Știri
Știri din categoria Diverse
Belarusul pare să frâneze folosirea teritoriului său ca platformă de atac, în pofida presiunilor Kremlinului, iar acest lucru contează direct pentru dinamica operațională a războiului: un acces mai larg al Rusiei la Belarus ar putea forța Ucraina să-și redistribuie trupele spre granița de nord. Potrivit Digi24, o analiză a Institute for the Study of War (ISW) indică faptul că Aleksandr Lukașenko încearcă să evite implicarea directă, deși Moscova caută să obțină „acces extins” pentru lansarea de drone și pentru deschiderea unui nou front de presiune asupra Ucrainei.
ISW susține că Vladimir Putin își intensifică presiunile asupra liderului belarus pentru a adânci implicarea Minskului, inclusiv printr-o utilizare mai amplă a teritoriului belarus pentru atacuri cu drone și, posibil, pentru extinderea frontului spre vest. Scopul ar fi ca Ucraina să fie nevoită să redirecționeze trupe din zonele active de luptă către granița cu Belarus, potrivit aceleiași evaluări, citată de Kyiv Post.
Un element de presiune ar fi și cel financiar. Raportul ISW citează un material din The Wall Street Journal, potrivit căruia oficiali ruși și europeni cred că Moscova îl presează pe Lukașenko inclusiv prin amenințări cu reducerea sprijinului financiar dacă refuză să coopereze. Un fost ofițer al serviciilor de informații ruse, citat de publicație, ar fi spus că Kremlinul vrea ca Belarus să joace un rol militar mai activ pentru a pune presiune asupra apărării Ucrainei.
În sprijinul ideii că Minsk încearcă să evite escaladarea, Digi24 notează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski: repetitoarele de semnal instalate de ruși în Belarus, folosite pentru a ghida dronele rusești cu rază lungă mai adânc în vestul Ucrainei, ar fi încetat să funcționeze pe 22 iunie, după ce Kievul a avertizat Minskului să le demonteze până la 26 iunie, altfel urmând să lanseze lovituri asupra acestora.
Zelenski a spus că nu este clar dacă Belarus a demontat complet echipamentele sau doar le-a suspendat temporar. ISW interpretează această „aparentă conformare” ca un indiciu că Lukașenko încă rezistă încercărilor Kremlinului de a atrage complet Belarus în război.
Think tank-ul mai arată că, din 2022, Lukașenko a evitat constant să permită trupelor belaruse să participe direct la operațiunile militare ruse din Ucraina și, în mare parte, s-a ferit să adopte retorica Moscovei care prezintă Ucraina drept o amenințare directă pentru Belarus.
În paralel, potrivit ISW, Rusia continuă să transmită că nu este interesată de negocieri de pace „reale”. Dmitri Medvedev și Serghei Lavrov ar fi reiterat pe 24 iunie că Moscova rămâne fidelă obiectivelor inițiale și nu este dispusă să negocieze în condițiile înghețării frontului sau ale unui compromis semnificativ.
Analiza menționează și creșterea presiunii economice interne în Rusia, „mai ales” din cauza penuriei de combustibil în Moscova și în alte regiuni. Autoritățile ruse ar fi început măsuri de urgență pentru stabilizarea aprovizionării cu benzină, iar companiile aeriene ar fi avertizat asupra agravării deficitului de combustibil pentru aviație.
Potrivit Reuters, citată în material, Moscova negociază cu Kazahstan achiziția a aproximativ 50.000 de tone de benzină.
În ansamblu, tabloul descris de ISW sugerează o tensiune operațională: Kremlinul caută să transforme Belarusul într-un multiplicator de presiune militară asupra Ucrainei, în timp ce Lukașenko încearcă să limiteze pașii care ar echivala cu intrarea directă în război.
