Știri
Știri din categoria Diverse

Un incendiu care s-a extins la circa 800 mp în Sectorul 5 a declanșat emiterea unui mesaj RO-Alert, după degajări mari de fum, potrivit HotNews. Focul a izbucnit duminică noaptea la mai multe imobile alipite de pe strada Pereni, iar pompierii au intervenit pentru limitarea propagării.
ISU București-Ilfov a anunțat că, la sosirea primelor echipaje, incendiul se manifesta „cu flacără deschisă și degajări mari de fum” la nivelul mai multor imobile, pe o suprafață de aproximativ 150 mp. Din cauza condițiilor meteorologice și a dispunerii clădirilor, focul s-a propagat rapid, ajungând să afecteze un cvartal de locuințe alipite, cu regimuri de înălțime diferite, pe o suprafață totală de aproximativ 800 mp.
În acest context, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert pentru avertizarea persoanelor din zonă, invocând degajările foarte mari de fum.
Incendiul a fost localizat până în zori, iar autoritățile au precizat că nu au fost identificate victime.
Pentru stingere au fost mobilizate, potrivit informațiilor transmise de ISU:
Recomandate

Revenirea lui Conor McGregor în UFC, după cinci ani de pauză, reintroduce în circuit una dintre cele mai vandabile vedete ale promoției , într-un moment în care organizația mizează pe meciuri cu potențial comercial ridicat, potrivit Mediafax . Irlandezul îl va înfrunta pe Max Holloway pe 11 iulie, la Las Vegas, a anunțat sâmbătă UFC. Confruntarea este programată la UFC 329 și reprezintă o revanșă a meciului din 2013, când McGregor l-a învins pe Holloway la Boston. McGregor, fost campion la două categorii și unul dintre cei mai cunoscuți luptători din UFC, nu a mai intrat în octogon din iulie 2021. Atunci, a suferit o fractură la picior în meciul pierdut în fața lui Dustin Poirier, conform AFP. Context: accidentări, suspendare și probleme în afara sportului Sportivul, în vârstă de 37 de ani, trebuia să revină în iunie 2024, însă s-a retras din cauza unei accidentări la un deget de la picior. În paralel, în ultimii ani, McGregor a avut și probleme în afara octogonului. În 2024, o instanță l-a obligat să plătească despăgubiri de aproximativ 250.000 de dolari (aprox. 1,15 milioane lei) unei femei care l-a acuzat de viol în Irlanda. Tot în 2024, McGregor a fost suspendat pentru 18 luni după ce a ratat trei teste antidoping într-un interval de 12 luni. [...]

„Bangaranga” a devenit un fenomen online și a împins Bulgaria spre prima victorie la Eurovision , mizând pe o combinație de pop modern și simboluri tradiționale, potrivit Libertatea . Piesa, interpretată de Dara, a câștigat finala Eurovision 2026 de la Viena cu 516 puncte, peste Israel și România. Termenul „Bangaranga”, care a stârnit curiozitatea publicului, vine din argoul jamaican și descrie „zgomotul, haosul, agitația și energia necontrolată”, după cum a explicat artista. Dara a caracterizat conceptul drept „o dezordine frumoasă”, o energie care „te lovește înainte să o poți explica”. Tradiția „kukeri”, transformată în concept de scenă Dincolo de componenta dance-pop, piesa a integrat o referință culturală bulgărească: ritualul „kukeri”. Este vorba despre un obicei străvechi în care participanții poartă măști mari, blănuri și clopote și dansează pentru a alunga spiritele rele și energiile negative. În viziunea artistei, ideea a fost transpusă într-un mesaj pozitiv, asociind zgomotul și ritmul cu „o forță a binelui”. Show-ul de la Viena a inclus lumini dramatice, coregrafii intense și elemente vizuale inspirate din acest ritual, fiind prezentat ca unul dintre momentele memorabile ale ediției. Cine este Dara și ce a contat în povestea ei publică Dara (Darina Yotova) este o artistă pop din Bulgaria, originară din Varna, cunoscută inițial după participarea la X Factor Bulgaria . Ulterior, a lansat piese care au intrat în topurile din țara sa și și-a construit o imagine puternică în industria pop din Europa de Est. În 2025, a lansat albumul „ADHDARA”, inspirat de experiența personală după ce a fost diagnosticată cu ADHD la maturitate; materialul abordează teme precum haosul interior, vulnerabilitatea și acceptarea de sine. De ce contează victoria Succesul „Bangaranga” marchează prima victorie a Bulgariei în istoria Eurovision, iar rețeta descrisă în articol — mixul dintre ritmuri contemporane, influențe folclorice și un concept vizual puternic — arată cum elementele culturale pot fi „ambalate” într-un produs pop cu tracțiune rapidă în mediul online. [...]

