Știri
Știri din categoria Externe

Rusia transmite că nu mizează pe aplicarea acordurilor cu SUA de la Anchorage, ci pe „victorie”, o poziționare care reduce spațiul pentru predictibilitate diplomatică și prelungește riscurile geopolitice cu efecte directe asupra piețelor și companiilor, potrivit Stirile Pro TV.
Consilierul președintelui rus, Yuri Ușakov, a declarat pentru jurnalistul Pavel Zarubin de la postul „Vesti” că Moscova nu se așteaptă ca înțelegerile convenite la summitul dintre Vladimir Putin și Donald Trump de la Anchorage să fie îndeplinite. În schimb, Rusia „așteaptă victoria” și realizarea propriilor obiective.
„Nu așteptăm ca aceste înțelegeri sau acorduri să fie îndeplinite; așteptăm victoria. Așteptăm ca propriile noastre obiective să fie realizate.”
Ușakov a susținut că, în prezent, „o parte” ar rămâne angajată față de acorduri, în timp ce „cealaltă” s-ar fi dovedit incapabilă să-și finalizeze partea din înțelegere și să îndeplinească acordurile.
După summitul din Alaska, din 15 august 2025, oficiali ruși au început să folosească expresia „spiritul orașului Anchorage” pentru a descrie acordurile rezultate din întâlnire. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a definit acest „spirit” drept „o serie întreagă de înțelegeri” între Rusia și Statele Unite.
Totuși, de la începutul anului 2026, discursul oficialilor ruși a devenit mai critic față de aceste acorduri. În februarie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia a acceptat propunerile SUA privind Ucraina după summit, dar că Washingtonul nu ar mai fi pregătit pentru ele, adăugând ulterior că „spiritul de la Anchorage se evaporă”.
Mesajul transmis de Ușakov indică o așteptare redusă privind implementarea înțelegerilor ruso-americane și o repoziționare către obiective proprii, ceea ce, în lipsa altor detalii din sursă despre conținutul acordurilor, sugerează o scădere a șanselor de detensionare pe termen scurt și menținerea unui nivel ridicat de incertitudine în relația Rusia–SUA, cu implicații pentru mediul economic internațional.
Recomandate

Închiderea completă a frontierei Estoniei cu Rusia de la 1 decembrie riscă să blocheze unul dintre puținele coridoare terestre rămase între UE și Rusia , într-un context în care Tallinnul invocă o presupusă tentativă de sabotaj atribuită serviciilor ruse, potrivit Agerpres . Decizia Estoniei vizează închiderea „tuturor punctelor de trecere la frontiera estono-rusă începând de la 1 decembrie”, după ce autoritățile estone au anunțat că au dejucat o tentativă de incendiere a unei uzine de drone, acțiune care, potrivit Tallinnului, ar fi fost orchestrată de GRU, serviciul de informații militar rus. Kremlinul a respins acuzațiile și a criticat măsura, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov , care a susținut că declarațiile Estoniei nu au bază factuală. „Aceste declarații nu au niciun temei. Nicio probă, absolut nimic!” Tot Peskov a comparat închiderea frontierei cu ridicarea unui „zid”, afirmând că astfel de măsuri „nu au adus nimic bun” celor care le-au adoptat. Ce se închide și de ce contează operațional Estonia, stat membru al UE și NATO, menținea deschise trei puncte de frontieră cu Rusia — Narva , Luhamaa și Koidula — pentru trecerea pietonilor și a mărfurilor. Închiderea lor ar reduce și mai mult opțiunile de tranzit terestru între Uniunea Europeană și Rusia, într-un moment în care astfel de rute au devenit rare după declanșarea războiului din Ucraina. Narva are o importanță practică aparte: punctul de trecere este descris ca fiind deosebit de aglomerat vara și în perioada sărbătorilor de iarnă, tocmai pentru că este unul dintre puținele puncte terestre UE–Rusia rămase funcționale. Context: restricții deja în vigoare la Narva Fluxul prin Narva era deja limitat: trecerea vehiculelor prin acest punct a fost suspendată în februarie 2024, măsură atribuită de Agerpres părții ruse. Închiderea completă anunțată de Estonia ar extinde restricțiile și asupra celorlalte forme de tranzit și asupra celorlalte puncte de trecere. În plan mai larg, materialul notează că, de la ofensiva la scară largă lansată de Moscova în Ucraina în februarie 2022, mai multe state din UE au acuzat Rusia de acte de sabotaj pe teritoriul lor, acuzații pe care Moscova le contestă în acest caz. [...]