Recomandate
Estonia blochează tranzitul cerealelor rusești și belaruse , o măsură care închide o potențială rută logistică prin porturile baltice și întărește presiunea comercială asupra Moscovei, dincolo de taxele vamale introduse la nivelul UE. Decizia este prezentată de Digi24 ca parte a unui demers coordonat regional, în contextul războiului din Ucraina și al reconfigurării rutelor de export pentru cereale. Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna , a anunțat că tranzitul cerealelor din Rusia și Belarus pe teritoriul Estoniei a fost interzis prin lege, legând direct măsura de atacurile Rusiei asupra infrastructurii portuare ucrainene și de blocarea exporturilor de cereale ale Ucrainei. „Rusia atacă porturile ucrainene, blochează exporturile de cereale ale Ucrainei și apoi caută noi rute pentru propriile cereale. Estonia nu îi va oferi una.” Totodată, Tsahkna a susținut că autoritățile au semnalat intenția încă din septembrie, iar acum avertismentul a fost transpus în legislație. Coordonare baltică pentru a evita „ocolirea” restricțiilor Potrivit declarațiilor citate, Tallinnul încearcă să alinieze măsura cu Letonia și Lituania, astfel încât porturile baltice să nu devină o alternativă de tranzit pentru exporturile rusești. „Împreună cu Letonia și Lituania, lucrăm pentru a ne asigura că porturile baltice nu devin o rută de tranzit pentru Rusia.” Unghiul economic și operațional al deciziei este că restricția nu vizează doar accesul pe piața UE, ci și logistica: reduce opțiunile de transport prin regiune către țări terțe, într-un moment în care Rusia caută rute alternative după perturbarea transporturilor prin Marea Neagră. Context: taxele UE nu blochează automat tranzitul Uniunea Europeană a introdus în 2024 taxe vamale pentru produsele cerealiere din Rusia și Belarus, cu obiectivul de a limita accesul acestora pe piața comunitară. Măsurile europene nu împiedică însă în toate cazurile tranzitul prin teritoriul UE către destinații din afara Uniunii, iar Estonia a decis să introducă propria interdicție. În paralel, articolul notează că firme rusești adaptează terminale din porturi rusești de la Marea Baltică și Oceanul Arctic, folosite anterior pentru alte tipuri de mărfuri, pentru a putea gestiona volume mai mari de cereale — un indiciu al reorientării logistice pe fondul restricțiilor și riscurilor din zona Mării Negre. În justificarea politică a măsurii, șeful diplomației estone a afirmat că Estonia nu va contribui la finanțarea războiului și nu va facilita menținerea comerțului rusesc „în mișcare”, în condițiile unui „război de agresiune”. [...]
Germania își ridică nivelul de alertă la „atacuri hibride”, pe fondul tensiunilor cu Rusia și al presiunii interne , potrivit Digi24 , care citează declarațiile cancelarului Friedrich Merz . Mesajul vine într-un moment în care Berlinul își reafirmă sprijinul pentru Ucraina și, în paralel, încearcă să limiteze efectele operaționale ale unor acțiuni atribuite Moscovei – de la drone la atacuri cibernetice. Merz a spus că autoritățile germane se pregătesc pentru noi atacuri hibride, inclusiv unele „grave”, într-un discurs susținut la decernarea Premiului de Pace Westfalian 2026 alianței NATO. În acest context, autoritățile germane au avertizat în repetate rânduri că Rusia ar derula o campanie de acțiuni hibride, menționând inclusiv o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, în luna august. „Ne pregătim pentru noi atacuri hibride, inclusiv unele grave.” Moscova a respins acuzațiile formulate de guvernele și serviciile de informații occidentale, notează Reuters , agenție citată de Digi24. Tot joi, Vladimir Putin a declarat, într-un forum al experților în Rusia, că Moscova nu intenționează să atace fabricile străine care produc arme pentru Ucraina, dar că subiectul trebuie urmărit îndeaproape de serviciile de informații ruse. De ce contează: risc operațional și costuri mai mari de securitate Avertismentul privind intensificarea „atacurilor hibride” indică o presiune în creștere asupra infrastructurii și a securității interne, într-un mix de amenințări care poate include drone, atacuri cibernetice și campanii de influență pe rețele sociale. Pentru economie, astfel de riscuri se traduc, de regulă, în costuri suplimentare de protecție și în potențiale perturbări pentru noduri logistice și infrastructură critică – iar aeroportul din Leipzig este menționat explicit în acest context. Merz a legat tema securității și de coeziunea internă, afirmând că Germania și aliații săi nu își pot permite să fie divizați de atacuri hibride, de campanii pe rețelele sociale sau de „sloganurile partidului AfD și ale susținătorilor săi ruși”. Sprijin pentru Ucraina și mesaj către Rusia: „nu dorim să umilim poporul rus” Cancelarul a reafirmat sprijinul pentru Ucraina, în perspectiva a ceea ce el a descris drept „cea mai grea iarnă” de la începutul invaziei ruse din 2022. Merz a spus că Germania, ca „cel mai puternic stat din Europa Centrală”, are o responsabilitate specială de a oferi ajutor. În același timp, liderul german a susținut că Berlinul își dorește, „la momentul potrivit”, relații „stabile și previzibile” cu Rusia, dar a adăugat că nu există semne că Moscova ar fi pregătită să pună capăt războiului. „Nu dorim să umilim poporul rus sau să destabilizăm statul rus. Dar Rusia trebuie să pună capăt războiului și să se abțină de la atacuri hibride asupra Europei.” Context politic: AfD și disputa pe costul sprijinului militar Potrivit materialului, Merz și conservatorii au fost slăbiți de alegerile recente din două landuri din estul Germaniei, unde Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut o victorie importantă. AfD a criticat ajutorul militar de „miliarde de euro” acordat Ucrainei și susține refacerea relațiilor cu Moscova, inclusiv reluarea aprovizionării cu petrol și gaze la prețuri reduse, întreruptă din 2022. În paralel, Merz este prezentat ca liderul care a alocat „sute de miliarde de euro” pentru reconstrucția forțelor armate germane, pe fondul deteriorării mediului de securitate din Europa. [...]
