Știri
Știri din categoria Diverse
Iranul își leagă oprirea atacurilor de pauza SUA, într-un semnal că dezescaladarea rămâne fragilă și condiționată, cu potențial impact direct asupra riscurilor din regiunea Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul global de petrol, potrivit Digi24.
Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că Teheranul își va suspenda propriile atacuri „atât timp cât Statele Unite vor face același lucru”, descriind poziția drept „atac pentru atac”: dacă atacurile încetează, Iranul își oprește operațiunile. Mesajul ar fi fost deja transmis Statelor Unite, conform aceleiași surse.
Pauza vine după 13 nopți de intensificare a atacurilor aeriene americane asupra Iranului. Pentagonul a suspendat campania vineri seara, iar sâmbătă și duminică nu au fost raportate atacuri americane. Iranul, care răspunsese în fiecare noapte cu lovituri asupra țărilor vecine ce găzduiesc baze americane, a încetat și el focul de două zile, potrivit informațiilor citate.
Contextul pauzei este legat și de constrângeri operaționale ale SUA. Un oficial american citat de Reuters a spus că bombardamentele din ultimele două săptămâni, prezentate de Washington drept represalii la atacurile iraniene asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz, au epuizat în mare măsură seturile de ținte preselectate și au alimentat îngrijorări privind consumul de muniție.
Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme, l-ar fi avertizat în privat pe președintele Donald Trump că reluarea operațiunilor majore ar implica riscuri, inclusiv prin impactul asupra stocurilor de muniție, menționând și rachetele interceptoare folosite de apărarea aeriană americană în Orientul Mijlociu, potrivit sursei Reuters. Biroul lui Caine și Comandamentul Central al SUA au refuzat să comenteze.
Ambasadorul SUA la Națiunile Unite, Mike Waltz, a declarat la „Fox News Sunday” că Trump a suspendat atacurile pentru a acorda mai mult timp diplomației.
„El acordă spațiu negocierilor, le oferă puțin răgaz.”
În paralel, sursa iraniană citată de Reuters spune că la Teheran există „mai mult scepticism decât optimism” și că pauza este văzută mai degrabă ca una tactică decât ca o schimbare de fond a poziției americane.
Iranul afirmă că urmărește să păstreze controlul asupra Strâmtorii Ormuz, prin care trecea o cincime din fluxul mondial de petrol înainte de război, iar reluarea campaniei militare a SUA ar fi torpilat un acord provizoriu din luna precedentă, menit să pună capăt conflictului, potrivit informațiilor din articol.
Recomandate
Iranul acuză Ucraina că a dus războiul cu Rusia în Marea Caspică , după un atac cu drone asupra unei nave comerciale iraniene, soldat cu un marinar mort și un altul rănit, potrivit Wall Street . Teheranul a calificat incidentul drept „act de agresiune” și a transmis că își va apăra interesele și securitatea națională. Autoritățile iraniene nu au oferit detalii despre identitatea navei atacate, încărcătura acesteia sau locul exact al incidentului. Informația despre condamnarea atacului este atribuită de publicație agenției Reuters, preluată de Agerpres.ro. În aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că armata ucraineană a lovit în Marea Caspică o navă de război rusească și mai multe nave folosite pentru transporturi militare către Iran. „Am obținut rezultate foarte puternice cu lovituri la mare distanță în Marea Caspică, inclusiv nave folosite pentru transporturi militare care implică Iranul.” Zelenski nu a precizat dacă navele transportau încărcături în momentul atacului sau dacă fuseseră utilizate anterior pentru astfel de transporturi. Ce spune Kievul despre țintele lovite Serviciul de Securitate al Ucrainei a afirmat că drone ucrainene au lovit două cargouri în Marea Caspică, Port Olia și Begei, despre care susține că ar fi fost folosite pentru transporturi militare din Rusia către Iran. Autoritățile ucrainene nu au prezentat detalii despre eventualele încărcături aflate la bord în momentul atacurilor. Totodată, Ucraina a anunțat că dronele sale au lovit și platforma petrolieră Filanovski din Marea Caspică, care aparține companiei petroliere ruse Lukoil. Ce rămâne neclar și de ce contează Afirmațiile Kievului privind navele și platforma nu au fost însoțite de informații despre amploarea pagubelor sau despre eventuale alte victime. În paralel, Iranul nu a precizat dacă nava comercială despre care spune că a fost atacată este una dintre cele menționate de partea ucraineană. Pentru mediul economic, miza imediată este riscul de escaladare într-o zonă cu infrastructură energetică și rute maritime sensibile: atacurile raportate vizează atât transporturi, cât și o platformă petrolieră, ceea ce poate amplifica incertitudinea operațională pentru companiile care operează în regiune. [...]