Atacul ucrainean asupra Podului Kerci pare să fi produs avarii structurale care pot prelungi blocajul de trafic , un risc operațional major pentru legătura rutieră și feroviară dintre Rusia continentală și Crimeea, potrivit Digi24 . Imagini apărute după lovitură – inclusiv cadre satelitare – indică „cel puțin două lovituri reușite” asupra podului, dintre care una ar fi vizat un arc de susținere, conform comentariilor unor canale specializate în informații despre războiul din Ucraina, citate de publicație. Ce arată imaginile și de ce contează Canalul de Telegram „Crimean Wind” a publicat imagini satelitare de înaltă rezoluție ale podului. Într-o evaluare preluată de Digi24 , canalul Tendar de pe rețeaua X susține că tablierul (partea pe care se circulă) ar fi fost avariat în două puncte distincte, iar problema cea mai serioasă ar fi la unul dintre arcele structurale. Traficul, încă blocat după termenul anunțat inițial Podul a apărut și la postul rus REN TV, care a difuzat imagini după atacul cu drone. Canalul Special Kherson Cat, citat de Digi24, afirmă că imaginile ar arăta o breșă în pilonul de susținere din partea stângă a arcului podului rutier, iar traficul nu fusese reluat, deși autoritățile ruse promiseseră inițial redeschiderea în jurul prânzului. Cronologia atacului, potrivit autorităților instalate de Moscova Atacul a avut loc în noaptea de 15 spre 16 noiembrie. Serghei Aksenov , guvernatorul Crimeei numit de Moscova, a scris pe Telegram: „Inamicul a lansat un atac asupra Podului din Crimeea. Din această cauză, circulația va fi restricționată aproximativ până la mijlocul zilei” Conform canalului „Podul din Crimeea: informații operative”, traficul pe pod a fost blocat în jurul orei 02:22, ora Moscovei (01:22, ora României). În lipsa unei evaluări tehnice oficiale detaliate în material, amploarea exactă a avariilor și termenul realist de reluare a circulației rămân neclare. [...]

Rusia avertizează că ar putea urma represalii diplomatice dacă Regatul Unit va încerca să limiteze drepturile Moscovei în momentul în care Londra va prelua președinția G20 în 2027, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza politică a organizării summitului G20 de anul viitor de la Manchester, într-un context în care sancțiunile britanice împotriva lui Vladimir Putin pot deveni un test de funcționare pentru forumul economic al marilor economii. Avertismentul vine la mai puțin de două săptămâni după ce publicația The Economist l-a citat pe premierul britanic Andy Burnham, care ar fi spus că Putin nu va participa la summitul G20 de la Manchester, programat pentru noiembrie 2027, din cauza sancțiunilor impuse de Regatul Unit în legătură cu războiul din Ucraina . Declarația oficială rusă a fost formulată de Marat Berdiev, ambasador cu însărcinări speciale al Ministerului de Externe de la Moscova, într-un interviu pentru agenția RIA, preluat de Reuters și Agerpres. „Vom vedea cum se va comporta cu adevărat Londra. Un lucru este cert: nicio încălcare a drepturilor Rusiei nu va rămâne nesancționată. Orice pas greșit în această privință va avea consecințe grave.” Ce contestă Moscova: rolul președinției G20 Berdiev a susținut că statul care deține președinția rotativă a G20 nu are dreptul să impună condiții sau să decidă cine participă la lucrările forumului, exprimându-și totodată speranța că „un scenariu negativ” poate fi evitat. Rusia rămâne membră a G20, în pofida eforturilor statelor occidentale de a o izola din cauza războiului din Ucraina, iar, în mod tradițional, țările gazdă invită toți membrii la summitul anual. Context: invitația SUA și incertitudinea privind prezența lui Putin Washingtonul, care deține în prezent președinția G20, l-a invitat pe Putin la summitul G20 care va avea loc la Miami în decembrie. Kremlinul nu a precizat încă dacă liderul rus va participa personal sau va trimite un reprezentant. Pentru Londra, disputa anunțată de Moscova poate transforma președinția G20 din 2027 într-un dosar cu potențial de escaladare diplomatică, în care sancțiunile și regulile de participare riscă să se suprapună peste agenda economică a grupului. [...]

