Știri
Știri din categoria Diverse
Folosirea în străinătate a noului „Air Force One” primit de Trump ridică riscuri operaționale de securitate, după ce aeronava Boeing 747-8 donată de Qatar nu ar avea aceleași contramăsuri defensive ca modelul anterior, inclusiv capabilități avansate de apărare antirachetă, potrivit informațiilor citate de Digi24.
Informația, atribuită de Digi24 publicației The New York Times, este pusă în context de un episod recent: Donald Trump ar fi decis miercuri să plece din Turcia cu vechiul „Air Force One”, după insistențele Serviciului Secret, tocmai pe fondul îngrijorărilor legate de securitate. Experții citați susțin că absența unor capabilități defensive pe avionul „de tranziție” poate crește riscul atunci când aeronava este folosită în afara SUA.
Cazul reaprinde discuția despre graba cu care Trump ar fi vrut ca avionul donat să fie modernizat și introdus în serviciu, pentru a înlocui flota îmbătrânită folosită ca aeronave prezidențiale. În paralel, legiuitori americani au cerut administrației să precizeze dacă revizia avionului, supravegheată de Forțele Aeriene ale SUA în ultimul an, a adus îmbunătățiri suficiente de securitate.
Miza nu este doar protecția președintelui, ci și a delegațiilor care călătoresc la bord – personal al Casei Albe, oficiali ai Serviciului Secret, jurnaliști și invitați, potrivit articolului.
Casa Albă nu a răspuns la întrebări punctuale despre capabilitățile aeronavei, dar a apărat siguranța acesteia. Steven Cheung, director de comunicare, a transmis într-un comunicat:
„Noul Air Force One este un avion de ultimă generație, dotat cu protocoale de securitate de nivel înalt care asigură siguranța președintelui și a personalului său.”
Forțele Aeriene au refuzat să discute detalii despre sistemele de securitate, precizând însă că aeronava este folosită ca soluție „de tranziție”, până la finalizarea a două avioane Boeing care ar urma să intre în flota prezidențială permanentă. Într-un comunicat din 19 iunie, Forțele Aeriene au recunoscut că avionul temporar nu are toate echipamentele tipice pentru un „Air Force One” complet echipat:
„Nu s-a asumat niciun risc în ceea ce privește securitatea, siguranța sau comunicațiile de misiune. Însă echipa a făcut compromisuri în privința unor seturi de echipamente de misiune mai puțin utilizate…”
Instituția nu a detaliat ce înseamnă „seturi de echipamente de misiune mai puțin utilizate”.
Mai mulți oficiali informați despre modernizare, citați sub anonimat, ar fi spus că avionul nu are aceleași capacități de apărare ca vechiul model. Doi foști oficiali ai Forțelor Aeriene au declarat că i-a surprins folosirea aeronavei în străinătate, unde riscurile sunt mai mari, mai ales în contextul deplasării în Turcia, la summitul NATO, într-o zonă aflată lângă Iran – țară pe care SUA ar fi lovit-o cu noi atacuri în aceeași săptămână, potrivit relatării.
Frank Kendall, fost secretar al Forțelor Aeriene, a susținut că ritmul accelerat ar fi făcut imposibilă implementarea tuturor modificărilor tradiționale de securitate și comunicații pentru un avion prezidențial complet echipat și a spus că, în contextul regional, situația „ar putea fi îngrijorătoare”. Separat, Andrew P. Hunter, fost secretar adjunct al Forțelor Aeriene, a afirmat că o modernizare completă a unui 747 pentru rolul de „Air Force One” ar necesita mai mult de un an de lucru.
Ce urmează rămâne neclar din informațiile disponibile: pe de o parte, administrația apără nivelul de securitate, pe de alta, presiunea politică pentru transparență și întrebările despre utilizarea externă a aeronavei „de tranziție” par să crească.
