Știri
Știri din categoria Diverse
Serghei Lavrov sugerează că discuțiile Putin–Trump ar fi fost folosite pentru a câștiga timp la reînarmarea Ucrainei, o acuzație care, dacă este menținută în linia oficială a Moscovei, ridică miza pentru regimul de sancțiuni și pentru orice viitoare negocieri în format SUA–Rusia, potrivit Digi24.
Ministrul rus de Externe a vorbit despre „suspiciuni” legate de întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump de la Anchorage (Alaska), unde, conform afirmațiilor Kremlinului, ar fi fost convenite anumite înțelegeri privind Ucraina. În versiunea invocată de Lavrov, întâlnirea ar fi putut fi o „înșelătorie” menită să câștige timp pentru livrarea de arme suplimentare către Kiev.
„Nici nu vreau să bănuiesc că întâlnirea din Alaska, la fel ca și acțiunile europene, a fost concepută pentru a câștiga timp în vederea reînarmării regimului de la Kiev, nici măcar nu vreau să mă gândesc la asta. Dar, în realitate, lucrurile au ieșit așa cum au ieșit”, a declarat Lavrov, citat de Interfax.
Lavrov a mai spus că la Moscova SUA nu mai sunt considerate un „mediator obiectiv” și a reclamat o intensificare a presiunii sancțiunilor asupra Rusiei. El a susținut că, pe lângă prelungirea sancțiunilor impuse de administrația Biden, ar fi fost adoptat și „un pachet considerabil” de sancțiuni ale administrației Trump împotriva Rusiei.
În același context, Lavrov a invocat o declarație a președintelui SUA făcută imediat după întâlnirea de la Anchorage, potrivit căreia Ucraina ar avea nevoie de o pace pe termen lung, nu de „un armistițiu de vreo doi ani”, iar Alaska ar fi pus bazele unui demers în această direcție.
Întâlnirea Putin–Trump a avut loc în august 2025 și a fost, potrivit Digi24, prima vizită a președintelui rus în SUA din ultimii 10 ani, precum și primele negocieri la nivel înalt între Moscova și Washington din 2021.
Deși după întâlnire au urmat numeroase runde de negocieri ruso-ucrainene, Putin ar fi refuzat să facă concesii și și-ar fi menținut cererile maximaliste față de Kiev, inclusiv privind predarea completă a regiunilor Donețk și Luhansk.
În paralel, publicația notează că diplomați occidentali au declarat pentru Bloomberg, în iunie, că Trump și-ar fi revizuit evaluarea războiului din Ucraina. Potrivit acestora, în anturajul președintelui american și în rândul liderilor G7 s-ar fi conturat ideea că Rusia nu va putea obține victoria pe câmpul de luptă, iar SUA și aliații europeni ar fi de acord că poziția Kievului se consolidează.
Recomandate
Donald Trump reaprinde semnalele despre o posibilă reluare a dialogului cu Phenianul după ce a publicat o fotografie alături de Kim Jong Un, însoțită de un mesaj care sugerează o relație personală bună, potrivit Digi24 . Imaginea a fost postată pe platforma Truth Social și este din 2019, de la una dintre întâlnirile dintre cei doi lideri . Trump a comentat fotografia spunând că, dincolo de expresia „neprietenoasă” surprinsă în cadru, există și alte imagini în care zâmbesc împreună și că „se înțeleg de minune”. „În ciuda expresiei neprietenoase din această fotografie, există multe altele în care zâmbim; eu și Kim Jong Un ne înțelegem DE MINUNE!” De ce contează: semnal politic înaintea unui posibil summit Postarea vine în contextul în care, în aprilie, Fred Fleitz – fost șef de personal al Consiliului Național de Securitate în primul mandat al lui Trump și vicepreședinte al Institutului de Politici America First – a spus că ar exista „șanse mari” pentru un summit Trump–Kim în această toamnă, conform informațiilor citate de Digi24. Fleitz a mai afirmat că, deși Trump ar fi deschis unei noi întâlniri, SUA nu ar renunța la cererea de denuclearizare a Coreei de Nord. Condițiile discutate în jurul reluării negocierilor Potrivit declarațiilor lui Fleitz, o eventuală reluare a discuțiilor ar include două puncte majore: insistența SUA asupra denuclearizării Phenianului; recomandarea ca administrația Trump să ceară Coreei de Nord să înceteze trimiterea de arme către Rusia pentru războiul din Ucraina. Separat, Digi24 notează că, în iunie, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a declarat presei de la Seul că Trump, după o întâlnire la summitul G7 din Franța, ar urma să se concentreze pe „problema nord-coreeană” după încheierea unui acord cu Iranul. [...]
