Știri
Știri din categoria Diverse
Folosirea în străinătate a noului „Air Force One” primit de Trump ridică riscuri operaționale de securitate, după ce aeronava Boeing 747-8 donată de Qatar nu ar avea aceleași contramăsuri defensive ca modelul anterior, inclusiv capabilități avansate de apărare antirachetă, potrivit informațiilor citate de Digi24.
Informația, atribuită de Digi24 publicației The New York Times, este pusă în context de un episod recent: Donald Trump ar fi decis miercuri să plece din Turcia cu vechiul „Air Force One”, după insistențele Serviciului Secret, tocmai pe fondul îngrijorărilor legate de securitate. Experții citați susțin că absența unor capabilități defensive pe avionul „de tranziție” poate crește riscul atunci când aeronava este folosită în afara SUA.
Cazul reaprinde discuția despre graba cu care Trump ar fi vrut ca avionul donat să fie modernizat și introdus în serviciu, pentru a înlocui flota îmbătrânită folosită ca aeronave prezidențiale. În paralel, legiuitori americani au cerut administrației să precizeze dacă revizia avionului, supravegheată de Forțele Aeriene ale SUA în ultimul an, a adus îmbunătățiri suficiente de securitate.
Miza nu este doar protecția președintelui, ci și a delegațiilor care călătoresc la bord – personal al Casei Albe, oficiali ai Serviciului Secret, jurnaliști și invitați, potrivit articolului.
Casa Albă nu a răspuns la întrebări punctuale despre capabilitățile aeronavei, dar a apărat siguranța acesteia. Steven Cheung, director de comunicare, a transmis într-un comunicat:
„Noul Air Force One este un avion de ultimă generație, dotat cu protocoale de securitate de nivel înalt care asigură siguranța președintelui și a personalului său.”
Forțele Aeriene au refuzat să discute detalii despre sistemele de securitate, precizând însă că aeronava este folosită ca soluție „de tranziție”, până la finalizarea a două avioane Boeing care ar urma să intre în flota prezidențială permanentă. Într-un comunicat din 19 iunie, Forțele Aeriene au recunoscut că avionul temporar nu are toate echipamentele tipice pentru un „Air Force One” complet echipat:
„Nu s-a asumat niciun risc în ceea ce privește securitatea, siguranța sau comunicațiile de misiune. Însă echipa a făcut compromisuri în privința unor seturi de echipamente de misiune mai puțin utilizate…”
Instituția nu a detaliat ce înseamnă „seturi de echipamente de misiune mai puțin utilizate”.
Mai mulți oficiali informați despre modernizare, citați sub anonimat, ar fi spus că avionul nu are aceleași capacități de apărare ca vechiul model. Doi foști oficiali ai Forțelor Aeriene au declarat că i-a surprins folosirea aeronavei în străinătate, unde riscurile sunt mai mari, mai ales în contextul deplasării în Turcia, la summitul NATO, într-o zonă aflată lângă Iran – țară pe care SUA ar fi lovit-o cu noi atacuri în aceeași săptămână, potrivit relatării.
Frank Kendall, fost secretar al Forțelor Aeriene, a susținut că ritmul accelerat ar fi făcut imposibilă implementarea tuturor modificărilor tradiționale de securitate și comunicații pentru un avion prezidențial complet echipat și a spus că, în contextul regional, situația „ar putea fi îngrijorătoare”. Separat, Andrew P. Hunter, fost secretar adjunct al Forțelor Aeriene, a afirmat că o modernizare completă a unui 747 pentru rolul de „Air Force One” ar necesita mai mult de un an de lucru.
Ce urmează rămâne neclar din informațiile disponibile: pe de o parte, administrația apără nivelul de securitate, pe de alta, presiunea politică pentru transparență și întrebările despre utilizarea externă a aeronavei „de tranziție” par să crească.
