Știri
Știri din categoria Diverse
Rezultatul Israelului la Eurovision 2026 a accelerat schimbarea regulilor de televot, după ce organizatorii au invocat „marketingul disproporționat” și au limitat numărul de voturi publice per persoană la 10, pe fondul boicoturilor și al controverselor legate de războiul din Gaza, potrivit Digi24.
Israelul a terminat pe locul 2 pentru al doilea an consecutiv, din nou pe baza unui televot puternic, în ciuda protestelor și a boicoturilor. Ediția din 2026 s-a desfășurat la Viena și a fost câștigată de Bulgaria, cu Dara și piesa „Bangaranga”.
Eurovision folosește un sistem de vot împărțit: jumătate din punctaj vine de la un juriu muzical profesionist (cinci membri), iar cealaltă jumătate din votul publicului, prin telefon, SMS și aplicația concursului. În finala live, votul publicului poate schimba semnificativ clasamentul.
Înaintea finalei, au crescut criticile legate de modul în care ar fi fost mobilizate voturile publicului în anii anteriori. Postul public israelian Kan a primit un avertisment oficial din partea organizatorilor pentru videoclipuri online în care concurentul Noam Bettan ar fi cerut „prea agresiv” voturi; ulterior, Kan a eliminat materialele.
Pe acest fond, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) a înăsprit regulile și a limitat numărul de voturi publice per persoană la 10. Țările nu au voie să se voteze singure.
Într-un interviu pentru Reuters, directorul Eurovision Martin Green a legat schimbarea de „marketingul disproporționat”.
„Am observat o anumită activitate anul trecut, pe care am putea-o descrie ca fiind activitate de marketing și promovare disproporționată, pe care am considerat-o nesincronizată cu natura spectacolului, așa că am introdus niște reguli în acest sens.”
Mai multe radiodifuziuni publice — din Spania, Irlanda, Olanda, Islanda și Slovenia — au boicotat competiția în semn de protest față de includerea Israelului. Retragerea lor a redus numărul țărilor participante la 35, cel mai mic total din 2003.
În paralel, mai mulți radiodifuzori și artiști au cerut EBU să interzică participarea Israelului, invocând contradicția cu neutralitatea politică a concursului, mai ales în contextul excluderii Rusiei după invadarea Ucrainei.
Totodată, în arenă s-ar fi auzit huiduieli când a fost anunțat numărul voturilor publice pentru Israel. Reuters a relatat și că un grup mic de protestatari a întrerupt semifinala de marți, strigând „Palestina liberă” și „Opriți genocidul”, înainte de a fi evacuați.
România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu, a obținut 296 de puncte cu piesa „Choke me”, cel mai mare scor al țării la Eurovision, în finala de la Viena.
Recomandate
Europa este împinsă spre o accelerare forțată a producției de armament , pe fondul diferenței tot mai mari față de ritmul industriei militare ruse, potrivit declarațiilor ministrului polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , relatate de Digi24 . Mesajul are o miză directă pentru bugetul UE și pentru companiile din industria de apărare, într-un moment în care Varșovia contestă propunerile de cheltuieli pentru perioada 2028–2034. Oficialul polonez a spus, marți, la Forumul de Securitate de la Varșovia, că Europa nu poate „rămâne adormită” în fața ritmului de producție al Rusiei și că perioada de pace „s-a încheiat”, continentul trebuind să se pregătească să „apere civilizația”. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 publicației TVP World. Diferența de ritm: Rusia vs. UE, în cifrele citate În sprijinul argumentului, articolul indică o comparație între nivelul de efort militar al Rusiei și cel al statelor UE: Rusia ar fi cheltuit aproximativ 7,5% din PIB pentru cheltuieli militare în 2025, potrivit unei analize a Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI). Rusia ar fi produs aproximativ șapte milioane de muniții de artilerie, mortiere, tancuri și rachete, conform datelor Serviciului de Informații Externe din Estonia. Cheltuielile totale de apărare ale statelor membre UE, cumulat, au fost estimate la 2,2% din PIB-ul combinat anul trecut, potrivit unui raport al UE „ajuns în presă”, citat de Euronews. Același raport estimează producția de muniție a celor 27 de state UE plus Norvegia la două milioane de obuze de artilerie în acest an. Miza bugetară: Polonia respinge propunerea președinției irlandeze Într-o conferință de presă comună cu comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, ministrul polonez a cerut consolidarea rapidă a capacității industriei europene de apărare, argumentând că întârzierea ar însemna costuri mai mari în viitor. Kosiniak-Kamysz a afirmat că Polonia insistă pentru creșterea cheltuielilor de apărare și securitate în bugetul UE și a calificat drept „inacceptabile” propunerile actuale ale președinției irlandeze. Irlanda deține președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE și a prezentat o propunere de buget pentru 2028–2034 care ar include: o reducere de 8% a cheltuielilor față de planul Comisiei Europene; o reducere de aproximativ 13% a rubricii bugetare mai largi dedicate competitivității, prosperității și securității. Ce urmează Mesajul Poloniei leagă explicit creșterea producției de armament de arhitectura bugetară a UE pentru 2028–2034, ceea ce sugerează că disputa se va muta în negocierile dintre statele membre privind prioritățile de finanțare. În paralel, presiunea pentru „multiplicarea” producției în apărare indică o posibilă reorientare a capacităților industriale europene, dacă va exista acoperire financiară la nivel european. [...]
