Știri
Știri din categoria Diverse
Departamentul Justiției din SUA încearcă să forțeze jurnaliști să depună mărturie despre o investigație privind securitatea noului Air Force One, într-un demers care ridică miza pentru protecția surselor și libertatea presei, potrivit Digi24.
Administrația Trump a emis citații pentru mai mulți reporteri de la „The New York Times”, după ce publicația a relatat despre vulnerabilități de securitate ale noului avion prezidențial Air Force One, un Boeing 747-8 donat de Qatar președintelui Donald Trump. Jurnaliștii sunt chemați să depună mărturie miercuri în fața unui mare juriu federal din Manhattan.
În unele cazuri, citațiile au fost înmânate de agenți federali care s-au prezentat la domiciliile jurnaliștilor. „The New York Times” califică demersul drept un „act revoltător de intimidare”.
Citațiile conțin puține detalii și cer doar ca jurnaliștii să depună mărturie „în legătură cu o presupusă încălcare a legii penale federale”, fără alte precizări.
Acestea au fost emise de Jay Clayton, procurorul federal din Manhattan, descris ca un apropiat al lui Trump și recent nominalizat de președinte pentru funcția de director al serviciilor naționale de informații, conform articolului.
Printre jurnaliștii citați sunt menționați Julian E. Barnes, Eric Lipton, Tyler Pager și Eric Schmitt.
„The New York Times” a condamnat acțiunile administrației, printr-o declarație a avocatului-șef al redacției, David McCraw:
„Apariţia agenţilor federali la uşa reporterilor ar trebui să şocheze conştiinţa oricărui american care crede în Constituţie şi în libertatea presei pe care aceasta o protejează.”
„Jurnaliştii noştri relatează faptele şi promovează dreptul publicului american de a şti cum funcţionează guvernul lor şi cum sunt folosiţi banii contribuabililor.”
În material se arată că ambele articole despre Air Force One au citat surse care au vorbit sub condiția anonimatului, pe fondul caracterului sensibil al subiectului (securitate). Totodată, susținătorii Primului Amendament avertizează că astfel de citații pot descuraja activitatea jurnalistică de culegere a informațiilor.
Potrivit aceleiași relatări, Departamentul de Justiție a încercat anterior să obțină mărturii și de la jurnaliști de la The Wall Street Journal și The Washington Post, dar a retras citațiile după reacția celor două redacții, care au depus documente confidențiale.
Articolul mai notează că „The New York Times” este implicat în mai multe procese care îl vizează pe Trump și administrația sa, inclusiv un proces intentat de Trump anul trecut, precum și acțiuni în instanță inițiate de ziar împotriva Departamentului Apărării, pe tema accesului reporterilor la subiecte militare.
Recomandate
Folosirea în străinătate a noului „Air Force One” primit de Trump ridică riscuri operaționale de securitate , după ce aeronava Boeing 747-8 donată de Qatar nu ar avea aceleași contramăsuri defensive ca modelul anterior, inclusiv capabilități avansate de apărare antirachetă, potrivit informațiilor citate de Digi24 . Informația, atribuită de Digi24 publicației The New York Times , este pusă în context de un episod recent: Donald Trump ar fi decis miercuri să plece din Turcia cu vechiul „Air Force One”, după insistențele Serviciului Secret, tocmai pe fondul îngrijorărilor legate de securitate. Experții citați susțin că absența unor capabilități defensive pe avionul „de tranziție” poate crește riscul atunci când aeronava este folosită în afara SUA. Presiune pentru punerea rapidă în funcțiune și întrebări în Congres Cazul reaprinde discuția despre graba cu care Trump ar fi vrut ca avionul donat să fie modernizat și introdus în serviciu, pentru a înlocui flota îmbătrânită folosită ca aeronave prezidențiale. În paralel, legiuitori americani au cerut administrației să precizeze dacă revizia avionului, supravegheată de Forțele Aeriene ale SUA în ultimul an, a adus îmbunătățiri suficiente de securitate. Miza nu este doar protecția președintelui, ci și a delegațiilor care călătoresc la bord – personal al Casei Albe, oficiali ai Serviciului Secret, jurnaliști și invitați, potrivit articolului. Pozițiile Casei Albe și ale Forțelor Aeriene: „compromisuri” la echipamente Casa Albă nu a răspuns la întrebări punctuale despre capabilitățile aeronavei, dar a apărat siguranța acesteia. Steven Cheung, director de comunicare, a transmis într-un comunicat: „Noul Air Force One este un avion de ultimă generație, dotat cu protocoale de securitate de nivel înalt care asigură siguranța președintelui și a personalului