească.
„S-a declanșat sirena… Cetățenii și rezidenții sunt îndemnați să-și păstreze calmul și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur.”
În timpul atacurilor americane, cel puțin 12 avioane militare ale SUA au fost observate în spațiul aerian din apropierea Emiratelor Arabe Unite, Golfului Persic, Golfului Oman și Arabiei Saudite, conform datelor de urmărire a zborurilor citate de Libertatea. Printre aeronave se numără:
Publicația notează că afirmațiile Iranului privind distrugerea unor instalații din bazele americane nu au fost confirmate din surse independente. În acest context, intensificarea schimburilor de lovituri alimentează riscurile de securitate în Golful Persic, zonă critică pentru rutele maritime comerciale.
Recomandate
Statele Unite reintroduc blocada porturilor iraniene și o taxă de 20% pentru nave în Ormuz , o combinație care poate împinge în sus costurile de transport și de asigurare pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru comerțul global cu energie, potrivit Știrile Pro TV . Donald Trump a notificat oficial Congresul SUA că activitățile militare împotriva Iranului au fost reluate, relatează BBC, citată de publicație. Într-o scrisoare din 10 iulie către senatorul Chuck Grassley, Trump arată că acțiunile au fost reluate pe 7 iulie și susține că atacurile sunt „defensive”, „limitate” și concepute pentru a „minimiza victimele civile”. În paralel, armata americană a anunțat că blocada porturilor iraniene va fi reluată marți, la ora 20:00 GMT. Măsura este prezentată drept represalii la atacurile Iranului, iar Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis că va impune respectarea blocadei pentru navele care tranzitează spre sau dinspre porturile iraniene și zonele de coastă ale Iranului, potrivit relatărilor AFP și Agerpres preluate de Știrile Pro TV. Taxa de 20% în Strâmtoarea Ormuz : cost suplimentar direct pe marfă Trump a mai anunțat impunerea unei taxe de 20% „asupra tuturor mărfurilor transportate” pentru navele care vor să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, în ideea de a acoperi costurile legate de asigurarea „siguranței și securității” într-o regiune pe care o descrie drept „volatilă”, mai notează BBC. Din perspectiva companiilor care folosesc ruta, o taxă calculată ca procent din valoarea încărcăturii se traduce într-un cost suplimentar care se adaugă peste tarifele de transport și primele de asigurare, într-un moment în care riscul operațional este deja ridicat. Context: blocada a mai fost folosită, iar armistițiul a fost întrerupt Blocada fusese instituită ca ripostă la închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran și a fost ridicată pe 18 iunie, în cadrul armistițiului dintre Washington și Teheran, potrivit articolului. Nu este prima dată când Trump impune o astfel de blocadă pe această rută: o măsură similară din aprilie a durat trei luni, iar armata americană a deschis focul asupra a cel puțin nouă nave care, potrivit acesteia, ar fi refuzat să se conformeze instrucțiunilor. Ce urmează: discurs anunțat de Trump Tot luni, Trump a anunțat că va susține un discurs către națiune joi seara, la ora locală 21:00 (vineri, 4:00, ora României), într-un context în care confruntările armate cu Iranul s-au reluat „la o intensitate fără precedent de săptămâni”, potrivit AFP, preluată de News.ro. [...]