Recomandate
Calendarul pentru desemnarea premierului mută presiunea pe buget și deficit , într-un moment în care partidele sunt împinse să iasă din blocajul politic pentru a forma o majoritate, potrivit Digi24 . Eugen Tomac , consilier al președintelui Nicușor Dan , a spus la Antena 3 CNN că „în această toamnă” ar urma să se formeze o majoritate parlamentară care să voteze un nou Guvern. În opinia sa, negocierile politice trebuie să ducă la o formulă de guvernare care să poată trece de votul Parlamentului. De ce contează: bugetul și țintele de deficit nu pot aștepta Tomac a argumentat că „economia nu poate aștepta” prelungirea negocierilor și că este nevoie de „discuții serioase despre repornirea economiei”. În același timp, el a indicat explicit miza fiscal-bugetară: România ar avea nevoie de un guvern care să pregătească „un buget credibil” pentru atingerea „țintelor de deficit asumate” și să implementeze proiectele mari aflate în derulare. Ce urmează în septembrie: consultări și o propunere de premier Consilierul prezidențial a afirmat că, după negocierile pe care președintele le va convoca cu partidele, în luna septembrie șeful statului va desemna o persoană „pregătită să fie învestită” de o majoritate parlamentară. „Sunt absolut convins că în luna septembrie, președintele, după negocierile pe care le va convoca cu partidele politice, va desemna persoana pregătită să fie învestită de către o majoritate parlamentară.” Tomac a subliniat că formula finală depinde de rezultatul negocierilor dintre partide. Anticipatele, scenariu „de evitat”, dar posibil constituțional Întrebat despre alegeri anticipate, Tomac a spus că un astfel de scenariu ar menține „haos și tensiune politică” și ar trebui evitat, deși a admis că este o soluție „constituțională și democratică”. Numele premierului, secundar față de majoritate Tomac nu a exclus o eventuală nouă nominalizare pentru funcția de prim-ministru, dar a evitat să spună dacă ar accepta. Mesajul său a fost că prioritatea este formarea unei majorități capabile să susțină învestirea Guvernului și un program de reforme, „indiferent de numele premierului”. [...]
Ministerul Finanțelor va decide dacă prelungește CASS la pensiile peste 3.000 de lei, după ce măsura a redus deficitul CNAS , iar discuția are miză bugetară directă pentru finanțarea sănătății, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că Ministerul Finanțelor va analiza „dacă și cum ar trebui să prelungească” perioada în care pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei plătesc contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). În prezent, măsura este în vigoare până la 31 decembrie 2027. Pîslaru a legat discuția de efectul asupra bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), afirmând că deficitul a „scăzut simțitor” ca urmare a acestor măsuri. El a adăugat că, în lipsa lor, deficitul ar fi fost „semnificativ”, estimat „de circa 4 miliarde de lei”. Ce înseamnă, concret, CASS pentru pensiile peste prag În forma actuală, pensionarii care încasează pensii mai mari de 3.000 de lei plătesc CASS doar pentru partea din venit care depășește acest prag, nu pentru întreaga pensie. Miza de reglementare: decizia rămâne la București, nu la Bruxelles Ministrul a respins ideea că o eventuală prelungire ar fi „dictată” de Comisia Europeană, în contextul în care Comisia a propus, într-o corespondență tehnică cu autoritățile române, ca posibilă măsură „extinderea contribuției CASS asupra pensiilor”. „Dar în niciun caz nu ne spune Bruxelles-ul ce trebuie să facem noi cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate.” În același timp, Pîslaru a indicat că viitorul Guvern va trebui să evalueze situația financiară a sistemului de sănătate și sustenabilitatea bugetului de asigurări de sănătate, sugerând că decizia privind continuarea sau ajustarea măsurii va depinde de această analiză. [...]