Recomandate
Premiul Nobel pentru Pace 2026 merge către o juristă cu profil de justiție internațională, într-un semnal politic care îl irită pe Donald Trump , potrivit Știrile Pro TV . Distincția a fost acordată sud-africanei Navanethem „Navi” Pillay „pentru eforturile sale de promovare a păcii și a dreptului internațional”, într-un context în care Trump a fost din nou vehiculat ca posibil candidat, dar cu șanse mici. Pillay a reacționat ironic la anunț, făcând aluzie la episodul de anul trecut, când laureata María Corina Machado i-a înmânat medalia lui Trump: „Dacă aplaudați puțin mai tare, poate că voi împărți premiul cu Trump.” De ce contează: un premiu care întărește agenda justiției internaționale Motivația Comitetului Nobel indică o miză de reglementare și instituțională: consolidarea dreptului internațional și a mecanismelor de tragere la răspundere pentru crime grave. Președintele Comitetului Nobel norvegian, Jørgen Watne Frydnes, a spus că laureata a avut un rol esențial în urmărirea penală a crimelor de război, crimelor împotriva umanității și genocidului. În comunicatul citat, Comitetul o descrie pe Pillay ca pe o figură care a „deschis calea către o ordine juridică globală mai cuprinzătoare”, cu un parcurs ce pornește din perioada apartheidului și ajunge la dosare majore din justiția internațională. Cine este Navanethem „Navi” Pillay, pe scurt Conform articolului, Pillay a ocupat mai multe poziții-cheie în arhitectura juridică internațională: judecătoare la Curtea Supremă din Africa de Sud; judecătoare la Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda; judecătoare la Curtea Penală Internațională ; fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului; până de curând, președintă a Comisiei Internaționale Independente de Anchetă a ONU privind Teritoriile Palestiniene Ocupate; în prezent, judecătoare la Curtea Internațională de Justiție într-un caz în care Myanmar este acuzat de genocid. Comitetul Nobel a precizat că nu a reușit să ia legătura cu ea pentru a o anunța înainte de publicarea deciziei. Contextul Trump: nemulțumire, susținători și o „sfidare” sugerată În material se arată că Trump a fost nemulțumit că nu a primit el însuși Nobelul pentru Pace, după ce Machado i-a oferit medalia din aur în 2025, pe fondul înlăturării de la putere a lui Nicolas Maduro. Candidatura lui Trump ar fi fost propusă și în 2026, susținută de Israel, Pakistan și Cambodgia, însă era „cotat cu șanse mici”. Articolul notează și că alegerea lui Pillay „poate fi considerată o sfidare” la adresa lui Trump, în condițiile în care acesta vrea desființarea Curții Penale Internaționale și a criticat Africa de Sud. Ce urmează Premiul Nobel pentru Pace are o valoare de 12 milioane de coroane suedeze (aprox. 1,2 milioane de dolari, conform sursei) și urmează să fie decernat la Oslo pe 10 decembrie, data morții lui Alfred Nobel. În 2026 au fost 287 de candidați, iar nominalizările rămân secrete timp de 50 de ani. [...]
Administrația SUA schimbă oficial terminologia pentru AI, cu efect direct în documente și comunicare , după ce președintele Donald Trump a cerut înlocuirea expresiei „inteligență artificială” cu „super inteligență”, potrivit Digi24 . Trump a mers mai departe și a spus că cei care continuă să folosească vechiul termen vor fi considerați „inamici”. Într-o postare pe Truth Social, președintele american a transmis că „Casa Albă consideră INAMIC pe oricine folosește termenul Inteligență Artificială în loc de noua și mai precisa expresie, larg acceptată, de Super Inteligență”. Decizia de a renunța la „inteligență artificială” în favoarea „superinteligență” a fost luată la finalul lunii septembrie, când Trump a cerut ca administrația SUA să adopte noua formulare. Motivul invocat de liderul de la Casa Albă este că termenul „artificial” ar face tehnologia să pară „falsă”. Ce se schimbă în practică în administrația americană Digi24 notează că Departamentul de Stat le-a cerut deja diplomaților să folosească noua terminologie în documente, declarații și materiale de presă. Mesajul intern citat indică o aplicare imediată și standardizată: toate referirile la „Artificial Intelligence” trebuie înlocuite cu „Super Intelligence”; abrevierea „SI” urmează să fie utilizată „în toate declarațiile, pozițiile și materialele de presă de acum înainte”. În acest moment, informațiile disponibile din sursă vizează în mod explicit aparatul guvernamental (în special Departamentul de Stat) și comunicarea oficială; nu sunt menționate măsuri similare impuse companiilor private sau altor instituții din afara administrației. [...]