Escaladarea SUA–Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz și a împins petrolul în sus , amplificând riscul de șoc pe lanțurile de aprovizionare cu energie și pe costurile de transport, potrivit Digi24 . Blocajul din strâmtoare vine după atacuri reciproce: armata americană a anunțat că a finalizat peste noapte lovituri asupra unor ținte din Iran, vizând cu muniții de precizie zeci de locații, informație atribuită de publicație agenției DPA . Teheranul susține, la rândul său, că a răspuns atacând aliați ai SUA din regiune, inclusiv Bahrain, Kuweit și Iordania. Trafic maritim practic oprit în Ormuz Potrivit site-ului de monitorizare MarineTraffic , de duminică seară nicio navă comercială nu a mai traversat Strâmtoarea Ormuz transmițându-și coordonatele. Digi24 notează că este posibil ca unele nave să fi trecut cu emițătoarele oprite. Autoritatea pentru Strâmtoarea Golfului Persic (PGSA), din cadrul guvernului iranian, a transmis că tranzitul „nu este posibil în prezent”, invocând „mișcările ilegale” ale forțelor militare americane în regiune. Date preliminare ale firmei de informații maritime Kpler indică o scădere a traversărilor: opt nave comerciale au trecut duminică, față de 21 sâmbătă și 14 vineri. Dintre cele opt, doar două și-au transmis poziția, iar șase traversări au fost „dark” (fără transmiterea poziției). Petrolul a urcat cu aproape 5%, pe fondul riscului de întrerupere a fluxurilor Prețurile petrolului au crescut după informațiile privind atacuri asupra navelor comerciale în Ormuz și loviturile ulterioare ale SUA asupra Iranului. Țițeiul Brent, referința globală, a urcat cu aproape 5% luni dimineață, la peste 79 de dolari pe baril, potrivit BBC, citată de Digi24. Publicația amintește că, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din petrolul și gazele lumii tranzitează această rută maritimă. Chiar și după creștere, cotațiile rămân sub vârful de aproape 120 de dolari pe baril atins în perioada de maxim a războiului; înaintea conflictului, petrolul se tranzacționa în jur de 70 de dolari pe baril. Reacții și alertă în state aliate SUA Bahrain, Kuweit și Iordania au anunțat măsuri ca răspuns la amenințări aeriene, după ce Iranul a declarat că lansează atacuri în regiune. În Bahrain au fost activate sirene, Kuweitul a raportat „ținte aeriene ostile”, iar armata iordaniană a anunțat interceptarea a patru rachete lansate din Iran. În Bahrain, Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a susținut că a lovit baza aeriană Isa, potrivit agenției semi-oficiale iraniene Fars. Digi24 precizează că baza nu găzduiește o prezență permanentă a SUA, ci rotații periodice de personal american. Ce urmează: presiune pe transport și pe prețuri, cât timp Ormuz rămâne nesigură Atâta timp cât tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne blocat sau se desfășoară cu nave „închise” pe sistemele de urmărire, riscul operațional pentru transportatori crește, iar piața petrolului rămâne sensibilă la noi episoade de escaladare. În lipsa unei reluări „rapide și complete” a traficului, cerută într-o declarație comună de Marea Britanie, Franța și Germania, volatilitatea prețurilor la energie poate continua. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre „controlul” Strâmtorii Ormuz ridică miza pe piața petrolului , într-un moment în care Iranul menține ruta închisă, iar prețurile la energie au început să crească, potrivit Digi24 . Președintele SUA a spus că Statele Unite „vor prelua probabil controlul” asupra Strâmtorii Ormuz și că ar trebui „să fie răsplătite” pentru administrarea acestei căi navigabile, într-un interviu telefonic acordat emisiunii „Fox & Friends” de la Fox News, relatare atribuită de Digi24 agenției Reuters . „Vom păstra controlul asupra strâmtorii și probabil o vom administra. Vom deveni gardienii strâmtorii. (...) Și ar trebui să fim remunerați pentru asta.” De ce contează: Ormuz, un punct critic pentru aprovizionarea cu petrol Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept o rută vitală pentru aprovizionarea mondială cu petrol, iar controlul asupra acesteia a devenit unul dintre principalele teatre de luptă ale conflictului. Digi24 notează că blocada efectivă a strâmtorii de către Iran a dus la creșterea prețurilor la energie și a amplificat îngrijorările privind inflația la nivel mondial. Trump a insistat și pe ideea unei compensații financiare din partea altor state pentru rolul SUA în „paza” strâmtorii. „O să o păzim. O să fim plătiți pentru asta – o sumă mare de bani.” Reacția Iranului și riscul de escaladare După ce Teheranul a anunțat sâmbătă închiderea căii navigabile, invocând un „tranzit neautorizat”, autoritățile iraniene au transmis duminică faptul că trecerea rămâne suspendată, iar permisele vor fi eliberate după restabilirea „stabilității și calmului”. În paralel, Trump a lansat o amenințare directă la adresa Iranului, susținând că o înțelegere ar fi fost încălcată. „Am avut 10 înțelegeri cu oamenii ăștia, așa că o să-i lovim foarte tare.” Garda Revoluționară Iraniană a afirmat, într-un comunicat, că reluarea traficului maritim normal ar depinde de încetarea intervențiilor militare ale SUA în zonă și a avertizat că „interferențele continue” ar putea provoca „incidente de amploare mai mare” în sectorul mondial al petrolului și gazelor. Context operațional: atacuri reciproce și un acord provizoriu pus sub semnul întrebării Digi24 mai relatează că forțele americane și iraniene au schimbat atacuri cu rachete și drone în weekend și luni, iar Teheranul a susținut că a lovit instalații militare americane din regiunea Golfului. În același timp, menținerea închiderii Strâmtorii Ormuz a fost asociată cu scumpirea petrolului. Evoluțiile recente sunt prezentate ca o escaladare rapidă, care pune sub semnul întrebării acordul provizoriu semnat luna trecută între SUA și Iran pentru redeschiderea strâmtorii și reducerea ostilităților, în perioada unor negocieri suplimentare de 60 de zile. [...]