Rusia încearcă să câștige influență în regulile telecom globale prin funcții-cheie la ONU , mizând pe alegerile din cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), într-un demers văzut de diplomați drept o cale de a-și reduce izolarea internațională după invazia Ucrainei, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este una de reglementare și control operațional: UIT alocă spectrul radio la nivel mondial și contribuie la stabilirea standardelor pentru inteligența artificială și alte tehnologii emergente, iar ocuparea unor posturi de conducere poate crește influența unui stat asupra acestor decizii. Alegerile au loc la o reuniune la Doha (Qatar), unde cei 194 de membri ai UIT decid asupra a zeci de poziții. Ce posturi vizează Moscova și de ce contează Conform materialului, Rusia urmărește două funcții importante: un loc în Consiliul pentru Reglementările Radio , organism care gestionează inclusiv plângeri legate de interferențe asupra semnalelor satelitare; pentru două locuri regionale, Rusia concurează cu Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan și Uzbekistan; un post în consiliul de 48 de membri care are influență asupra bugetului, strategiei și administrării agenției. Diplomați occidentali citați în articol spun că o eventuală prezență a Rusiei în astfel de roluri ar putea amplifica influența Moscovei asupra politicilor din telecomunicații și ar crea o „imagine negativă” prin validarea ei în poziții de conducere, în contextul războiului. Contextul diplomatic: „oboseala” față de război și reticența de a se opune public Potrivit unor diplomați ONU citați, la Națiunile Unite ar exista o reticență tot mai mare de a se opune public Rusiei, pe fondul prelungirii conflictului și al faptului că unele state ar începe să-și restabilească relațiile comerciale și de securitate cu Moscova. Un diplomat occidental, sub protecția anonimatului, este citat astfel: „(Alegerea lor) ar demonstra că Rusia s-a reîntors în sistemul multilateral. Sistemul ONU este obosit de problema Ucrainei.” Articolul amintește că Rusia a ratat anterior revenirea în structuri ONU: anul trecut nu a obținut un loc în consiliul de administrație al Organizației Mondiale a Sănătății, iar în 2023 nu a strâns suficiente voturi pentru a reintra în Consiliul pentru Drepturile Omului de la Geneva. Reacția Ucrainei și dosarul interferențelor Misiunea diplomatică a Rusiei la ONU din Geneva a refuzat să comenteze, potrivit sursei. Ambasadorul Ucrainei pe lângă ONU la Geneva, Yevhenii Tsymbaliuk , a declarat pentru Reuters că atacurile rusești au provocat pagube în sectorul telecomunicațiilor din Ucraina de peste 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei), fără a include atacurile cibernetice. „Un astfel de comportament nu ar trebui recompensat”, a spus el. În paralel, articolul notează că UIT a dat curs anterior unor plângeri privind interferențe ale Rusiei asupra semnalelor satelitare, iar o propunere inițiată de Lituania, aflată în analiză, urmărește măsuri mai stricte împotriva unor astfel de atacuri — un element care crește sensibilitatea alegerilor pentru Consiliul pentru Reglementările Radio. Americanca Doreen Bogdan-Martin a fost realeasă secretar general al UIT la reuniunea de joi de la Doha, mai menționează materialul. [...]