său.” Forțele Aeriene au refuzat să discute detalii despre sistemele de securitate, precizând însă că aeronava este folosită ca soluție „de tranziție”, până la finalizarea a două avioane Boeing care ar urma să intre în flota prezidențială permanentă. Într-un comunicat din 19 iunie, Forțele Aeriene au recunoscut că avionul temporar nu are toate echipamentele tipice pentru un „Air Force One” complet echipat: „Nu s-a asumat niciun risc în ceea ce privește securitatea, siguranța sau comunicațiile de misiune. Însă echipa a făcut compromisuri în privința unor seturi de echipamente de misiune mai puțin utilizate…” Instituția nu a detaliat ce înseamnă „seturi de echipamente de misiune mai puțin utilizate”. De ce contează: utilizarea externă amplifică expunerea Mai mulți oficiali informați despre modernizare, citați sub anonimat, ar fi spus că avionul nu are aceleași capacități de apărare ca vechiul model. Doi foști oficiali ai Forțelor Aeriene au declarat că i-a surprins folosirea aeronavei în străinătate, unde riscurile sunt mai mari, mai ales în contextul deplasării în Turcia, la summitul NATO , într-o zonă aflată lângă Iran – țară pe care SUA ar fi lovit-o cu noi atacuri în aceeași săptămână, potrivit relatării. Frank Kendall, fost secretar al Forțelor Aeriene, a susținut că ritmul accelerat ar fi făcut imposibilă implementarea tuturor modificărilor tradiționale de securitate și comunicații pentru un avion prezidențial complet echipat și a spus că, în contextul regional, situația „ar putea fi îngrijorătoare”. Separat, Andrew P. Hunter, fost secretar adjunct al Forțelor Aeriene, a afirmat că o modernizare completă a unui 747 pentru rolul de „Air Force One” ar necesita mai mult de un an de lucru. Ce urmează rămâne neclar din informațiile disponibile: pe de o parte, administrația apără nivelul de securitate, pe de alta, presiunea politică pentru transparență și întrebările despre utilizarea externă a aeronavei „de tranziție” par să crească. [...]
Încetarea armistițiului SUA–Iran reaprinde riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru transportul global de petrol, chiar dacă Washingtonul spune că acceptă continuarea negocierilor cerute de Teheran, potrivit Digi24 . Președintele SUA, Donald Trump, a transmis într-o postare pe Truth Social că Iranul a solicitat continuarea „discuțiilor”, iar SUA au fost de acord, însă a precizat că „încetarea focului s-a încheiat”. Declarația vine pe fondul unei escaladări recente, după atacuri asupra unor petroliere comerciale din Qatar și Arabia Saudită, urmate de lovituri americane asupra unor obiective iraniene și de un răspuns al Iranului cu atacuri asupra unor instalații militare americane din state vecine din Golf, notează Reuters, citată de Digi24. Presiune pe transportul maritim și pe aprovizionarea cu petrol În paralel cu mesajele politice, semnalele din piață indică o deteriorare a percepției de risc. Traficul zilnic de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz „părea să fi încetinit” vineri, pe fondul îngrijorărilor legate de redresarea aprovizionării globale cu petrol și de transportul maritim, în condițiile în care armistițiul provizoriu s-a dovedit fragil, potrivit aceleiași surse. Qatarul, din nou în rol de mediator Negociatorii qatarezi s-au întâlnit vineri cu oficiali iranieni pentru a încerca să reducă tensiunile și pentru a discuta despre navigația prin Strâmtoarea Ormuz, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu situația. Discuțiile ar viza punerea în aplicare a unui memorandum de înțelegere între SUA și Iran, precum și temele care au alimentat escaladarea, inclusiv disputele privind navigația în strâmtoare. Agenția semi-oficială iraniană Tasnim a relatat, la rândul ei, că o delegație din Qatar a vizitat Iranul, într-un demers pe care analiștii îl interpretează ca o încercare a Doha de a-și consolida rolul de mediator, pe fondul unor acuzații ale Qatarului la adresa Iranului privind un presupus incident în strâmtoare. Reacția pieței: petrolul scade ușor, dar rămâne pe plus săptămânal Prețurile petrolului au scăzut ușor vineri, însă au rămas pe traiectoria unei creșteri săptămânale de 5% după escaladarea din regiune, conform informațiilor citate de Digi24. În acest context, miza imediată pentru economie și companii rămâne funcționarea fără întreruperi a rutelor maritime prin Strâmtoarea Ormuz: orice nouă deteriorare a securității poate amplifica volatilitatea prețurilor la energie și costurile de transport, chiar dacă discuțiile diplomatice continuă. [...]