Prețul mediu al energiei electrice din România a urcat la 136 euro/MWh între 2021 și 2025 , de peste trei ori față de 45 euro/MWh în 2019–2020, iar scumpirea a lovit atât consumul, cât și bugetul public prin schema de plafonare-compensare, potrivit Libertatea , care citează o analiză Romanian Economic Monitor (RoEM) preluată de Agerpres. Creșterea prețurilor a fost asociată cu „șocuri energetice și instabilitate geopolitică”, iar efectele s-au văzut în reducerea consumului și în presiunea pusă pe finanțele statului, prin compensările plătite furnizorilor în cadrul plafonării, element care „a contribuit, alături de alte măsuri cu impact fiscal, la adâncirea deficitului bugetar”, potrivit lui Balazs Marko, cercetător RoEM. În același interval, prețul mediu al țițeiului Brent a crescut de la 53 la 80 de dolari pe baril (aprox. 245–370 lei), iar România a raportat un deficit energetic de 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei), conform aceleiași analize. De ce contează: dependența de importuri rămâne o vulnerabilitate economică RoEM-UBB FSEGA arată că, în 2025, România a importat cu aproximativ 5 miliarde de euro mai multă energie decât a exportat, iar la nivelul Uniunii Europene deficitul energetic a fost de circa 300 de miliarde de euro în același an, echivalent cu aproximativ 1–2% din PIB în ambele cazuri, potrivit analizei. Balazs Marko avertizează că vulnerabilitatea este mai mare decât indică aceste valori, deoarece energia este necesară pentru majoritatea activităților economice, iar înlocuirea rapidă a ofertei externe cu surse interne este „extrem de dificilă, dacă nu imposibilă”. În plus, analiza indică riscul ca dependența energetică să fie folosită ca instrument de presiune geopolitică, așa cum s-a întâmplat după declanșarea războiului din Ucraina , când Rusia a oprit exporturile de gaze către țările UE. Tranziția la regenerabile: costuri mai mici la tehnologie, dar nu fără riscuri Pe partea de soluții, RoEM notează scăderea puternică a costurilor tehnologiilor regenerabile: prețul modulelor fotovoltaice a coborât cu 90% între 2010 și 2024, de la 2,44 dolari/Watt la 0,26 dolari/Watt. În România, prețurile obținute la licitațiile pentru contractele pentru diferență (mecanism prin care statul stabilizează veniturile producătorilor printr-un preț de referință) din 2025 au fost între 35,77 și 45,2 euro/MWh pentru energia fotovoltaică, niveluri pe care analiza le descrie drept competitive la nivel european. Experții RoEM susțin că investițiile în rețele, stocare, eficiență energetică și interconectoare regionale pot reduce expunerea la șocuri externe și volatilitatea prețurilor. Totuși, tranziția nu elimină dependențele externe: producția de panouri solare și o mare parte din materiile prime sunt concentrate în China, iar un conflict sau restricții comerciale pot perturba lanțurile de aprovizionare, cu efecte pe termen scurt asupra Europei. Context: cât din energia primară vine din regenerabile și ce acoperă producția internă Potrivit datelor Eurostat citate în analiză, în 2024 aproximativ 20% din energia primară a României a provenit din surse regenerabile, față de circa 4% în 1990. În același timp, deși România produce gaze și petrol, producția internă nu acoperă consumul: țara este „aproape autosuficientă” la gaze naturale, dar rămâne importator net de petrol. Analiza mai arată că energia nucleară a crescut autonomia energetică, centrala de la Cernavodă asigurând 9% din energia primară în 2024. Levente Szasz, coordonator RoEM-UBB FSEGA, avertizează că tranziția energetică „nu garantează automat prețuri finale mai mici” pentru toți consumatorii, efectul depinzând de structura pieței, investițiile în infrastructură și modul în care costurile sunt distribuite între gospodării, companii și stat. [...]