USR acuză o „presiune” politică prin scenariul dizolvării Parlamentului , pe fondul negocierilor pentru învestirea unui nou guvern, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler , susține că informația potrivit căreia președintele României ar pregăti dizolvarea Parlamentului este „o bârfă lansată de PSD”, menită să strângă voturi pentru un cabinet condus de premierul desemnat Luca Niculescu , în care să intre și miniștri social-democrați. Seidler a spus că zvonul ar funcționa ca instrument de presiune asupra partidelor, în condițiile în care ar fi vehiculată ideea unui decret de dizolvare care „ar urma” să fie semnat vineri, dacă nu se conturează o susținere clară pentru Niculescu. „Cred că cine a lansat această bârfă asta își dorește: să pună presiune pentru a strânge voturi pentru miniștrii PSD în Guvernul Luca.” Poziția USR: fără PSD în guvern, dar deschidere pentru PNL și UDMR Reprezentantul USR a reiterat că partidul nu va vota un executiv din care să facă parte PSD sau „surogați de PSD”. „Nu vom vota un guvern din care să facă parte PSD sau surogați de PSD.” În același timp, Seidler a afirmat că USR rămâne disponibil să participe la guvernare alături de PNL și UDMR, conform declarațiilor sale. De ce contează: incertitudine politică și semnal pe politica fiscal-bugetară Dincolo de disputa politică, miza imediată este capacitatea de a forma o majoritate care să treacă un guvern prin Parlament, într-un context în care partidele își condiționează sprijinul. Seidler a legat explicit disponibilitatea USR de un set de direcții care ating și zona de politici economice și bugetare, inclusiv reducerea cheltuielilor statului și „disciplină financiară”. „Avem disponibilitatea (...) de a contribui la reducerea cheltuielilor încă nereduse suficient ale statului român, de a avea o disciplină financiară, de a nu arunca cu bani pe care România nu-i are.” Ce spune Seidler despre dizolvarea Parlamentului Seidler a invocat declarații publice ale președintelui României, despre care afirmă că ar fi respins în repetate rânduri varianta dizolvării Parlamentului, chiar dacă ar exista posibilitatea constituțională. În lipsa unei poziții explicite noi din partea șefului statului, USR tratează scenariul ca pe un zvon. „Până când președintele României nu spune expres acest lucru, eu consider că e doar o bârfă lansată de PSD.” Context: disputa despre „guvern apolitic” În intervenția sa, Seidler a contestat și ideea unui guvern „apolitic”, argumentând că orice executiv care primește votul de învestitură capătă, inevitabil, „culoarea” majorității parlamentare care îl susține. „Guvern nepolitic, apolitic nu există.” [...]
Sorin Grindeanu exclude orice colaborare cu USR și critică abordarea de „control” a miniștrilor partidului , susținând că rolul lor ar trebui să fie administrarea domeniilor și elaborarea de politici publice, nu „căutarea” de nereguli, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute marți, la România TV , și sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Președintele PSD a spus că reprezentanții USR „trebuie să plece acasă” și că nu ia „sub nicio formă” în calcul o colaborare cu ei. „Ăștia de la USR trebuie să plece acasă. Nu fac decât rău. (...) Nu iau în calcul sub nicio formă vreo colaborare cu ei.” Critica: miniștri „detectivi” versus administrare și politici publice Grindeanu a afirmat că, atunci când ajung miniștri, unii reprezentanți ai USR ar avea impresia că sunt „un fel de detectivi” și că „trebuie să găsească ceva”, dând ca exemplu verificări legate de ANM, unde a folosit formularea „caută pe la ANM sutiene”. În același timp, liderul PSD a precizat că nu îl interesează „lucrurile astea” în sens politic și că, dacă cineva a încălcat legea, „să plătească”. Argumentul său este că există deja mecanisme instituționale de verificare în ministere. „Să știți că există în fiecare minister câte un corp de control. Tu trebuie să faci altceva, să administrezi acel domeniu, să faci politici publice în acel domeniu, să încerci să aduci bunăstare românilor din perspectiva acelui domeniu.” De ce contează Mesajul lui Grindeanu fixează o linie politică de excludere a USR din orice formulă de colaborare invocată de acesta și pune accent pe o dispută de „model de guvernare”: control și expunere de nereguli versus administrare și politici publice. În context, referirea la ANM apare ca exemplu folosit pentru a susține critica la adresa modului în care USR ar exercita funcțiile executive. [...]