Escaladarea retorică SUA–Iran reaprinde riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz , un coridor prin care trece, de regulă, aproximativ un sfert din comerțul mondial cu petrol transportat pe mare, într-un moment în care Washingtonul și Teheranul se acuză reciproc că pot controla accesul navelor, potrivit Digi24 . Teheranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz „va rămâne iraniană”, ca reacție la afirmațiile președintelui american Donald Trump , care a spus că va declara în curând această cale navigabilă strategică „teritoriu al Statelor Unite”, relatează Euronews, citată de Digi24. Nu este clar cât de serios a fost Trump, notează aceeași sursă, însă declarațiile au provocat o reacție dură din partea Iranului. Într-o postare pe X, Kazem Gharibabadi, ministrul adjunct de Externe al Iranului, a afirmat că „Strâmtoarea Ormuz a fost iraniană, este iraniană și va rămâne iraniană” și a susținut că strâmtoarea va fi „închisă și deschisă numai la comanda Iranului”, atât timp cât SUA „nu vor accepta realitatea înfrângerii” și „nu vor renunța la iluzii”. De ce contează: un punct de blocaj pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Golful Oman și de Marea Arabiei și este un punct strategic pentru tranzitul petrolului și gazelor naturale. Tensiunile recurente în jurul acestei rute au impact direct asupra riscului perceput în piața energetică, prin posibilitatea unor întreruperi ale transporturilor maritime. Contextul negocierilor și al blocadei Potrivit informațiilor citate, strâmtoarea a fost unul dintre principalele puncte de blocaj în negocierile Washington–Teheran, iar Iranul ar fi închis efectiv trecerea după izbucnirea războiului din Iran, la sfârșitul lunii februarie. Digi24 mai arată că, în iunie, a existat un „memorandum de înțelegere” care prevedea, între altele, redeschiderea căii navigabile și reafirmarea de către Iran că „nu va achiziționa și nu va dezvolta arme nucleare”. În schimb, SUA ar fi urmat să ridice blocada navală și să anuleze sancțiunile, cu un termen de 60 de zile pentru o înțelegere finală. Ce urmează: risc de noi lovituri și presiune pe transportul maritim Eforturile de pace au fost puse sub presiune după atacuri iraniene asupra navelor din strâmtoare, în luna iulie, care au declanșat un nou val de lovituri aeriene americane și reînnoirea blocadei navale asupra porturilor iraniene, potrivit sursei. În acest context, schimbul de declarații dintre Trump și oficialii iranieni crește incertitudinea privind accesul prin Ormuz și, implicit, riscul operațional pentru transportul de energie pe mare. [...]