Prognoza ANM indică o fereastră de răcire la final de iulie, urmată de o revenire a temperaturilor peste normal la început de august , un tipar care poate influența planificarea operațională în agricultură , construcții și turism, potrivit Mediafax . Estimările vizează intervalul 13 iulie – 10 august. Cum evoluează temperaturile în următoarele patru săptămâni 13–20 iulie: valorile termice sunt ușor mai ridicate decât normalul săptămânii în vest; în rest, aproape de normal . 20–27 iulie: temperaturile medii sunt mai coborâte decât normalul în toate regiunile, cu o abatere negativă mai accentuată în sud-est . 27 iulie – 3 august: temperaturi ușor peste normal în jumătatea vestică (mai ales în vest), iar în rest aproape de normal . 3–10 august: mediile termice se situează ușor peste normal în majoritatea regiunilor, mai ales în vest. Ploi: excedent la munte și în sud-est, apoi tendință de deficit Prognoza ANM indică și variații ale precipitațiilor, relevante pentru lucrări în aer liber și pentru gestionarea apei în agricultură: 13–20 iulie: precipitații excedentare în zonele montane și local în sud și sud-est; în rest, aproape de normal . 20–27 iulie: precipitații excedentare în sud-est; în rest, aproape de normal . 27 iulie – 3 august: tendință spre deficit în cea mai mare parte a țării, mai ales la munte. 3–10 august: cantitățile de precipitații sunt estimate aproape de normal la nivel național. În ansamblu, intervalul 20–27 iulie iese în evidență prin răcire generalizată și ploi mai consistente în sud-est , urmate de o perioadă cu încălzire și, temporar, mai puține precipitații în multe zone. [...]
Analiza unor resturi de Kh-101 indică un posibil salt de performanță al motorului , după ce o examinare a unui propulsor recuperat sugerează folosirea unor pale de turbină „monocristaline” – o tehnologie asociată în mod tradițional cu motoare occidentale de înaltă performanță, potrivit Interesting Engineering . Dacă se confirmă, schimbarea ar putea modifica modul în care planificatorii militari occidentali evaluează raza și încărcătura utilă a rachetei de croazieră rusești. Investigatorii care au analizat ceea ce este descris drept un motor de Kh-101 fabricat la final de 2025 spun că acesta pare să includă pale monocristaline. În termeni simpli, „monocristalin” înseamnă o piesă metalică turnată astfel încât să nu aibă granițe între cristale (puncte slabe la temperaturi și solicitări mari), ceea ce permite funcționarea la temperaturi mai ridicate, cu durabilitate și rezistență la coroziune mai bune. De ce contează operațional: eficiență mai mare, potențial pentru rază și încărcătură Publicația notează că, dacă tehnologia este real integrată în motorul Kh-101, aceasta ar putea ajuta racheta să suporte temperaturi de lucru mai mari și să îmbunătățească eficiența, inclusiv pentru a compensa pierderi de performanță generate de încărcături mai grele. Un analist citat în material apreciază că un astfel de motor ar putea împinge raza până la aproximativ 3.418 mile (circa 5.500 km) și ar permite transportul unui focos mai greu. Evaluarea nu este verificată independent, iar autorii precizează că urmează analize suplimentare ale componentelor recuperate. Întrebarea cheie: cum ar fi obținut Rusia capabilitatea de fabricație Concluziile au apărut după ce un utilizator Facebook, identificat ca Zampotekh Omelyanovich, a publicat un video cu motorul recuperat, iar specialiștii analizează acum palele pentru a stabili metoda de fabricație și dacă Rusia a stăpânit turnarea monocristalină pentru propulsia rachetelor de croazieră. Materialul menționează și dezbateri în mediul online privind posibile surse ale capabilității: ipoteza că furnizori chinezi ar oferi echipamente avansate anterior accesibile doar unui număr redus de producători occidentali (afirmație care, potrivit articolului, nu a putut fi verificată independent); ipoteza că Rusia ar fi construit pe expertiză moștenită din perioada sovietică în producția monocristalină, fără a depinde integral de tehnologie externă. Context: presiunea pentru un motor mai eficient, pe fondul modificărilor de design Interesting Engineering arată că, din 2024, Rusia ar fi echipat unele Kh-101 cu o configurație cu dublu focos, crescând încărcătura de la aproximativ 992 livre (450 kg) la circa 1.764 livre (800 kg). Pentru a face loc explozibilului suplimentar, ar fi fost redusă capacitatea de combustibil, ceea ce ar fi creat nevoia unui motor mai eficient pentru a menține raza și performanța de zbor. În plus, analize anterioare ale rachetelor recuperate au indicat variații de motorizare: în 2024, unele Kh-101 ar fi fost găsite cu motoare mai vechi, sovietice, R-95-300, în locul modelului rusesc TRDD-50A. Pe termen scurt, miza rămâne confirmarea tehnică a palelor monocristaline și a lanțului de fabricație. Dacă verificările susțin ipoteza, implicația principală este una operațională: o rachetă de croazieră deja folosită în lovituri la distanță ar putea primi un avantaj de eficiență și performanță, în pofida sancțiunilor și controalelor la export menționate în articol. [...]