Apariția unui MANPADS neidentificat la granița cu Ucraina ridică semne de întrebare despre aprovizionarea Rusiei cu armament , într-un context în care regiunea Rostov este vizată repetat de atacuri cu drone, potrivit Digi24 . Sistemul, prezentat într-un reportaj al televiziunii de stat Rusia 1 și numit de militari „Iva”, nu seamănă cu modelele rusești cunoscute, iar analiștii nu pot stabili cu certitudine originea lui doar din imaginile disponibile. Arma a fost filmată într-un material despre un grup mobil de apărare antiaeriană din Divizia 51 de Apărare Antiaeriană , care operează în regiunea Rostov, la granița cu Ucraina. În reportaj, un militar prezintă un sistem portabil de apărare antiaeriană (MANPADS – rachetă antiaeriană lansată de pe umăr) și îl numește „Iva” („salcie”, în limba rusă). De ce contează: indicii despre lanțul de aprovizionare și stocurile Rusiei Imaginile au atras atenția bloggerilor militari și a analiștilor OSINT (analiză pe baza surselor deschise), pentru că lansatorul nu pare să corespundă sistemelor rusești MANPADS cunoscute, precum Igla-S sau Verba, și nu are marcaje vizibile care să ajute la identificarea producătorului sau a modelului. Într-o zonă expusă atacurilor cu drone, folosirea unui sistem aparent bazat pe un proiect străin alimentează întrebări despre motivele pentru care armata rusă ar apela la astfel de echipamente, în condițiile în care Rusia produce și exportă de decenii propriile sisteme portabile antiaeriene. Ipoteze privind originea: China, Iran, posibil și alte scenarii Potrivit materialului, primele speculații au apărut după ce bloggerul militar The Dead District a distribuit imaginile și a sugerat că ar putea fi vorba despre sistemul iranian Misagh-2. Alte analize au indicat însă o potrivire mai bună cu sisteme chinezești. Publicația americană specializată The War Zone și site-ul ucrainean Militarnyi au comparat elementele vizibile ale lansatorului și au remarcat asemănări mai mari cu familia chineză QW, în special cu modelele QW-18/QW-18A și QW-19. Un indiciu invocat este o componentă suplimentară în partea frontală a lansatorului, întâlnită la unele sisteme chinezești, dar care nu apare în imaginile disponibile cu sistemul iranian Misagh-3. Totuși, datele disponibile nu permit o concluzie fermă, iar o origine iraniană nu este exclusă. Identificarea este complicată și de faptul că sistemele iraniene din familia Misagh au la bază modele chinezești din familia QW. Site-ul elvețian de analiză MiGFlug enumeră mai multe scenarii posibile, între care: achiziție directă din China, eventual pentru evaluare; o variantă construită în Iran; o copie realizată de Rusia după un model străin; o posibilă origine nord-coreeană, considerată însă mai puțin probabilă. Până acum, nu există dovezi publice care să confirme vreunul dintre aceste scenarii. Ce urmează În lipsa unor marcaje și a unor informații tehnice suplimentare, identificarea exactă a sistemului „Iva” rămâne incertă. În paralel, contextul operațional din Rostov – presiunea atacurilor cu drone și nevoia de interceptare rapidă – face ca orice indiciu despre proveniența armelor folosite pe teren să fie relevant pentru a înțelege dacă Rusia își completează dotările prin importuri, prin intermediari sau prin adaptări ale unor modele străine. [...]