Declarațiile lui Serghei Lavrov indică o prelungire și o posibilă intensificare a războiului, cu efect direct asupra riscului regional și a perspectivelor de stabilitate la granița estică a UE , potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe spune că Moscova „nu se va opri la actuala linie a frontului” și respinge explicit scenariul înghețării conflictului pe pozițiile ocupate în prezent. Într-un interviu acordat postului de televiziune VGTRK, difuzat pe site-ul Ministerului rus de Externe, Lavrov afirmă că Rusia își va „înăspri” și „intensifica” metodele de desfășurare a războiului, vizând ceea ce Moscova consideră a fi infrastructura și mecanismele care „alimentează mașina de război” a Kievului din Occident, notează Ukrainskaia Pravda, citată de Digi24. „Nu ne vom coborî la nivelul lor, dar ne vom înăspri considerabil propriile metode pentru a distruge tot ceea ce alimentează din Occident mașina de război a Kievului.” Mesajul Moscovei: fără „înghețare” a conflictului la linia actuală Lavrov leagă refuzul opririi la linia frontului de o justificare istorică folosită frecvent de Kremlin, invocând lupta Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. El susține că o oprire „bruscă” ar „devaloriza” sacrificiul generațiilor anterioare. „Dacă ne-am opri brusc acum la linia frontului, am permite, în esență, ca isprava bunicilor și străbunicilor noștri, care au învins nazismul, să fie devalorizată.” În același context, Lavrov afirmă că Rusia se poate opri „doar atunci când va exista o soluție pe termen lung, fiabilă și durabilă”. Ținte și justificări: „metode mult mai dure” și „responsabilitate” istorică Șeful diplomației ruse avertizează că Moscova intenționează să intensifice atacurile împotriva obiectivelor despre care susține că sprijină capacitatea militară a Ucrainei. El reia ideea că Rusia va recurge la „metode mult mai dure” pentru a distruge „tot ceea ce alimentează” efortul de război ucrainean „din Occident”. Lavrov mai spune că oamenii din Rusia suferă și „mor din cauza actelor teroriste”, dar prezintă continuarea războiului drept o chestiune de „responsabilitate față de istoria milenară a statului rus”. În material este amintit și faptul că Vladimir Putin a folosit încă de la declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022, termenul de „denazificare” ca obiectiv declarat al Rusiei în Ucraina. Separat, Digi24 relatează că Putin a amenințat că Rusia va răspunde „cu aceeași monedă” dacă țările occidentale vor confisca nave comerciale rusești, inclusiv „oriunde”, menționând Oceanul Pacific. [...]
România intră într-un episod de instabilitate meteo care poate perturba activitățile în teren , după ce Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis avertizări succesive: caniculă în vest, urmată de vijelii, grindină și ploi torențiale, cu o răcire accentuată de marți, potrivit Libertatea . ANM anunță că duminică, 16 august, vestul țării se află sub cod galben de caniculă, iar luni temperaturile urcă până la 37 de grade în mai multe regiuni. Schimbarea vine din noaptea de luni spre marți, când sunt prognozate fenomene de instabilitate atmosferică, inclusiv intensificări ale vântului și grindină. Cod galben de caniculă: duminică în vest, luni în jumătate de țară Prima avertizare cod galben este valabilă duminică, 16 august, între orele 10.00 și 21.00, pentru județele: Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj. În aceste zone sunt așteptate temperaturi deosebit de ridicate, local caniculă și disconfort termic ridicat. Indicele temperatură-umezeală (un indicator al disconfortului resimțit de organism) poate atinge izolat pragul critic de 80 de unități, iar maximele sunt estimate la 33–35 de grade. Pentru luni, 17 august, ANM a emis un nou cod galben, valabil tot între orele 10.00 și 21.00, care vizează Banatul, Crișana, Maramureșul, vestul și sud-vestul Olteniei, cea mai mare parte a Transilvaniei și nord-estul Moldovei. Maximele sunt prognozate la 33–37 de grade, cu cele mai ridicate valori în Câmpia de Vest. De luni seară: vânt puternic, averse torențiale și grindină ANM a emis și o informare meteorologică valabilă de luni, 17 august, ora 21.00, până marți, 18 august, ora 18.00, pentru intensificări ale vântului, instabilitate atmosferică, averse torențiale, descărcări electrice și grindină. Vântul poate avea rafale de 40–50 km/h și local peste 50–60 km/h: în noaptea de luni spre marți mai ales în regiunile vestice, iar marți mai ales în partea de est a țării. Cantitățile de apă pot ajunge la 15–20 l/mp și, pe arii restrânse, pot depăși 20–25 l/mp. Grindina este descrisă ca fiind de mici dimensiuni, de aproximativ 1–2 centimetri. Furtunile sunt așteptate inițial în noaptea de luni spre marți în Banat, Crișana, Maramureș și vestul Transilvaniei, urmând ca marți să se extindă în cea mai mare parte a Transilvaniei și Moldovei, în zonele montane și submontane și, izolat, și în restul țării. Marți: scădere de temperatură cu 8–10 grade, posibil mai mult Cea mai puternică schimbare este prognozată pentru marți, 18 august, în nordul, centrul, vestul și sud-vestul țării, unde maximele ar urma să scadă cu 8–10 grade sau chiar mai mult față de ziua precedentă. În aceste regiuni, temperaturile maxime sunt estimate între 19 și 28 de grade, cele mai scăzute valori fiind așteptate în nordul Moldovei. Meteorologii precizează că mesajul poate fi actualizat în funcție de evoluția și intensitatea fenomenelor prognozate. [...]
