Știri
Știri din categoria Diverse
Departamentul Justiției din SUA încearcă să forțeze jurnaliști să depună mărturie despre o investigație privind securitatea noului Air Force One, într-un demers care ridică miza pentru protecția surselor și libertatea presei, potrivit Digi24.
Administrația Trump a emis citații pentru mai mulți reporteri de la „The New York Times”, după ce publicația a relatat despre vulnerabilități de securitate ale noului avion prezidențial Air Force One, un Boeing 747-8 donat de Qatar președintelui Donald Trump. Jurnaliștii sunt chemați să depună mărturie miercuri în fața unui mare juriu federal din Manhattan.
În unele cazuri, citațiile au fost înmânate de agenți federali care s-au prezentat la domiciliile jurnaliștilor. „The New York Times” califică demersul drept un „act revoltător de intimidare”.
Citațiile conțin puține detalii și cer doar ca jurnaliștii să depună mărturie „în legătură cu o presupusă încălcare a legii penale federale”, fără alte precizări.
Acestea au fost emise de Jay Clayton, procurorul federal din Manhattan, descris ca un apropiat al lui Trump și recent nominalizat de președinte pentru funcția de director al serviciilor naționale de informații, conform articolului.
Printre jurnaliștii citați sunt menționați Julian E. Barnes, Eric Lipton, Tyler Pager și Eric Schmitt.
„The New York Times” a condamnat acțiunile administrației, printr-o declarație a avocatului-șef al redacției, David McCraw:
„Apariţia agenţilor federali la uşa reporterilor ar trebui să şocheze conştiinţa oricărui american care crede în Constituţie şi în libertatea presei pe care aceasta o protejează.”
„Jurnaliştii noştri relatează faptele şi promovează dreptul publicului american de a şti cum funcţionează guvernul lor şi cum sunt folosiţi banii contribuabililor.”
În material se arată că ambele articole despre Air Force One au citat surse care au vorbit sub condiția anonimatului, pe fondul caracterului sensibil al subiectului (securitate). Totodată, susținătorii Primului Amendament avertizează că astfel de citații pot descuraja activitatea jurnalistică de culegere a informațiilor.
Potrivit aceleiași relatări, Departamentul de Justiție a încercat anterior să obțină mărturii și de la jurnaliști de la The Wall Street Journal și The Washington Post, dar a retras citațiile după reacția celor două redacții, care au depus documente confidențiale.
Articolul mai notează că „The New York Times” este implicat în mai multe procese care îl vizează pe Trump și administrația sa, inclusiv un proces intentat de Trump anul trecut, precum și acțiuni în instanță inițiate de ziar împotriva Departamentului Apărării, pe tema accesului reporterilor la subiecte militare.
Recomandate
Moartea lui Dolly Parton redeschide discuția despre cum își gestionează artiștii mari retragerea și continuitatea proiectelor după ce familia a anunțat decesul cântăreței la 80 de ani, potrivit Digi24 . Cu doar patru zile înainte, Parton spunea că a fost nevoită să anuleze mai multe concerte și lua în calcul spectacole în care să fie reprezentată printr-un „avatar” (o versiune digitală a artistei). În declarațiile acordate revistei People , Parton a vorbit despre problemele de sănătate și despre efectul morții soțului ei, Carl Dean, asupra stării sale mintale. Cei doi au fost căsătoriți aproape 60 de ani, iar Dean a murit în martie anul trecut. Probleme medicale și concerte anulate Artista a descris perioada recentă ca fiind una de epuizare, explicând că și-a neglijat propriile probleme de sănătate în timp ce avea grijă de soțul ei. Ea a amintit și un episod din anii ’80, când a fost imobilizată câteva luni din cauza unor probleme ginecologice. Tot în acest context, Parton a vorbit despre presiunea mediului digital și a rețelelor sociale, sugerând că expunerea publică este „amplificată” față de deceniile trecute. Reacție politică la nivel federal în SUA Președintele american Donald Trump a transmis un mesaj după anunțul morții artistei și a decis coborârea în bernă a drapelului american în toată țara, timp de o săptămână, începând din seara de 25 august, de la ora 18:00 (ora SUA, neprecizată în articol). Ce rămâne relevant pentru industrie Dincolo de dimensiunea culturală, cazul readuce în prim-plan o temă tot mai prezentă în industria divertismentului: continuitatea proiectelor atunci când un artist nu mai poate susține turneele, inclusiv prin soluții digitale precum „avatarul” menționat de Parton. În materialul Digi24 nu sunt oferite detalii despre un plan concret sau contracte în acest sens, ci doar intenția discutată de artistă înainte de deces. [...]