Ucraina își reorganizează atacurile la distanță printr-un comandament dedicat , o mișcare cu impact operațional direct asupra modului în care armata își concentrează resursele pentru lovituri „cu rază lungă” împotriva Rusiei, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret de înființare a „Comandamentului de Atac cu Rază Lungă” în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei , iar informația este relatată de Ukrainska Pravda . Scopul declarat este „slăbirea” capacităților Rusiei în război. În declarațiile citate, Zelenski a spus că noul comandament trebuie să concentreze „100% din resursele disponibile” pentru a reduce „mai semnificativ” potențialul beligerant al Rusiei și că viitorul comandant ar urma să fie „un lider puternic”, cu „cel mai înalt nivel de experiență”. Ce prevede decretul și ce se schimbă în practică Decretul stabilește că structura este creată: „pentru a spori eficacitatea atacurilor la distanță”; pentru a „reduce capacitatea inamicului de a purta război împotriva Ucrainei”; pentru a „submina potențialul său militar”. Totodată, Zelenski a cerut ministrului Apărării și comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei să prezinte un candidat pentru numirea în funcția de comandant al acestui comandament. În materialul citat nu este menționat un nume și nici un calendar pentru numire. [...]
UE pregătește un sprijin de 100 de milioane de euro pentru apărarea aeriană a Moldovei, un semnal de creștere a finanțării de securitate la granița estică , potrivit Digi24 . Pachetul ar urma să fie cel mai mare ajutor european de apărare aprobat până acum pentru Republica Moldova și este programat pentru aprobare pe 13 iulie, conform unor declarații făcute pentru Kyiv Independent. Finanțarea, în valoare de 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei), va fi alocată din „ Facilitatea Europeană pentru Pace ” – un fond alimentat prin contribuții directe ale celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, operațional din 2021. Ce se schimbă operațional: dimensiunea sprijinului și ritmul deciziilor Un înalt oficial al UE și un diplomat național au confirmat pentru Kyiv Independent că pachetul de sprijin pentru apărarea aeriană urmează să fie aprobat pe 13 iulie. În articol nu sunt detaliate tipurile de echipamente sau calendarul livrărilor, astfel că impactul concret în teren rămâne, deocamdată, neprecizat. Contextul invocat este deteriorarea mediului de securitate în regiune, pe fondul atacurilor cu rachete balistice ale Rusiei asupra Kievului, care au evidențiat lipsa unor sisteme adecvate de apărare aeriană în Europa. Moldova este prezentată drept una dintre țările cele mai expuse, inclusiv din cauza vecinătății cu Ucraina și a prezenței unui contingent de soldați ruși în regiunea Transnistria. Dimensiunea finanțării: cum se raportează la sprijinul anterior În ultimii cinci ani, Moldova a primit în total 197 de milioane de euro (aprox. 985 milioane lei) din același fond, printr-o serie de plăți, cea mai recentă fiind de 20 de milioane de euro (aprox. 100 milioane lei) pentru apărarea aeriană, efectuată în aprilie 2025. În luna mai, șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a cerut o creștere „radicală” a contribuțiilor către Moldova prin acest mecanism, până la 120 de milioane de euro pe an (aprox. 600 milioane lei). Votul din 13 iulie ar acoperi, singur, marea majoritate a acestei ținte, însă rămâne neclar dacă va exista o plată suplimentară în a doua jumătate a lui 2026. Context mai larg: discuții despre un proiect european de apărare aeriană Separat de sprijinul pentru Moldova, Comisia Europeană a propus un proiect de apărare aeriană la nivelul întregii Uniuni, cu un cost estimat între 55 și 80 de miliarde de euro (aprox. 275–400 miliarde lei). Ideea urmează să fie discutată de statele membre, următoarea ocazie menționată fiind o reuniune informală a miniștrilor apărării programată pentru 1 septembrie. [...]
