Știri
Știri din categoria Diverse
Bulgaria va găzdui Eurovision 2027 după ce a câștigat ediția din 2026, un rezultat care readuce competiția în țară la scurt timp după o pauză de trei ani motivată de probleme economice, potrivit Agerpres.
Victoria a fost obținută de cântăreața bulgară DARA, cu piesa „Bangaranga”, descrisă ca „un imn al petrecerii și al emancipării”. Bulgaria a revenit în concurs după ce lipsise trei ani „din cauza problemelor economice”, notează Agerpres, care citează AFP și EFE.
În finala desfășurată la Viena, DARA a câștigat cu 516 puncte. Pe locul al doilea s-a clasat reprezentantul Israelului, Noam Bettan, cu 343 de puncte, iar România a terminat pe locul al treilea, cu 296 de puncte, prin Alexandra Căpitănescu.
Conform tradiției Eurovision, ediția de anul viitor a concursului se va desfășura în Bulgaria.
Recomandate
România intră a 24-a în finala Eurovision 2026 , o poziționare spre finalul show-ului care poate influența vizibilitatea în fața publicului și, implicit, voturile, potrivit G4Media . Marea finală are loc sâmbătă seara, la Viena , și începe la ora 22:00 (ora României). În total, 25 de țări participă în finala ediției 2026. Spectacolul este deschis de Danemarca și închis de țara-gazdă, Austria, iar România va evolua penultima, înaintea Austriei. România este reprezentată de Alexandra Căpitănescu , cu piesa „Choke Me”. Republica Moldova intră în concurs pe poziția 16, cu Satoshi și piesa „Viva, Moldova!”. Cum s-a format finala și cine are loc garantat Conform informațiilor preluate de G4Media, în fiecare semifinală s-au calificat câte zece țări, iar câte cinci au fost eliminate în urma voturilor publicului și ale juriilor profesionale (informație atribuită AFP). În finală au loc garantat și principalii finanțatori ai competiției – Franța, Germania, Italia și Regatul Unit – alături de țara-gazdă, Austria. Cum se votează în finală În finală, votul se deschide chiar înainte de interpretarea primei piese și rămâne deschis pe durata tuturor interpretărilor, plus aproximativ 40 de minute după ultima piesă. Publicul poate vota: prin telefon; prin SMS; online, pe esc.vote (în funcție de țara din care votează). În țările participante, instrucțiunile apar pe ecran în timpul transmisiunii. În restul lumii, votul se face online pe esc.vote, cu o fereastră de votare care se deschide înainte de show, se întrerupe la începutul transmisiunii live și se redeschide înainte de prima piesă, până la circa 40 de minute după ultima prezentare. Publicul poate vota de până la 10 ori. [...]
Finala Eurovision 2026 pune accentul pe votul diasporei pentru România , după ce reprezentanta țării, Alexandra Căpitănescu , intră în concurs de pe poziția 24, sâmbătă seară, la Viena, potrivit HotNews . Evenimentul este transmis în direct pe TVR 1 de la ora 22:00 (ora României) și live pe canalul de YouTube al Eurovision. România revine astfel în finala Eurovision după doi ani de absență, iar miza practică a serii ține de mecanismul de vot: publicul din România nu își poate vota propria țară, ceea ce face ca voturile românilor din străinătate să devină esențiale pentru o clasare cât mai bună. De ce contează ordinea și regulile de vot În finală concurează 25 de țări, iar clasamentul este stabilit printr-un sistem combinat: 50% punctaj de la juriile naționale de specialitate și 50% din televot. Juriile votează după o repetiție generală organizată înaintea show-ului televizat. Pentru România, constrângerea este directă: telespectatorii din țară pot vota toate piesele, mai puțin cea a României. În acest context, sprijinul din diaspora poate înclina balanța în partea de televot. Cum poate vota publicul din România și cât costă Potrivit regulamentului prezentat de HotNews, votul din România se face astfel: prin SMS la 1399 , cu numărul de