Donald Trump încearcă să reducă riscul unei escaladări militare care ar putea împinge în sus prețul petrolului înainte de alegerile din 3 noiembrie , afirmând că SUA nu vor ataca Iranul până după scrutin, potrivit Digi24 , care citează Reuters . Președintele SUA a scris pe Truth Social că Washingtonul poartă „discuții productive” cu Teheranul și a susținut că blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare, în timp ce petrolul continuă să circule prin Strâmtoarea Ormuz . „Nu vom ataca Iranul în niciun moment înainte de alegerile de la jumătatea mandatului care vor avea loc în Statele Unite pe 3 noiembrie.” De ce contează: petrolul și costul războiului apasă pe campania electorală Miza imediată este una economică și electorală. Digi24 notează că SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului în februarie, iar războiul – „cu un cost lunar de 3 miliarde de dolari” – a devenit o temă-cheie în campania americană. În același timp, Trump a spus în repetate rânduri că se așteaptă ca prețurile petrolului să scadă „brusc” după alegeri, însă, până atunci, prețurile ridicate la benzină și conflictul cu Iranul afectează candidații republicani și le pun în pericol majoritatea în Congres, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează: negocieri, Ormuz și o ofertă respinsă În ultimele săptămâni, Iranul și SUA au făcut schimb de propuneri care ar urmări să pună capăt războiului și să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transportul energetic la nivel global. Trump a respins însă ultima ofertă venită de la Teheran, mai arată Digi24. [...]
Șantierul Naval Mangalia a fost vândut la 138.034.320,47 milioane de euro fără TVA , o tranzacție care poate debloca reluarea activității după faliment și disponibilizări, potrivit Știrile Pro TV . Câștigătorul licitației organizate în procedura de insolvență este Rheinmetall Real Estate România SRL, conform anunțului făcut de CITR , lichidatorul judiciar al Damen Shipyards Mangalia. Vânzarea a avut loc pe 9 octombrie 2026, „în urma procedurii de licitație”, la prețul menționat „fără TVA”, a transmis CITR. În lei, suma echivalează cu aproximativ 686 milioane lei (calcul la un curs orientativ de 4,97 lei/euro). Miza economică: repornirea unui activ industrial major CITR susține că tranzacția „asigură posibilitatea reluării activității” la Mangalia și marchează finalul unui proces „complex de valorificare” care urmărește continuitatea și o „perspectivă de viitor încurajatoare”, potrivit declarației lui Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR. În comunicatul Guvernului citat în material, Executivul leagă relansarea șantierului de investiții care ar urma să permită: reluarea activității, crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea șantierului cu obiectivul de a-l transforma într-un centru european de construcții navale militare. Componenta de apărare și condiționările din negocieri Guvernul afirmă că aprobarea achiziției de către Rheinmetall este rezultatul negocierilor din cadrul Programului SAFE , în care România ar fi condiționat implementarea achizițiilor militare de la Rheinmetall de asumarea unor investiții în industria românească de apărare, inclusiv pentru revitalizarea șantierului. Executivul mai arată că dezvoltarea capacităților de construcție a navelor militare ar contribui la consolidarea industriei naționale de apărare și la rolul României pe Flancul estic al NATO, invocând și importanța pentru securitatea la Marea Neagră. Context: faliment și disponibilizări Potrivit comunicatului Guvernului citat, înaintea tranzacției șantierul a traversat „dificultăți financiare” care au culminat cu falimentul și disponibilizarea a aproape 1.000 de angajați. Materialul nu oferă detalii despre calendarul concret al investițiilor sau despre pașii operaționali pentru repornirea producției, dincolo de intențiile prezentate în comunicările CITR și ale Guvernului. [...]