Avertismentul Moscovei privind Kaliningrad ul ridică riscul de întreruperi în Marea Baltică, cu efecte directe asupra infrastructurii energetice și de comunicații , într-o zonă unde NATO spune că și-a intensificat prezența, potrivit Digi24 , care citează o analiză Reuters . Kaliningrad este o exclavă rusească puternic militarizată, separată de restul teritoriului Rusiei, situată între Polonia și Lituania (ambele state NATO) și cu ieșire la Marea Baltică. Regiunea are aproximativ 1 milion de locuitori și o suprafață puțin mai mare decât statul american Connecticut. De ce contează: infrastructura critică, un posibil declanșator de criză În contextul tensiunilor crescute după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, analiștii de securitate citați de Reuters avertizează că o „eroare de calcul” ar putea duce la o confruntare militară directă, iar Kaliningrad ar putea deveni un focar tocmai din cauza poziției sale geografice. Printre posibilii factori declanșatori menționați se numără: incidente cu drone; perturbarea infrastructurii critice; noi desfășurări majore de rachete; orice eveniment pe care Moscova l-ar percepe drept o încercare a NATO de a impune un blocaj asupra exclavei. NATO afirmă că și-a intensificat prezența în Marea Baltică, inclusiv pe fondul îngrijorărilor legate de amenințările la adresa infrastructurii subacvatice critice din energie și comunicații. Semnalul de escaladare: retorică nucleară și demonstrații de capabilități Potrivit materialului, Rusia a avertizat NATO că ar fi pregătită să recurgă la arme nucleare dacă alianța ar încerca să izoleze sau să atace Kaliningradul. În reacție, NATO a cerut Moscovei să pună capăt „comportamentului său din ce în ce mai nesăbuit” și „retoricii nucleare iresponsabile”. Reuters mai relatează, citând o sursă militară occidentală, că la mijlocul lunii august zeci de aeronave ale statelor NATO ar fi participat la o operațiune neanunțată în spațiul aerian din jurul Kaliningradului, pentru a demonstra capacitatea de a întrerupe legăturile radio și radar ale exclavei și apărarea sa aeriană, în eventualitatea unui conflict. Context: o regiune strategică, dar vulnerabilă logistic Kaliningrad oferă Rusiei o platformă pentru forțe de apărare aeriană, rachete și capabilități navale, cu potențial de proiectare a puterii în Europa de Nord și Centrală. În același timp, poziționarea între două state NATO și dificultatea de a menține ori întări liniile de aprovizionare în caz de război o transformă într-un punct vulnerabil pentru Moscova, mai notează analiza citată. În acest cadru, riscul operațional major rămâne ca un incident local — mai ales unul legat de infrastructură critică sau de percepția unui „blocaj” — să fie interpretat ca un act ostil, accelerând o escaladare greu de controlat. [...]
Blocajul Ungariei în negocierile de aderare ale Ucrainei la UE riscă să se prelungească , în condițiile în care Budapesta condiționează deblocarea de noi măsuri privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Deși la Kiev existau așteptări că schimbarea de guvern de la Budapesta va „reseta” relația bilaterală, tensiunile au reapărut și au început să afecteze și proiecte cu componentă economică. După victoria electorală a lui Peter Magyar și înlăturarea lui Viktor Orban, primele contacte dintre cele două guverne au fost descrise ca mai constructive. În iunie, Ucraina și Ungaria au ajuns la un acord privind consolidarea drepturilor lingvistice, educaționale și culturale ale minorității maghiare, iar Budapesta și-a ridicat veto-ul asupra deschiderii primelor capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE. Ulterior, negocierile au intrat din nou în impas, Ungaria cerând adoptarea și implementarea unor măsuri suplimentare înainte de deschiderea altor capitole. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în septembrie că nu vede o problemă majoră între cele două țări și că speră într-o deblocare după ce Kievul va demonstra „voință politică” prin adoptarea legislației necesare. Tensiunile au depășit dosarul UE și ating proiecte energetice Disputa nu s-a limitat la calendarul aderării. Peter Magyar a refuzat participarea Ungariei la inițiativa „ Carpathian Eight ”, găzduită de Ucraina în septembrie, summit la care au participat lideri și reprezentanți ai statelor din regiunea carpatică, inclusiv președintele României, Nicușor Dan, și premierul polonez Donald Tusk. Ungaria a fost reprezentată doar de șeful ambasadei din Kiev. În aceeași perioadă, guvernul maghiar a respins și un proiect privind construirea unor facilități de stocare a produselor petroliere ucrainene pe teritoriul Ungariei. Potrivit materialului, Naftogaz și compania maghiară Mol semnaseră un memorandum pe acest subiect în marja summitului din Carpați. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a criticat public poziția Budapestei, invocând asemănări cu politica de „obstrucționism și izolaționism” asociată fostului guvern Orban. Legea minorităților, piesa de blocaj și posibilă cheie de deblocare În centrul disputei se află proiectul de lege privind drepturile minorităților naționale, cu accent pe drepturile educaționale. Kievul lucrează la legislația care ar trebui să răspundă acordului încheiat cu Ungaria, iar proiectul vizează toate minoritățile naționale din Ucraina, nu doar comunitatea maghiară. Parlamentari ucraineni citați în analiza menționată spun că proiectul urma să fie discutat mai întâi în comisiile parlamentare și ar putea ajunge în plen în luna octombrie. Adoptarea legii ar putea permite reluarea negocierilor pentru celelalte capitole ale aderării, Kievul urmărind deschiderea a încă două capitole în octombrie și a celorlalte două până la finalul anului. Și Comisia Europeană a transmis Parlamentului ucrainean că protejarea persoanelor aparținând minorităților naționale și a drepturilor lor educaționale este o condiție relevantă pentru progresul pe calea aderării. Ce urmează: negocieri tehnice, dar relație politică tensionată Deși schimburile de replici au fost dure, există semnale că dialogul diplomatic rămâne deschis: discuțiile dintre oficialii ungari și ucraineni continuă, iar negocierile pe textul noii legislații sunt descrise ca un proces de transmitere reciprocă de observații. Miza rămâne însă politică și de reglementare: pentru Ucraina, Ungaria poate influența direct ritmul aderării la UE, iar pentru Budapesta, drepturile comunității maghiare din Transcarpatia rămân o temă internă importantă. Potrivit experților citați, ieșirea din impas ar necesita concesii de ambele părți, un posibil început fiind adoptarea legii minorităților și reluarea dialogului politic direct dintre Peter Magyar și Volodimir Zelenski. [...]
Statul ridică dobânzile la Tezaur până la 7,50% și extinde canalele de cumpărare , într-o nouă ediție disponibilă din 5 octombrie, cu venituri neimpozabile și posibilitatea de răscumpărare înainte de scadență, potrivit Digi24 . Miza pentru investitori este randamentul în lei, iar pentru stat – atragerea de finanțare pentru deficit și refinanțarea datoriei publice. Noua ediție Tezaur se adresează persoanelor care au împlinit 18 ani și include titluri de stat în lei cu scadențe de unu, trei și cinci ani. Dobânda se plătește anual, iar câștigurile nu sunt supuse impozitării. Ce dobânzi oferă noua ediție Tezaur Ministerul Finanțelor lansează trei emisiuni, cu următoarele dobânzi anuale: scadență la 1 an: 6,50% pe an; scadență la 3 ani: 7% pe an; scadență la 5 ani: 7,50% pe an. Valoarea nominală a unui titlu este de 1 leu, iar dobânda se achită la datele prevăzute în prospectul emisiunii. Unde pot fi cumpărate și până când se pot face subscrieri Perioada de subscriere începe pe 5 octombrie și se încheie cel târziu pe 6 noiembrie, în funcție de canalul ales. Titlurile pot fi cumpărate astfel: prin Ghișeul.ro: 5 octombrie – 4 noiembrie; online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV): 5 octombrie – 5 noiembrie; de la unitățile Trezoreriei Statului: 5 octombrie – 6 noiembrie; prin oficiile Poștei Române din mediul urban: 5 octombrie – 5 noiembrie; prin oficiile poștale din mediul rural: 5 octombrie – 4 noiembrie. Prin Ghișeul.ro pot investi cetățenii români care au cont pe platformă și dețin un card de debit; această opțiune a fost introdusă în martie 2025. Ce flexibilitate au investitorii și cum își pot muta banii în contul bancar O persoană poate face mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni, iar operațiunile pot fi anulate doar în perioada de subscriere, pe bază de cerere. Titlurile sunt transferabile și pot fi răscumpărate înainte de scadență, conform Ministerului Finanțelor. Pentru transferul banilor din contul de subscriere Tezaur într-un cont bancar personal, investitorii trebuie să completeze Ordinul de plată multiplu electronic (OPME), formular disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor, în secțiunea „Tezaur Online”, care se transmite apoi prin SPV. Se aplică un comision de 0,51 lei pentru transferuri de până la 50.000 de lei și de 6 lei pentru sume mai mari. Ministerul Finanțelor precizează că sumele atrase prin această emisiune vor fi folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, iar prospectul emisiunii (și eventualele modificări) urmează să fie publicat pe site-urile Ministerului Finanțelor și Poștei Române. [...]