Escaladarea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz riscă să mențină presiunea pe rutele maritime și pe comerțul global , după ce Donald Trump a susținut că SUA au îndepărtat sau detonat toate minele din apele internaționale ale strâmtorii și a avertizat Iranul să nu mai amplaseze altele, relatează Libertatea . Trump a spus că Marina SUA l-a informat că „toate minele au fost îndepărtate şi/sau detonate” și a amenințat că orice navă sau ambarcațiune care va amplasa noi mine „va fi distrusă imediat şi sistematic”. Liderul de la Casa Albă a invocat și o „politică de toleranță zero” privind amplasarea minelor. Tot potrivit lui Trump, Forțele Spațiale ale SUA monitorizează această cale navigabilă strategică, precum și instalațiile nucleare iraniene. Teheranul vorbește despre o operațiune de deminare cu Oman și un coridor temporar În paralel, Iranul prezintă o altă versiune: ministrul de externe iranian s-a întâlnit marți cu omologul său din Oman pentru a stabili un acord-cadru privind un coridor temporar de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Conform Teheranului, acordul ar include o operațiune de deminare pe această rută esențială pentru comerțul global. Ministrul de externe al Omanului, Badr al-Busaidi, a transmis pe X că speră „să anunțe în curând” un nou coridor de navigație și „aranjamente practice pentru restabilirea siguranței navigației”. Miza: o rută strategică și un conflict diplomatic care se adâncește În aceeași logică a escaladării, sursa arată că orice „soluție permanentă” ar trebui să se bazeze pe Memorandumul de la Islamabad , semnat între Teheran și Washington în iunie, dar care între timp a eșuat. Iranul insistă ca Trump să continue pe calea acestui memorandum și amenință că va trece la „ofensivă” împotriva SUA dacă nu revine la acord în câteva săptămâni. Separat, Trump a amenințat săptămâna trecută că va ordona bombardamente asupra Omanului dacă se va pune „în calea” unui acord privind Ormuz. În acest moment, informațiile rămân contradictorii între Washington și Teheran, iar perspectiva unui coridor temporar de navigație depinde de negocierile Iran–Oman și de evoluția relației SUA–Iran, așa cum reiese din relatarea sursei. [...]
Manfred Weber cere clarificări rapide de la Comisia Europeană pentru ca România să nu riște pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR , pe fondul controverselor legate de noua lege a integrității (ANI) și a „ amendamentului Fritz ”, potrivit Digi24 . Președintele Partidului Popular European (PPE) spune că respectarea valorilor europene și a statului de drept trebuie să rămână o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene și susține că grupul PPE nu își dorește ca România să piardă „niciun euro” din banii alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Miza: ultima cerere de plată și un termen-limită apropiat Weber explică faptul că scrisoarea transmisă de grupurile PPE și Renew oferă Comisiei Europene posibilitatea de a lămuri rapid dacă forma actuală a noii Legi a Integrității îndeplinește cerințele jalonului din PNRR sau dacă sunt necesare modificări suplimentare, astfel încât România să aibă timp să facă ajustări și să respecte termenul. În mesajul citat de Digi24, Weber indică explicit miza financiară: „Este esențial ca această clarificare să vină rapid, astfel încât România să poată face, dacă este nevoie, toate ajustările necesare și să îndeplinească jalonul în termen. Miza este una majoră: România trebuie să încaseze cele 770 de milioane de euro și să nu piardă niciun euro din PNRR.” Ce spune Comisia Europeană: evaluarea vine la ultima cerere de plată Comisia Europeană precizează, într-un răspuns pentru Agerpres, că legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultime cereri de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române. În același răspuns, Comisia arată că serviciile sale sunt angajate în discuții tehnice cu autoritățile române pentru implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026. În practică, mesajul combinat al PPE și al Comisiei indică o presiune de calendar: clarificările trebuie să vină rapid, iar eventualele ajustări legislative ar trebui făcute la timp pentru ca jalonul să fie considerat îndeplinit în cadrul ultimei cereri de plată. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că fără o lege a salarizării România riscă noi derapaje bugetare în 2027–2028 , într-un context în care adoptarea proiectului până la termenul-limită de 31 august devine tot mai puțin probabilă, potrivit Digi24 . Bolojan spune că, „cu cât trec orele”, scad șansele ca proiectul să fie aprobat în timp util, invocând termenul de luni, 31 august, și semnalând o probabilitate redusă ca PSD să susțină inițiativa, în urma declarațiilor publice ale partidului. De ce contează: cheltuielile de personal și echilibrele bugetare Miza legii depășește componenta de finanțare europeană asociată, afirmă premierul interimar, care o leagă direct de credibilitatea României și de predictibilitatea bugetară. În declarațiile sale, Bolojan susține că legea este importantă deoarece cheltuielile de personal au o pondere relevantă în „ecuația echilibrelor bugetare”, iar lipsa unui cadru ar lăsa loc unor decizii viitoare motivate electoral. În același context, el afirmă că proiectul ar corecta „inechități grave” din sistemul public, descriindu-l drept un prim pas în această direcție. Riscul invocat: presiune pe rating și ajustări forțate Bolojan face legătura între depășirea posibilităților bugetare și riscul de deteriorare a ratingului de țară, avertizând că aprobarea unor creșteri salariale peste capacitatea economiei ar putea împinge România într-o situație în care guvernele ar fi obligate ulterior să ia măsuri care „vor duce la salarii mai mici”. Totodată, el amintește de anii 2023 și 2024, pe care îi descrie drept perioade în care „guvernele au scăpat lucrurile de sub control” din rațiuni electorale, și avertizează că un scenariu similar ar putea reapărea în 2027–2028 dacă legea nu este adoptată. Blocaj politic și calendar strâns Premierul interimar afirmă că discuțiile pe proiect au avut loc „sub auspiciile Președinției”, prin consilierul prezidențial Dragoș Anastasiu Burnete, cu participarea partidelor și cu mai multe variante de lucru transmise acestora. El susține că există riscul ca PSD „încă o dată” să nu respecte înțelegerile, inclusiv una privind votarea legii „cu un plafon de 8 miliarde”, menționând că au fost încercate „toate variantele posibile” și că s-a comunicat cu Comisia , însă sumele solicitate nu ar fi fost acceptate și nu ar putea fi finanțate din capacitatea bugetară. Bolojan estimează că „în cursul zilei de mâine” ar urma să existe un deznodământ, argumentând că, dacă proiectul nu este depus atunci pentru a fi dezbătut joi–vineri, „nu mai este timp fizic” să devină lege. În cazul în care jalonul nu este îndeplinit, el indică PSD drept responsabil pentru blocarea legii. [...]