Dragoș Pîslaru acuză PSD că „torpilează” Guvernul și apoi îi reproșează blocajele , comparând situația cu „culmea nesimțirii” dintr-un banc, potrivit Digi24 . Mesajul vine după moțiunea de cenzură , în contextul în care PSD a ajuns în opoziție, iar Ilie Bolojan este premier. În intervenția de luni seară la B1 TV, Pîslaru – ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene și, totodată, ministru interimar al Muncii – a susținut că partidele care au contribuit la blocarea guvernării încearcă acum să demonstreze că aceasta „nu funcționează” și că premierul „nu face, de fapt, lucruri bune pentru România”. „E ca în bancul ăla cu, dacă vă aduceți aminte, culmea nesimțirii când eram copii: să împingi o bătrânică și să o întrebi de ce se grăbește. Exact asta se întâmplă în acest moment!” Miza politică: cine își asumă funcționarea guvernării după moțiune Pîslaru a argumentat că, odată „torpilat” Guvernul prin moțiune, interesul politic al partidelor ajunse în opoziție ar fi să arate că executivul nu livrează rezultate, deși – în versiunea sa – tocmai acțiunile lor ar fi contribuit la blocaje. În același timp, el a criticat lipsa unei „soluții alternative” după demersul de demitere. Legea salarizării, „provocare” pentru guvernele viitoare În același context, ministrul interimar a spus că legea salarizării va rămâne o provocare pentru orice guvern care va urma, descriind proiectul drept un „cartof fierbinte”. Pîslaru a susținut că ar fi „cel mai corect” ca legea să fie votată în actualul context, fără a detalia un calendar sau pași concreți în materialul citat. [...]
Aleksandr Lukașenko își întărește mesajul de aliniere la Rusia , susținând că Belarus este „nevoit” să fie „în prima linie” alături de Moscova, într-un context regional tensionat care menține riscuri ridicate de sancțiuni și incertitudine pentru fluxurile comerciale și investiționale din zonă, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la Minsk, pe 24 august, în timpul unei întâlniri cu guvernatorul regiunii ruse Arhanghelsk, Alexander Tsybulsky , conform agenției de stat BELTA , citată de publicație. Lukașenko a afirmat că „capacitățile” Belarusului „au crescut în ultima perioadă în raport cu Rusia” și că „importanța Belarusului crește” pe fondul evenimentelor din jur. „Astăzi, suntem nevoiți să ne aflăm în prima linie alături de voi. Nu avem cum să evităm acest lucru.” În același cadru, liderul belarus a legat „succesul” rolului pe care Belarus „trebuie să-l joace în lume” de relațiile cu Federația Rusă și a susținut că autoritățile de la Minsk reușesc „să descurajeze potențiali adversari”, insistând asupra ideii de vigilență permanentă. Contextul: promisiunea de neimplicare militară și presiunea opoziției din exil Materialul amintește că, în iulie, Lukașenko a promis că nu va trimite militari belaruși pe frontul din Ucraina, declarație făcută la o ceremonie dedicată absolvenților instituțiilor militare și ofițerilor de rang înalt. „Subliniez încă o dată, stimați tovarăși, nimeni nu vă va trimite în acest măcel.” Totodată, opoziția belarusă din exil a anunțat că pregătește un „set consolidat de probe” pe care intenționează să îl transmită autorităților ucrainene, susținând că regimul Lukașenko a sprijinit agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, mai notează Digi24. [...]