Disputa despre „influențe externe” în căderea Guvernului Bolojan revine în prim-plan , după ce Sorin Grindeanu a susținut că, la întâlnirea cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , „nu s-a discutat o secundă despre guvernele din România” și că schimbarea lui Ilie Bolojan a fost o decizie internă, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de credibilitate și stabilitate politică, cu efect direct asupra percepției de risc pentru economie și relațiile externe. Grindeanu a declarat, marți seară, la România TV, că întâlnirea cu Guilfoyle a avut loc în martie, înainte de căderea guvernului (pe care o plasează în 5-6 mai), în contextul unor evenimente la Athenee, „The Economist”, și ulterior la ambasadă, unde spune că nu a putut participa. Liderul PSD a insistat că discuția a fost doar „o masă” și că invitația a venit „prin cunoscuți comuni”, nu ca urmare a unei inițiative din partea sa. În același context, șeful PSD a respins explicit ideea că SUA ar fi avut un rol în demiterea Guvernului Bolojan și a afirmat că decizia ar fi fost luată oricum, inclusiv dacă ar fi existat o solicitare contrară din partea ambasadoarei. „Și dacă îmi spunea doamna ambasador – nu-l schimbați pe Bolojan – tot o făceam”, a afirmat Sorin Grindeanu. Ce spune Grindeanu despre vot și calendarul deciziei Potrivit declarațiilor citate, Grindeanu a legat schimbarea lui Ilie Bolojan de o decizie internă în PSD, menționând că votul din partid ar fi avut loc în 21 aprilie, înainte de momentul căderii guvernului. Totodată, a susținut că voturile PSD și AUR ar fi contribuit la schimbare, afirmând că „poate confirma George Simion”. Liderul PSD a adăugat că, în opinia sa, schimbarea ar fi trebuit făcută mai devreme, „din toamnă”, și a asociat întârzierea cu situația economică actuală, fără a oferi însă detalii sau indicatori în sprijinul afirmației. „Regret că nu l-am schimbat din toamnă, că sunt convins că România n-ar fi ajuns în situația economică de acum”, a mai declarat Grindeanu. Acuzații respinse: „guverne” și „achiziții preferențiale de gaz” În aceeași intervenție, Grindeanu a spus că nu s-a discutat „despre guverne” la întâlnirea cu Guilfoyle și a respins acuzațiile privind eventuale discuții despre achiziții preferențiale de gaz din SUA, prin anumite firme americane. Separat, materialul menționează că Guilfoyle și-a confirmat demisia din funcția de ambasadoare a SUA în Grecia, după ce Casa Albă i-ar fi cerut acest lucru, pe fondul unor acuzații apărute în presă, informații atribuite de Știrile Pro TV publicației CBS News. De ce contează Tema unei posibile implicări externe în schimbarea unui guvern alimentează tensiuni politice și poate amplifica incertitudinea, inclusiv în percepția investitorilor și a partenerilor comerciali. În acest cadru, poziționarea publică a liderilor politici devine relevantă nu doar ca dispută internă, ci și ca semnal privind predictibilitatea deciziilor de guvernare. [...]