concurs al piesei preferate; costul unui vot : 5,10 lei + TVA , la care se adaugă tariful standard al mesajului; online , pe platforma oficială ESC Vote , unde fiecare utilizator poate acorda maximum 10 voturi , pentru unul sau mai mulți concurenți. România nu poate fi votată din interiorul țării; în finală, piesa României are numărul de concurs 03, menționat ca excepție la vot. Finaliștii și poziția României în concurs România a obținut calificarea din a doua semifinală și intră în finală de pe poziția 24 . În total, în finală ajung 20 de țări din semifinale, la care se adaugă Austria (țara gazdă) și cei cinci susținători financiari principali ai concursului: Marea Britanie, Franța, Germania și Italia. Țările calificate din semifinale, conform listei din articol: Din prima semifinală : Grecia, Finlanda, Belgia, Suedia, Republica Moldova, Israel, Serbia, Croația, Lituania, Polonia Din a doua semifinală : Bulgaria, Ucraina, Norvegia, Australia, România, Malta, Cipru, Albania, Danemarca, Cehia Context: reacții din presa străină și controversele piesei HotNews notează că prestația Alexandrei Căpitănescu a atras atenția unor publicații și posturi europene după semifinală: BBC a descris-o drept „o adevărată forță a naturii”, iar SRF (Elveția) a remarcat impactul piesei și al conceptului vizual, cu observația că „lucrurile nu merg întotdeauna perfect din punct de vedere vocal”. Publicația spaniolă El Periódico a scris că unele piese ar putea trece neobservate, cu excepții precum Danemarca și România. În paralel, piesa „Choke Me” a generat controverse: Der Standard a amintit criticile unor experți în prevenția violenței, care au considerat mesajul problematic. Artista a susținut, în interviuri pentru AFP și BBC, că versurile sunt metaforice și se referă la presiunea așteptărilor sociale. Cine este Alexandra Căpitănescu Alexandra Căpitănescu (Galați) a devenit cunoscută după ce a câștigat „Vocea României” în 2023, la 19 ani, în echipa lui Tudor Chirilă. Ulterior, a lansat single-ul „Căpitanu’”, un EP cu același titlu și a continuat cu piese și colaborări, inclusiv cu trupa VAMA, potrivit informațiilor din articol și descrierii de pe Spotify . [...]
Premierul Ilie Bolojan a legat experiența Revoluției din 1989 de felul în care își explică schimbarea de mentalitate , evocând public ziua de 17 decembrie trăită ca student la Timișoara, potrivit Digi24 . Mesajul, rostit în timpul unei vizite în oraș, pune accent pe impactul direct al violenței din stradă asupra percepției despre societate și regim. Bolojan a spus că amintirea principală din studenție este 17 decembrie 1989, descrisă drept una dintre cele mai violente zile ale Revoluției Române la Timișoara. El a indicat că se afla în complexul studențesc, care a fost evacuat. „17 decembrie 1989. În complexul studențesc (nr: întrebat unde se afla). Când răpăie gloanțele, începi să vezi lumea altfel. Vezi distrugerile. Complexul studențesc a fost evacuat.” În aceeași intervenție, premierul a vorbit despre faptul că a prins „două lumi” – perioada de dinainte de 1989 și anii de după – și a menționat că a fost student în anul II în timpul Revoluției. Contextul: Timișoara, începutul protestelor din decembrie 1989 Timișoara a fost primul oraș din România în care au izbucnit protestele împotriva regimului comunist în decembrie 1989. Pe 17 decembrie, forțele de ordine au deschis focul asupra manifestanților, iar evenimentele au contribuit la extinderea protestelor la nivel național și, câteva zile mai târziu, la căderea regimului Nicolae Ceaușescu, mai notează Digi24. Ce a studiat Bolojan la Timișoara Întrebat despre studiile urmate la Universitatea de Vest din Timișoara , Ilie Bolojan a precizat că a studiat Matematică-Fizică. „Trebuia să ai grijă, trebuia să înveți, că altfel nu mergea.” [...]