Lovirea unui depozit Wildberries lângă Moscova indică o presiune tot mai mare asupra infrastructurii logistice și de consum din Rusia , într-un atac ucrainean de amploare desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Digi24 . Ținta ar fi fost un depozit Wildberries din satul Koledino, în apropierea Moscovei, unde a izbucnit un incendiu după lovitură, conform canalului de monitorizare Exilenova Plus, citat de Kyiv Independent (via News.ro). În același interval, în orașul Domodedovo, complexul de producție și logistică „Severnoe Domodedovo” ar fi fost cuprins de flăcări, iar în orașul Cehov au fost semnalate atacuri și funcționarea apărării antiaeriene, potrivit aceleiași surse. Autoritățile nu au comentat deocamdată, iar detaliile nu au putut fi verificate imediat, notează Kyiv Independent. De ce contează: lovituri care pot afecta lanțuri logistice și comerțul intern Dincolo de dimensiunea militară, lovirea unor obiective logistice din proximitatea Moscovei ridică miza pentru funcționarea lanțurilor de aprovizionare și pentru economia de consum. Wildberries este un jucător major în retailul online din Rusia, iar publicația amintește că platforma listează inclusiv echipamente cu utilizare militară (de la componente pentru drone la veste antiglonț). Totodată, divizia bancară a companiei a fost sancționată de Uniunea Europeană în iulie, pentru contribuția sa financiară la bugetul de stat al Rusiei, potrivit informațiilor citate de Kyiv Independent. Context: intensificarea loviturilor în adâncimea teritoriului rus Atacul de lângă Moscova se înscrie într-un tipar mai larg, în care Ucraina lovește „în mod regulat” infrastructură din adâncul Rusiei și din teritoriile ocupate, cu obiectivul de a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul. În acest context, Digi24 mai relatează că președintele Volodimir Zelenski a confirmat sâmbătă lovirea bazei aeriene ruse Savasleika și a unei instalații-cheie a Roscosmos din regiunea Samara, folosind rachete „Flamingo” de producție internă. De asemenea, Statul Major General al Ucrainei a anunțat că, în noaptea de 14 august, Ucraina a lovit unul dintre cele mai mari porturi rusești de la Marea Baltică, avariind două fabrici și provocând un incendiu. Separat, în regiunea Voronej, un centru logistic Wildberries din satul Novaia Usman a fost cuprins de flăcări pe 11 august, după o serie de explozii, pe fondul atacurilor ucrainene; incidentul a fost confirmat ulterior de Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, potrivit materialului citat. [...]