Locul 3 la Eurovision 2026 , susținut de un televot puternic, repoziționează România ca piață relevantă pentru competiție , după ce Alexandra Căpitănescu a strâns unul dintre cele mai mari punctaje de la public și a încheiat finala de la Viena pe podium, potrivit HotNews . România a primit 232 de puncte din partea publicului (televot) în finala Eurovision 2026, iar totalul cumulat cu punctele juriilor naționale a fost de 296. Țara noastră nu a câștigat niciodată competiția, dar a mai obținut locul trei în 2005 și 2010. La câteva minute după finalul galei, Alexandra Căpitănescu, interpreta piesei „Choke Me”, a publicat pe Instagram fotografii și clipuri din culise, surprinse în timpul anunțării notelor, alături de un mesaj adresat fanilor. „Am făcut asta! Am făcut asta împreună! Sunt recunoscătoare și emoționată pentru această seară! Hai să cucerim lumea” În imaginile postate, artista apare alături de echipa sa, ținând steagul României și celebrând rezultatul de la Viena. Reușita a fost salutată și de Tudor Chirilă, mentorul ei de la „Vocea României”, care a transmis un mesaj pe Facebook (contul TudorChirilaOfficial ). „Rock on, girl! Felicitări!” Clasamentul final și diferențele de punctaj Competiția a fost câștigată de Bulgaria. Primele trei locuri, conform punctajelor finale, au fost: Bulgaria : Dara – „Bangaranga” (516 puncte) Israel : Noam Bettan – „Michelle” (343 puncte) România : Alexandra Căpitănescu – „Choke Me” (296 puncte) Australia s-a clasat pe locul patru (287 de puncte), Italia pe locul cinci (281), iar Regatul Unit a încheiat competiția pe ultimul loc. [...]

Rezultatul Israelului la Eurovision 2026 a accelerat schimbarea regulilor de televot , după ce organizatorii au invocat „marketingul disproporționat” și au limitat numărul de voturi publice per persoană la 10, pe fondul boicoturilor și al controverselor legate de războiul din Gaza, potrivit Digi24 . Israelul a terminat pe locul 2 pentru al doilea an consecutiv, din nou pe baza unui televot puternic, în ciuda protestelor și a boicoturilor. Ediția din 2026 s-a desfășurat la Viena și a fost câștigată de Bulgaria, cu Dara și piesa „ Bangaranga ”. De ce contează: televotul, sub presiune, iar EBU a intervenit Eurovision folosește un sistem de vot împărțit: jumătate din punctaj vine de la un juriu muzical profesionist (cinci membri), iar cealaltă jumătate din votul publicului, prin telefon, SMS și aplicația concursului. În finala live, votul publicului poate schimba semnificativ clasamentul. Înaintea finalei, au crescut criticile legate de modul în care ar fi fost mobilizate voturile publicului în anii anteriori. Postul public israelian Kan a primit un avertisment oficial din partea organizatorilor pentru videoclipuri online în care concurentul Noam Bettan ar fi cerut „prea agresiv” voturi; ulterior, Kan a eliminat materialele. Pe acest fond, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) a înăsprit regulile și a limitat numărul de voturi publice per persoană la 10. Țările nu au voie să se voteze singure. Într-un interviu pentru Reuters , directorul Eurovision Martin Green a legat schimbarea de „marketingul disproporționat”. „Am observat o anumită activitate anul trecut, pe care am putea-o descrie ca fiind activitate de marketing și promovare disproporționată, pe care am considerat-o nesincronizată cu natura spectacolului, așa că am introdus niște reguli în acest sens.” Boicoturi și tensiuni în jurul participării Israelului Mai multe radiodifuziuni publice — din Spania, Irlanda, Olanda, Islanda și Slovenia — au boicotat competiția în semn de protest față de includerea Israelului. Retragerea lor a redus numărul țărilor participante la 35, cel mai mic total din 2003. În paralel, mai mulți radiodifuzori și artiști au cerut EBU să interzică participarea Israelului, invocând contradicția cu neutralitatea politică a concursului, mai ales în contextul excluderii Rusiei după invadarea Ucrainei. Totodată, în arenă s-ar fi auzit huiduieli când a fost anunțat numărul voturilor publice pentru Israel. Reuters a relatat și că un grup mic de protestatari a întrerupt semifinala de marți, strigând „Palestina liberă” și „Opriți genocidul”, înainte de a fi evacuați. Context: România, cel mai mare scor din istorie România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu, a obținut 296 de puncte cu piesa „Choke me”, cel mai mare scor al țării la Eurovision, în finala de la Viena. [...]