Volkswagen a raportat o scădere globală de 8,6% a livrărilor în T2, trasă în jos de China , unde piața s-a contractat puternic și livrările grupului s-au prăbușit, potrivit Stirile Pro TV . Mișcarea accentuează presiunea economică asupra celui mai mare producător auto european, într-un moment în care dependența de cea mai mare piață a sa rămâne ridicată. În trimestrul al doilea (aprilie–iunie), grupul german a livrat 2,077 milioane de vehicule, iar declinul de 8,6% este cea mai accentuată contracție trimestrială din ultimii patru ani. Livrările sunt un indicator important al evoluției vânzărilor, iar informațiile sunt relatate de Reuters, citată de News.ro. China, punctul vulnerabil: -36,6% la livrări Scăderea vine în principal din China, cea mai mare piață a companiei, unde livrările au scăzut cu 36,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Volkswagen indică și un context de piață nefavorabil: piața auto chineză s-a contractat cu aproximativ 20%, iar grupul nu a reușit să evite impactul. Potrivit aceleiași surse, este cea mai severă scădere trimestrială a Volkswagen în China de la sfârșitul anului 2021 și cea mai mare diminuare a livrărilor la nivel mondial de după trimestrul al doilea din 2022. Unde a compensat Volkswagen și ce urmează În afara Chinei, compania a raportat creșteri ale livrărilor în mai multe regiuni: America de Nord: +7,7% Europa Occidentală: +1,8% Europa Centrală și de Est: +6,7% Volkswagen mizează pe o îmbunătățire a situației în a doua parte a anului, odată cu lansarea unei noi game dezvoltate special pentru piața locală, în cadrul strategiei „În China, pentru China”. Grupul intenționează să introducă peste 20 de modele cu propulsie alternativă pe piața chineză în acest an. Totuși, competiția din partea producătorilor chinezi de vehicule electrice rămâne puternică, iar analiștii citați arată că Volkswagen depinde încă în mare măsură de vânzările de automobile cu motoare cu ardere internă, într-o piață în care vehiculele electrice au devenit cea mai importantă categorie de vânzări. În același context, Volkswagen este cel mai recent constructor auto german care raportează rezultate slabe în China, după Mercedes-Benz, BMW și Porsche . [...]
Un nou brand de telefoane ar putea intra într-o perioadă de tranziție și repoziționare similară cu OnePlus , ceea ce ar însemna schimbări de strategie și de portofoliu cu efect direct în piața de smartphone-uri, potrivit Android Headlines . Materialul indică faptul că „situația OnePlus” – formulare folosită ca reper pentru o schimbare de direcție la nivel de brand – ar urma să se repete „foarte curând” în cazul unui alt producător. În forma furnizată în input, articolul nu include însă detalii verificabile despre ce brand este vizat și nici despre calendarul exact sau măsurile concrete. De ce contează pentru piață O astfel de mișcare are, în general, impact operațional și comercial: poate modifica poziționarea produselor, ritmul lansărilor și modul în care sunt alocate resursele între game (de exemplu, accent pe modele premium vs. modele de volum). Pentru consumatori și retail, consecința tipică este o posibilă reașezare a ofertei și a politicii de preț, dar în acest caz nu există suficiente informații în sursa disponibilă pentru a descrie schimbări specifice. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile accesibile în conținutul extras: există o afirmație de tip „ar putea”/„s-ar putea repeta curând”, deci nu este o confirmare oficială; nu este identificat explicit brandul la care se referă; nu sunt prezentate detalii despre produse, piețe, parteneriate sau decizii interne. În lipsa acestor elemente, concluzia rămâne una de semnal: publicația sugerează o posibilă schimbare de strategie la un alt brand, dar fără date suficiente pentru a evalua amplitudinea sau efectele concrete. [...]