China a arătat în criza din Iran că poate influența prețul petrolului ca un „OPEC al importatorilor” , folosindu-și rapid importurile, stocurile și consumul intern pentru a amortiza un șoc major de aprovizionare, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , pe baza The Economist. Războiul din Iran a blocat traversarea Strâmtorii Ormuz și a scos din piață 14 milioane de barili pe zi, însă prețul petrolului nu a urcat la 150 de dolari pe baril, nivel anticipat de unii analiști la începutul conflictului. Pe lângă redirecționarea a 5 milioane de barili pe zi prin oleoducte care ocolesc strâmtoarea (din Abu Dhabi și Riad) și accesarea a 2 milioane de barili pe zi din stocurile de urgență ale SUA și Japoniei, un rol decisiv l-a avut Beijingul. Între februarie și iunie, China și-a redus importurile de țiței la jumătate, până la 5,5 milioane de barili pe zi, suficient – potrivit materialului – pentru a coborî cu 30 de dolari prețul barilului Brent. Spre deosebire de perioada pandemiei, când scăderea cererii globale a fost însoțită de recesiune, economia Chinei nu ar fi suferit un șoc comparabil, în pofida ajustării importurilor. Cele trei pârghii: stocuri, exporturi, cerere internă Analiza descrie trei instrumente prin care China poate „manipula” piața petrolului, într-un mod dificil de replicat de către importatori mai fragmentați și mai puțin coordonați. Stocurile naționale de petrol. În cele 12 luni dinainte de începutul lui 2026, China și-a majorat stocurile cu 200 de milioane de barili, peste aproximativ un miliard de barili existenți deja. Comercianți de petrol citați în material susțin că aceste achiziții au adăugat între 10 și 20 de dolari la prețul global al barilului înainte de izbucnirea războiului. După finalul livrărilor din aprilie, China a început să scoată petrol din rezerve: până în iulie, stocurile ar fi scăzut cu 70 de milioane de barili, potrivit firmei Vortexa. În total, ar fi accesat aproximativ 150 de milioane de barili în trei luni, adică circa 1,5 milioane de barili pe zi. Publicația notează că Beijingul ar putea continua încă patru luni înainte ca nivelurile să devină îngrijorătoare. Restricții la exportul de produse rafinate. Fiind a doua țară din lume ca și capacitate de rafinare, China furnizează combustibili în Asia. În martie, guvernul ar fi cerut rafinăriilor să nu mai semneze contracte noi de export și să anuleze unele deja convenite. Exporturile de produse rafinate au scăzut cu aproape jumătate, la 430.000 de barili pe zi între februarie și aprilie, inclusiv 180.000 de barili pe zi de combustibil pentru avioane. Efectul descris: reducerea consumului de țiței al rafinăriilor cu 1,2–1,8 milioane de barili pe zi. Reducerea cererii interne. În iunie, rafinăriile chineze ar fi procesat cu 2,7 milioane de barili pe zi mai puțin decât cu un an înainte. Producția de benzină, motorină și kerosen ar fi scăzut, iar consumul de benzină și kerosen în primele luni ale războiului ar fi fost cu 10% mai mic față de aceeași perioadă a anului anterior, pe fondul unor schimbări de comportament (mai mult transport public, biciclete, taxiuri electrice) și al amânării unor lucrări de infrastructură pentru a economisi motorină. De ce contează: o putere de piață care se mișcă mai repede decât OPEC+ Un element cheie este viteza deciziei. Spre deosebire de OPEC+, unde deciziile necesită acordul a 21 de țări, autoritățile de la Beijing pot acționa unilateral, la ordin politic, ceea ce îi permite Chinei să ajusteze rapid fluxurile comerciale și să influențeze prețurile. În același timp, materialul subliniază limita acestui „model”: China nu poate menține pe termen lung importuri cu 5,5 milioane de barili pe zi mai mici. Concluzia este că războiul din Iran a demonstrat, însă, capacitatea Beijingului de a stabiliza piața pentru câteva luni – o schimbare relevantă pentru companii și state, deoarece mută o parte din „centrul de greutate” al pieței dinspre producători spre cel mai mare importator. [...]