SUA și Marea Britanie pregătesc o coaliție pentru protejarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , într-un demers cu potențial impact direct asupra fluxurilor energetice și a costurilor de transport, pe fondul reluării ostilităților dintre Washington și Teheran, potrivit Stirile Pro TV . Reuniunea ar urma să aibă loc săptămâna viitoare, la Londra, și vizează formarea unei coaliții internaționale „menită să protejeze traficul maritim” în Strâmtoarea Ormuz, a relatat Axios, conform materialului preluat de Agerpres. Ce ar presupune coaliția și cine ar participa Agenda întâlnirii este încă în lucru, însă ar urma să participe miniștri ai apărării și comandanți militari din state occidentale. Între numele menționate se află secretarul american al apărării, Pete Hegseth , și președintele Statului Major Interarme al SUA, Dan Caine, notează Axios, citând surse anonime din rândul unor diplomați europeni și alți oficiali. Casa Albă ar urmări ca aliații să trimită în regiune echipamente militare pentru securizarea rutelor de navigație, inclusiv: dragoare de mine (nave specializate în detectarea și neutralizarea minelor marine), alte tipuri de nave militare, drone. Contextul: acord eșuat și escaladare militară Potrivit sursei, inițiativa ar relua o solicitare mai veche a președintelui Donald Trump către aliații SUA, formulată înaintea acordului de încetare a focului cu Iranul din iunie, acord care între timp a eșuat. Atunci, cererea ar fi fost respinsă de aliații europeni, în timp ce Iranul ținea blocată strâmtoarea. Planul este plasat la două săptămâni după reluarea războiului dintre SUA și Iran, după ce Trump a anunțat că nu mai consideră valabil memorandumul semnat cu Iranul în iunie, în urma unor atacuri asupra unor nave în Strâmtoarea Ormuz atribuite Iranului. Memorandumul ar fi permis redeschiderea strâmtorii și relaxarea sancțiunilor împotriva Teheranului și ar fi trebuit să fie urmat de negocieri suplimentare timp de 60 de zile, pentru un acord final privind dosarul nuclear iranian și sancțiunile. Ce urmează și care sunt riscurile imediate Trump s-a întâlnit vineri la Casa Albă cu principalii consilieri și a amenințat cu un „atac masiv” împotriva Iranului, adăugând totuși că discuțiile cu Teheranul continuă în vederea unui acord diplomatic. După reluarea bombardamentelor americane, Iranul a lansat rachete și drone asupra bazelor americane din mai multe țări din regiune, inclusiv Bahrein, Kuweit și Iordania. Aceste atacuri au provocat moartea a patru militari americani, iar numărul victimelor în rândul trupelor SUA de la începutul conflictului a ajuns la 18, conform materialului. Iranul a raportat aproximativ 55 de morți în urma noilor bombardamente americane. [...]