România își fixează ca prioritate păstrarea banilor europeni pentru agricultură și coeziune, dar vrea și finanțare dedicată apărării pe Flancul Estic și regiunii Mării Negre , înaintea negocierilor pentru bugetul UE 2028–2034, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a avut vineri, 9 octombrie, o ședință de lucru cu membri ai Guvernului, experți din ministere și reprezentantul permanent al României pe lângă UE, pentru a coordona poziția națională înaintea discuțiilor dintre liderii europeni. Tema urmează să fie abordată la reuniunea Consiliului European din 15–16 octombrie. Miza economică: ce urmărește România în bugetul UE 2028–2034 Viitorul Cadru Financiar Multianual (bugetul UE pe șapte ani) va influența resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională, iar Bucureștiul vrea să evite o reducere a finanțărilor tradiționale. Administrația Prezidențială arată că România va susține un „buget european ambițios”, care să mențină nivelul global al finanțării pentru: Politica de coeziune (fonduri pentru reducerea decalajelor de dezvoltare și proiecte regionale); Politica agricolă comună (sprijin pentru modernizarea agriculturii și comunitățile rurale). În comunicatul citat de Digi24, aceste două politici sunt prezentate drept esențiale pentru reducerea diferențelor de dezvoltare între statele membre, modernizarea sectorului agricol, dezvoltarea zonelor rurale și securitatea alimentară. Apărare, Marea Neagră și competitivitate: direcțiile suplimentare Pe lângă menținerea finanțărilor pentru agricultură și coeziune, România își propune să obțină bani europeni pentru consolidarea capacității de apărare , cu accent pe Flancul Estic și regiunea strategică a Mării Negre . În paralel, România va pleda pentru măsuri care să sprijine creșterea competitivității economiei europene și reducerea dependențelor strategice în energie și tehnologii avansate, în contextul discuțiilor despre alocările bugetare pentru următorii șapte ani. [...]
Comisia de la Veneția va da în decembrie o opinie de urgență despre noua Lege ANI, iar miza este dacă sancțiunile pot fi aplicate retroactiv , cu efecte directe asupra stabilității mandatelor aleșilor locali, potrivit Digi24 . Analiza vizează Legea nr. 180/2026 (noua Lege ANI) și, în special, compatibilitatea efectelor retroactive cu standardele europene și internaționale. Opinia Comisiei de la Veneția urmează să fie adoptată în sesiunea plenară din 11-12 decembrie 2026, după o solicitare formulată la cererea parlamentarilor USR Diana Stoica și Sorin Șipoș. Ce se verifică: retroactivitatea și efectele asupra mandatelor Sesizarea a fost transmisă Comisiei de la Veneția de Gunn Marit Helgesen, președinta Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, la cererea celor doi parlamentari USR. Documentul avertizează că aplicarea retroactivă a sancțiunilor prevăzute de lege: „poate duce la încetarea prematură a mandatelor elective locale”; poate afecta „continuitatea reprezentării democratice locale”; poate avea impact asupra „stabilității autonomiei locale în România”. Comisia de la Veneția, organism consultativ al Consiliului Europei format din experți independenți în drept constituțional, a acceptat solicitarea de a formula o opinie asupra noii legi. Contextul politic: cazul Dominic Fritz și disputa pe „lege jalon” în PNRR În plan politic, Diana Stoica, lidera grupului USR din Camera Deputaților, susține că modificările legislative ar fi fost folosite pentru a-l viza pe Dominic Fritz, președintele USR, și acuză PSD și AUR că au contribuit la anularea voturilor timișorenilor, conform comunicatului de presă al partidului. Stoica a criticat și decizia Curții Constituționale a României , despre care afirmă că ar fi „girat” demersul politic, și spune că USR va susține respectarea principiului neretroactivității legii. Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat, acuză la rândul său PSD și colaborarea cu AUR, afirmând că ar urmări prevederi îndreptate împotriva adversarilor politici și criticând, totodată, situația economică și „standardele duble” privind cheltuielile și nivelul de trai. Ce urmează Opinia Comisiei de la Veneția este așteptată în 11-12 decembrie 2026 și ar urma să clarifice implicațiile juridice ale noilor prevederi, în special în ce privește retroactivitatea sancțiunilor și efectele posibile asupra mandatelor aleșilor locali. În acest moment, materialul nu indică un calendar de aplicare sau modificare a legii în funcție de această opinie. [...]