Ucraina susține că a scos din funcțiune peste 55% din capacitatea de rafinare a Rusiei , o lovitură cu potențial economic direct asupra veniturilor Moscovei din petrol și asupra alimentării cu combustibil a armatei, potrivit Digi24 . Afirmația îi aparține președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și vizează rezultatele unei campanii de atacuri cu drone și arme cu rază lungă asupra infrastructurii energetice rusești. În discursul său de seară, Zelenski a spus că armata ucraineană obține „rezultate practic în fiecare zi” în atacurile asupra obiectivelor strategice din Federația Rusă. El a indicat că a primit un raport de la generalul Mihailo Drapatîi privind operațiunile cu rază lungă, orientate în special către instalații petroliere și capacități industriale folosite pentru susținerea războiului. „Obținem rezultate practic în fiecare zi, iar până în prezent am scos din funcțiune peste 55% din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia. Acesta este răspunsul nostru justificat la refuzul Rusiei de a reduce tensiunile și la atacurile asupra infrastructurii noastre energetice”, a declarat Zelenski. Ținte și obiectiv: presiune pe veniturile din petrol și pe logistica militară În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone asupra sectorului petrolier rusesc, inclusiv asupra unor instalații aflate la sute sau mii de kilometri de front. Printre țintele menționate se numără o instalație petrolieră din regiunea Samara, o rafinărie din Volgograd și rafinăria de la Omsk, situată la aproximativ 2.500 de kilometri de granița ucraineană. Potrivit relatărilor presei ucrainene citate în material, atacurile ar fi afectat și infrastructura petrolieră din portul Ust-Luga, la Marea Baltică, unde au fost raportate avarii la rezervoare de stocare și alte instalații. Obiectivul declarat al Kievului este reducerea veniturilor Moscovei din industria petrolieră și perturbarea aprovizionării cu combustibil a forțelor armate ruse. Ce nu este confirmat și ce efecte sunt raportate în Rusia Procentul de „peste 55%” invocat de Zelenski nu a fost verificat independent, iar autoritățile ucrainene nu au precizat câte rafinării sunt complet oprite, câte funcționează la capacitate redusă și pentru cât timp vor rămâne afectate. În paralel, campania ucraineană ar fi generat perturbări în industria petrolieră rusă, într-un moment în care Moscova încearcă să mențină aprovizionarea pieței interne și exporturile de produse petroliere. În unele regiuni au fost raportate penurii de benzină, iar benzinăriile au introdus restricții privind cantitățile care pot fi cumpărate. Materialul notează și că, potrivit informațiilor publicate de presa internațională, unele instalații au suferit avarii importante, iar refacerea capacităților de procesare poate necesita lucrări complexe, mai ales când sunt afectate echipamente tehnologice specializate. Avertisment privind noi atacuri și cereri pentru apărarea antiaeriană În același discurs, Zelenski a avertizat că serviciile de informații de la Kiev ar fi identificat pregătiri pentru noi atacuri rusești, inclusiv cu rachete balistice. El a cerut partenerilor occidentali accelerarea livrărilor de muniție pentru sistemele antiaeriene Patriot și NASAMS , pe care le consideră esențiale pentru protejarea infrastructurii energetice ucrainene în apropierea iernii, și a anunțat pregătirea unei noi reuniuni în format Ramstein pentru solicitarea de sprijin militar suplimentar. Zelenski a mai susținut că Rusia ar fi pierdut peste 50.000 de militari (morți și răniți) numai în luna octombrie, precizându-se că nici aceste cifre nu au putut fi confirmate independent. [...]

Ucraina vizează o poziție europeană comună în negocierile cu Rusia , printr-o reuniune aflată în pregătire, care ar urma să stabilească mandatul politic al Europei pentru discuțiile de încheiere a războiului, potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că se pregătește o reuniune a „ Coaliției de Voință ”, cu obiectivul de a defini „poziția europeană” în negocierile pentru a pune capăt războiului cu Rusia, relatează Agerpres. În alocuțiunea sa zilnică de seară, Zelenski a descris întâlnirea drept una „importantă”, care „ar putea să devină istorică”. „Pregătim o reuniune a Coaliţiei de Voinţă. Este o întâlnire importantă ce ar putea să devină istorică.” Liderul ucrainean a adăugat că miza ar fi conturarea unei „poziții europene puternice”, pe care a caracterizat-o drept „100% în favoarea victoriei”. „Putem defini o poziţie europeană puternică, 100% în favoarea victoriei.” Deocamdată, informațiile disponibile nu includ data, locul sau lista participanților la reuniune, iar detaliile despre formatul negocierilor vizate nu sunt precizate în materialul citat. [...]