Discuția despre alegeri în Ucraina se mută pe terenul „cum se votează în război” , iar problema nu este tehnologia, ci legitimitatea și securitatea procesului, potrivit Digi24 , care citează RBC-Ucraina și un interviu al lui Kirilo Budanov pentru La Stampa. Budanov, prezentat ca șef al Oficiului Președintelui, pune sub semnul întrebării fezabilitatea organizării votului în condiții de război, invocând situații concrete: votul militarilor aflați pe front „sub amenințarea dronelor”, votul persoanelor din teritoriile ocupate și funcționarea secțiilor de votare în orașe precum Harkov, unde alarmele aeriene sunt frecvente. În același timp, el ridică miza asupra recunoașterii rezultatului. „Cum poate vota un soldat care se află pe front, sub amenințarea dronelor? Cum pot vota sute de mii de oameni care trăiesc pe teritoriile ocupate? Cum funcționează secția de votare din Harkov, unde de trei ori pe zi se aude alarma aeriană? Cine garantează că rezultatul va fi recunoscut de toți?” De ce contează: votul electronic nu rezolvă automat problema încrederii În declarațiile citate, Budanov admite că, tehnic, ar putea fi organizate „cele mai moderne alegeri din lume” inclusiv prin intermediul unui smartphone, rapid și cu o interfață „elegantă”. Dar insistă că votul nu este doar o soluție tehnologică, ci „o chestiune de încredere în transparența procedurii” — adică în reguli, verificare și acceptarea rezultatului de către actorii politici și societate. Contextul politic: apelul lui Fedorov și reacția administrației prezidențiale Potrivit materialului, Mihail Fedorov a cerut recent organizarea alegerilor în Ucraina și identificarea unui mecanism care să permită desfășurarea lor în condiții de război, argumentând că toți ucrainenii trebuie să poată vota. Inițiativa a reaprins dezbaterea politică, iar Oficiul Prezidențial a calificat planurile drept nerealiste pe fondul atacurilor rusești. În același timp, președintele Volodimir Zelenski a spus că ar susține alegeri în timpul stării de urgență doar cu două condiții: asigurarea securității necesare și adoptarea modificărilor legislative corespunzătoare. El a avertizat, totodată, că alegerile în plin război pot crea riscuri serioase și că, în prezent, nu există condiții sigure pentru vot. [...]
Patru aliați NATO pregătesc o achiziție comună de 1,9 miliarde de euro (aprox. 9,5 miliarde lei) pentru mii de sisteme Piorun , într-un demers care ar urma să fie finanțat prin programul european SAFE și care poate consolida rapid atât apărarea aeriană, cât și industria de profil din Polonia, potrivit Digi24 . Lituania, Letonia și Norvegia s-au alăturat Poloniei într-o inițiativă regională de achiziții în domeniul apărării, descrisă ca „cel mai mare contract” de acest tip pentru rachetele Piorun, relatează TVPWorld (citat de Digi24). Cele patru state au semnat un acord-cadru, iar peste 80% dintre rachetele și lansatoarele incluse ar urma să ajungă la Forțele Armate Poloneze. De ce contează: SAFE poate accelera achizițiile comune și producția internă Miza nu este doar comanda în sine, ci mecanismul de finanțare: achiziția este „preconizată” să fie susținută prin SAFE, program al Uniunii Europene care sprijină investițiile mari în apărare și achizițiile comune. În acest cadru, Polonia este prezentată drept cel mai mare beneficiar, cu 43,7 miliarde de euro finanțare disponibilă, iar Varșovia spune că vrea să folosească fondurile pentru a-și întări atât armata, cât și producția internă de echipamente de apărare. Ce cumpără aliații: Piorun, sistem portabil de apărare aeriană Piorun este un sistem de apărare aeriană lansat de pe umăr, fabricat în Polonia, proiectat să doboare ținte la joasă altitudine, inclusiv aeronave, elicoptere, rachete de croazieră și drone. Performanțele din războiul din Ucraina i-au adus vizibilitate internațională, iar sistemul este deja folosit de mai multe țări, inclusiv Statele Unite, Norvegia, Estonia și Letonia, conform informațiilor din articol. Ce urmează: acord-cadru acum, contract de implementare „în câteva zile” Semnarea anunțată este un acord-cadru, nu comanda finală. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , a spus că un contract de punere în aplicare, cu detalii despre finanțare și livrări, ar urma să fie semnat în câteva zile. [...]