PSD ar putea prelua portofolii cu impact direct în economie și servicii publice dacă intră în viitorul Guvern condus de premierul desemnat Luca Niculescu , potrivit unei analize făcute de gazetarul Cristian Tudor Popescu la B1TV, relatată de Libertatea . În intervenția sa, CTP a avansat scenariul în care PSD ar primi ministere precum Energia, Agricultura, Transporturile și Sănătatea, în timp ce la Apărare, Externe și Finanțe „decide domnul Nicușor Dan”, după cum a formulat acesta. Miza, în această logică, este că portofoliile indicate sunt „foarte sensibile pentru populație”, unde efectele deciziilor se văd rapid în costuri, infrastructură și acces la servicii. De ce contează: portofolii cu efect imediat în prețuri, investiții și servicii Dacă PSD ar ajunge să gestioneze Energia, Agricultura și Transporturile, ar controla zone cu impact economic direct: de la politici energetice și lanțuri de aprovizionare, până la proiecte de infrastructură și funcționarea transportului public. Sănătatea rămâne, la rândul ei, un domeniu cu presiune bugetară și cu efecte sociale imediate. CTP a susținut și că PSD ar urmări „o atribuire directă” în privința viitorului Executiv și a descris drept fezabilă o formulă cu Luca Niculescu premier, miniștri PSD și miniștri tehnocrați, pe fondul așteptării că PNL, USR și UDMR ar putea vota un astfel de guvern. Anticipatele, improbabile în acest moment Întrebat despre posibilitatea dizolvării Parlamentului și a alegerilor anticipate , CTP a spus că nu vede această variantă ca fiind cea mai probabilă, invocând poziționările anterioare ale președintelui Nicușor Dan, care ar fi respins ideea anticipatelor. În același context, gazetarul a afirmat că PSD ar fi „cel mai îngrozit” de anticipate, pe motiv că partidul s-ar afla „la cel mai scăzut nivel din istoria sa, ca procentaj” (afirmație prezentată ca opinie în intervenția sa). Calendarul politic: lista de miniștri, așteptată pe 15 octombrie În contextul crizei politice, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe 5 octombrie pe Luca Niculescu să formeze guvernul, iar acesta are 10 zile pentru a veni în Parlament cu lista de miniștri și programul de guvernare, termen indicat pentru 15 octombrie. Între timp, PNL a anunțat, prin Ilie Bolojan, că acceptă să susțină Guvernul Luca Niculescu timp de șase luni și că în acest interval „nu vom vota nicio moțiune de cenzură”. UDMR, prin Cseke Attila, a transmis că, din punctul său de vedere, guvernul „trebuie învestit”, o poziție similară fiind atribuită și lui Kelemen Hunor. Potrivit informațiilor Libertatea bazate și pe stenograme, PSD ar fi discutat intern varianta să voteze Guvernul Luca Niculescu pentru jumătate de an, fără ca partidul să nege public această direcție. [...]
PSD tratează scenariul anticipatelor ca risc constituțional și își pornește pregătirea internă , în condițiile în care la Cotroceni ar exista discuții despre dizolvarea Parlamentului dacă Guvernul Niculescu nu este învestit, potrivit Știrile Pro TV . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus marți seară, la România TV, că nu a văzut „vreun anunț” sau „vreun comunicat” al Președinției României privind intenția președintelui Nicușor Dan de a declanșa alegeri anticipate. În același timp, liderul social-democrat a apreciat că, deși anticipatele sunt „constituționale”, nu ar fi „un scenariu potrivit” pentru România. „Eu am văzut, a fost vreun anunţ, vreun comunicat de la Preşedinţie? Dacă e să vorbim de alegere anticipate, vreau să vă spun ceea ce am spus şi ieri (...) eu cred că pentru România acest scenariu nu e unul potrivit. Dar, da, e unul constituţional, în schimb.” Ce înseamnă politic și operațional pentru PSD Grindeanu a încadrat anticipatele drept o opțiune prevăzută de Constituție, care „la un moment dat, s-ar putea să nu o putem evita”. În acest context, el a afirmat că PSD își face deja „pregătiri” interne pentru un asemenea scenariu, fără să ofere detalii despre calendar sau măsuri concrete. „Eu vă asigur, în ceea ce ne priveşte, că vom fi pregătiţi. Partidul Social Democrat, de altfel, a şi dat drumul la chestiuni organizatorice, treburi care ţin de bucătăria noastră internă, de pregătiri pentru un asemenea scenariu.” Tot el s-a declarat convins că PSD ar obține, în cazul unor alegeri anticipate, „cel puțin cât a avut la ultimele alegeri”. De unde a pornit discuția despre anticipate Potrivit materialului, Grindeanu a fost întrebat despre intenția președintelui Nicușor Dan de a dizolva Parlamentul dacă Guvernul Niculescu nu este învestit, informație atribuită de Știrile Pro TV agenției News.ro. În același context, liderul PSD a susținut că PNL și USR „nu își doresc” alegeri anticipate și că „fug” de acest scenariu, fără a prezenta dovezi sau declarații ale celor două partide. [...]