Traian Băsescu respinge scenariul suspendării președintelui Nicușor Dan , argumentând că un eventual referendum de demitere „nu trece”, ceea ce reduce șansele ca actuala criză politică să se transforme într-un blocaj instituțional prelungit, potrivit Digi24 . Fostul șef al statului spune că Nicușor Dan își va duce mandatul până la capăt și califică discuțiile despre suspendare drept „o exagerare”. În intervenția de duminică seara la Digi24, Băsescu a susținut că, chiar dacă suspendarea ar fi inițiată, pasul decisiv ar fi referendumul, iar acesta nu ar valida demiterea. „Iar prostia cu suspendarea cred că este o exagerare. Nu trece referendumul. Dacă se face suspendarea, urmează referendumul de demitere. Nu cred că trece demiterea.” „Nu e depășit”, dar are un stil care intră în conflict cu așteptările publice Întrebat dacă președintele este depășit de situația politică, Băsescu a respins ideea și a pus tensiunile pe seama diferenței de ritm și stil între șeful statului și electorat. „Nu! Cred că are un stil care nu se potrivește cu noi, cu ceilalți. Are un popor cu care nu se potrivește. Noi vrem mai repede, el vrea mai încet.” Critici pe negocierile politice și „ambiguități constituționale” Fostul președinte a criticat modul în care Nicușor Dan gestionează negocierile pentru formarea unei majorități guvernamentale, invocând „ambiguități constituționale”, în special în contextul poziționării față de AUR. Băsescu a spus că declarația președintelui potrivit căreia nu ar valida un guvern cu AUR ar intra în contradicție cu negocierile purtate de reprezentanții săi cu acest partid. „Președintele vine și spune: «Nu voi valida un guvern în care este AUR». Ce vrei să spui? Că dacă Parlamentul votează Guvernul, tu refuzi semnarea decretelor? Mă îndoiesc.” El a adăugat că o atitudine similară ar exista și la PSD, despre care afirmă că respinge public un guvern cu AUR, dar „trimite oameni să negocieze”. Cine poartă responsabilitatea pentru criză, în lectura lui Băsescu În analiza sa, Băsescu a indicat drept cauză principală conflictul din interiorul coaliției de guvernare și a afirmat că liderul PSD, Sorin Grindeanu , „i-a vrut capul” premierului Ilie Bolojan. Totodată, a susținut că președintele „n-a făcut nimic” pentru a preveni declanșarea crizei și că atât Nicușor Dan, cât și Sorin Grindeanu ar fi evaluat greșit reacția PNL în negocieri, pe care a descris-o drept „bună”. [...]
Modelele de inteligență artificială au ajuns la nivelul „scorului perfect” într-un test de elită , un prag care poate accelera adoptarea lor în activități cu miză mare (cercetare, inginerie, finanțe), unde capacitatea de a rezolva probleme complexe devine un avantaj competitiv, potrivit Digi24 . Huawei și Xiaohongshu au anunțat că modelele lor AI au obținut fiecare 100% la problemele din cadrul Olimpiadei Internaționale de Matematică (OIM), desfășurată în iulie, la Shanghai, informație relatată de AFP și preluată de Agerpres. Sunt primele laboratoare care fac publice astfel de rezultate, iar alte companii ar putea urma în zilele următoare. Xiaohongshu a participat cu modelul „dots-note-3.0” și a susținut că, până acum, niciun „model lingvistic” (tehnologia din spatele agenților conversaționali) nu a obținut un scor perfect în procesul oficial de evaluare al olimpiadei. Compania a precizat și că, în timpul testelor, intervenția umană a fost interzisă, iar soluțiile au fost transmise organizatorilor pentru corectare. De ce contează pentru companii: AI trece de la „bun” la „verificat” pe probleme grele Performanța are relevanță operațională pentru mediul de afaceri deoarece indică o maturizare rapidă a modelelor în rezolvarea de probleme, nu doar în generarea de text. Digi24 notează și ritmul progresului: la ediția din 2024, Google ar fi ajuns la un nivel echivalent medaliei de argint, rezolvând patru din șase probleme în două-trei zile. În 2025, modele dezvoltate de Google și OpenAI au obținut rezultate la nivelul medaliei de aur, însă nu au egalat