România își calibrează poziția înaintea reuniunii NATO despre prezența militară a SUA în Europa , după o discuție între consilierul prezidențial Marius Lazurca și ambasadorul american la București, Darryl Nirenberg , potrivit Digi24 . Miza imediată este reuniunea de urgență a Consiliului Nord-Atlantic, convocată pentru a discuta prezența militară americană în Europa și un chestionar transmis recent de Pentagon statelor membre. În mesajul public, Lazurca a spus că discuția cu Nirenberg a vizat „aprofundarea coordonării strategice” dintre SUA și România și că întâlnirea a fost o etapă de pregătire înaintea vizitei sale la Bruxelles, la sediul NATO. „Ne-am pus de acord asupra punctelor-cheie: fiabilitatea României, valoarea sa strategică ca partener și angajamentul nostru comun față de alianță. Bazele sunt solide. Sunt pregătit pentru discuțiile cu conducerea Alianței.” Ce urmează la NATO și de ce contează Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic este programată pentru joi, 27 august 2026, și va avea loc fizic la sediul central al NATO din Bruxelles, Belgia. Potrivit informațiilor prezentate, scopul întâlnirii este: discutarea prezenței militare a SUA în Europa; analizarea chestionarului trimis recent de Pentagon către statele membre. În acest context, discuția Lazurca–Nirenberg indică o coordonare politică prealabilă pe subiecte care pot influența direct postura de securitate pe flancul estic al NATO și, implicit, predictibilitatea pentru mediul economic (prin riscuri de securitate, investiții și planificare operațională în regiune). [...]
Plata următoarei tranșe din PNRR este pusă sub semnul întrebării după ce liderii grupurilor PPE și Renew Europe au cerut Comisiei Europene să rețină fondurile pentru România, invocând riscuri pentru statul de drept legate de așa-numitul „amendament Fritz”, potrivit Digi24 . Miza este una direct economică: scrisoarea vizează blocarea unei tranșe de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din Planul Național de Redresare și Reziliență , în condițiile în care Comisia Europeană e îndemnată să intervină înainte de termenul-limită de 31 august pentru îndeplinirea jaloanelor de reformă. De ce ar putea Comisia să oprească banii Demersul PPE și Renew se leagă de modificări recente ale legislației privind integritatea, descrise în spațiul public drept „amendamentul Fritz”. Potrivit informațiilor prezentate, liderii celor două grupuri susțin că schimbarea legislativă ar putea afecta statul de drept și cer un semnal explicit că fondurile nu vor fi acordate dacă România merge mai departe cu această modificare. În scrisoare, publicată de POLITICO (care a pus la dispoziție documentul), se argumentează că legea adoptată ar afecta direct mandatul unui oficial ales – Dominic Fritz, primarul Timișoarei – ceea ce ar ridica suspiciuni că legislația ar fi fost construită pentru un caz individual, nu pentru o problemă generală. Argumentele invocate: neretroactivitate și compatibilitate cu dreptul UE Liderii PPE și Renew invocă principii precum securitatea juridică și neretroactivitatea (interdicția aplicării unei reguli noi pentru fapte din trecut), precum și posibile incompatibilități cu garanții din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu dreptul Uniunii Europene. În același context, este menționat că Dominic Fritz este cetățean german ales în România, iar mandatul său ar intra și sub incidența drepturilor conferite de tratatele UE. Ce urmează și care este riscul imediat Scrisoarea cere Comisiei Europene să acționeze „urgent”, înainte de termenul de 31 august, într-un moment în care tranșa de 770 de milioane de euro depinde de evaluarea îndeplinirii jaloanelor asumate de România. Nu rezultă din informațiile prezentate că există deja o decizie a Comisiei de blocare a fondurilor; deocamdată este vorba despre o solicitare politică formulată de două grupuri din Parlamentul European, cu potențial de a complica calendarul de plată al PNRR. [...]