Un cutremur de 3,5 grade în Vrancea readuce în atenție riscul seismic pentru infrastructură și companii , după ce un seism s-a produs la o adâncime de 145 km, potrivit Economica . Mișcarea tectonică a fost localizată în zona Vrancea , cu epicentrul raportat în proximitatea mai multor orașe din sud-estul și centrul țării. Seismul a avut loc în apropierea următoarelor localități: la 48 km sud de Focșani, 57 km sud de Buzău, 66 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 74 km est de Brașov și 87 km nord-est de Ploiești. Context: activitate seismică în prima parte a lunii mai De la începutul lunii mai, în România s-au produs 12 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,5, conform datelor citate de publicație. Cel mai important seism din acest an a avut magnitudinea 4,5 și s-a produs în 26 februarie, în județul Vrancea. [...]
Aversele și vijeliile anunțate pentru sudul țării cresc riscul de întreruperi locale și întârzieri operaționale în transport, lucrări în aer liber și activități logistice, potrivit Biziday , care citează avertizările emise de ANM pentru intervalul de sâmbătă până luni dimineața. Cod Portocaliu : ploi torențiale în trei județe și la munte ANM a emis un Cod Portocaliu de averse valabil de sâmbătă, ora 14:00, până duminică, ora 10:00 pentru: județele Vâlcea, Argeș, Dâmbovița ; zona de munte a județelor Gorj și Prahova . Cantitățile de apă pot ajunge, în intervale scurte (3 ore) sau prin acumulare, la 40–60 l/mp , iar izolat la 70 l/mp . Cod Galben extins: grindină, vânt și instabilitate până luni dimineața Separat, ANM a emis un Cod Galben valabil de sâmbătă, ora 12:00, până luni dimineața , pentru: sudul Crișanei , Banat , Oltenia , cea mai mare parte a Munteniei , sud-vestul Transilvaniei . În acest interval sunt prognozate averse, grindină, instabilitate atmosferică, vânt și vijelii , cu cantități de apă în general de 25–40 l/mp (în 3 ore sau prin acumulare). Vântul poate avea intensificări temporare, cu rafale de 50–70 km/h , iar izolat sunt posibile vijelii. De ce contează pentru companii și autorități locale Combinația de ploi torențiale, rafale puternice și grindină poate duce la intervenții punctuale (de exemplu, degajări, avarii locale) și la perturbări temporare în activități sensibile la vreme, în special în zonele vizate de Cod Portocaliu și în aria extinsă aflată sub Cod Galben. [...]
Un val de bilete false pentru concertul Metallica pune presiune directă pe piața de ticketing și pe organizatori , care sunt forțați să-și întărească rapid mecanismele de verificare și comunicarea către public, pe fondul riscului de pierderi pentru consumatori și de blocaje operaționale la acces, potrivit Profit . Cazul a căpătat vizibilitate după ce chiar președintele ANCP Constanța , fost șef la nivel național, a fost păcălit, iar ulterior și organizatorul a lansat un semnal de alarmă privind existența biletelor contrafăcute. De ce contează pentru piață: costuri, reputație și risc de haos la intrare Pentru organizatori și platformele de vânzare, proliferarea biletelor false înseamnă, în practică, trei tipuri de impact: operațional : crește probabilitatea de aglomerație și dispute la punctele de acces, când biletele nu pot fi validate; economic : consumatorii păgubiți pot cere rambursări sau despăgubiri, iar organizatorii pot suporta costuri suplimentare cu verificarea și suportul în ziua evenimentului; încredere : se erodează credibilitatea canalelor de vânzare și a evenimentului, ceea ce poate afecta vânzările viitoare. Ce transmite alerta și la ce să se aștepte cumpărătorii Semnalul public venit și din partea organizatorului indică o încercare de a limita răspândirea tranzacțiilor din surse neoficiale și de a reduce riscul ca persoane cu bilete nevalide să ajungă la porți. Materialul nu oferă detalii despre amploarea exactă a fenomenului (număr de bilete, prejudicii sau măsuri tehnice concrete), astfel că rămâne neclar ce mecanisme suplimentare de control vor fi aplicate și în ce măsură vor exista verificări mai stricte înainte de eveniment. [...]