Bulgaria va găzdui Eurovision 2027 după ce a câștigat ediția din 2026 , un rezultat care readuce competiția în țară la scurt timp după o pauză de trei ani motivată de probleme economice, potrivit Agerpres . Victoria a fost obținută de cântăreața bulgară DARA , cu piesa „Bangaranga”, descrisă ca „un imn al petrecerii și al emancipării”. Bulgaria a revenit în concurs după ce lipsise trei ani „din cauza problemelor economice”, notează Agerpres, care citează AFP și EFE. În finala desfășurată la Viena , DARA a câștigat cu 516 puncte. Pe locul al doilea s-a clasat reprezentantul Israelului, Noam Bettan, cu 343 de puncte, iar România a terminat pe locul al treilea, cu 296 de puncte, prin Alexandra Căpitănescu. Ce urmează Conform tradiției Eurovision, ediția de anul viitor a concursului se va desfășura în Bulgaria. [...]

Premierul Ilie Bolojan a legat experiența Revoluției din 1989 de felul în care își explică schimbarea de mentalitate , evocând public ziua de 17 decembrie trăită ca student la Timișoara, potrivit Digi24 . Mesajul, rostit în timpul unei vizite în oraș, pune accent pe impactul direct al violenței din stradă asupra percepției despre societate și regim. Bolojan a spus că amintirea principală din studenție este 17 decembrie 1989, descrisă drept una dintre cele mai violente zile ale Revoluției Române la Timișoara. El a indicat că se afla în complexul studențesc, care a fost evacuat. „17 decembrie 1989. În complexul studențesc (nr: întrebat unde se afla). Când răpăie gloanțele, începi să vezi lumea altfel. Vezi distrugerile. Complexul studențesc a fost evacuat.” În aceeași intervenție, premierul a vorbit despre faptul că a prins „două lumi” – perioada de dinainte de 1989 și anii de după – și a menționat că a fost student în anul II în timpul Revoluției. Contextul: Timișoara, începutul protestelor din decembrie 1989 Timișoara a fost primul oraș din România în care au izbucnit protestele împotriva regimului comunist în decembrie 1989. Pe 17 decembrie, forțele de ordine au deschis focul asupra manifestanților, iar evenimentele au contribuit la extinderea protestelor la nivel național și, câteva zile mai târziu, la căderea regimului Nicolae Ceaușescu, mai notează Digi24. Ce a studiat Bolojan la Timișoara Întrebat despre studiile urmate la Universitatea de Vest din Timișoara , Ilie Bolojan a precizat că a studiat Matematică-Fizică. „Trebuia să ai grijă, trebuia să înveți, că altfel nu mergea.” [...]