atunci performanțele a cinci concurenți umani cu 100% la acea ediție. Contextul competiției și cum a fost organizat testul La OIM 2026 au participat 666 de concurenți umani, iar șapte au obținut scor perfect, potrivit tabelului oficial al rezultatelor menționat de Digi24. Publicația mai arată că firmele din tehnologie au primit subiectele doar după ce candidații umani au susținut proba, iar răspunsurile au trebuit trimise într-un termen stabilit. Huawei a indicat că sistemul său AI „Celia” a demonstrat „capacități globale de rezolvare a problemelor” în mai multe domenii ale matematicii. Semnal suplimentar din industrie: mai multe modele ar fi atins 42/42 Deedy Das, partener la fondul american Menlo Ventures, a afirmat că a dat problemele OIM de anul acesta către patru modele AI de ultimă generație, care ar fi obținut 42 de puncte din 42, potrivit unei postări pe LinkedIn citate de Digi24. El a menționat modele de la OpenAI și Anthropic, start-up-ul Axiom Math și „Kimi K3” al companiei chineze Moonshot AI. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre metodologia exactă a acestui test paralel, comparația directă cu evaluarea oficială a olimpiadei rămâne limitată la informațiile prezentate. [...]
Traian Băsescu acuză că alegerile din 2024 au slăbit instituțiile și au alimentat criza politică , susținând că soluțiile de guvernare negociate „în afara cadrului constituțional” au devenit o practică după acel scrutin, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat postului, fostul președinte spune că România a ajuns „într-o situație caraghioasă” și pune în centrul criticilor tandemul PSD–PNL. Băsescu afirmă că tensiunile dintre președintele Nicușor Dan și partidele aflate la guvernare sunt secundare față de problema respectării Constituției. „Eu am avut fractură cu PSD-ul și cu PNL-ul timp de zece ani. Nu fractura este problema. Problema este respectarea Constituției.” Alegerile din 2024, „un an negru”, și efectul asupra guvernării Fostul șef al statului califică 2024 drept „un an negru pentru democrația românească” și susține că alegerile parlamentare „au fost falsificate”, iar rezultatul nu ar fi fost urmat de „soluțiile politice” corespunzătoare. În interpretarea sa, miza ar fi fost menținerea la putere a PSD și PNL. „Le-a fost luat românilor dreptul de a avea alegeri cinstite, alegeri corecte. Avem efectele acum.” În același context, Băsescu invocă drept exemple comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare și alianța electorală PSD–PNL, pe care le consideră factori care au afectat procesul democratic. „Formule” în afara Constituției și instituții slăbite Băsescu susține că, după 2024, statul a fost slăbit prin decizii politice pe care le consideră neconstituționale și prin apariția unor aranjamente de putere care nu ar avea acoperire în legea fundamentală. „Apar formule care nu există în Constituție, precum «Coaliția» care decide tot sau ideea unui guvern de armistițiu ori a unor formule negociate în afara cadrului constituțional.” Distincția între scrutinul prezidențial și cel parlamentar Deși critică alegerile din 2024, Băsescu spune că mandatul președintelui Nicușor Dan nu poate fi pus sub semnul întrebării, argumentând că procesul electoral pentru funcția de președinte „s-a reluat de la zero, în condiții curate”. În schimb, afirmă el, primarii și parlamentarii ar fi „rezultatul acelor fraude”. Ținta politică: PSD, Grindeanu și Bolojan Pe fondul disputei din coaliție, fostul președinte respinge ideea că actuala criză ar fi fost provocată exclusiv de conflictul dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan. În opinia sa, tensiunile ar fi pornit din PSD, indicându-l pe Sorin Grindeanu . Totodată, Băsescu reia criticile la adresa lui Ilie Bolojan, amintind episoade din trecutul politic, inclusiv poziționările acestuia în perioadele suspendării sale din funcția de președinte. [...]
Riscul unei escaladări nucleare rămâne limitat mai ales de starea arsenalului rus , nu de un „veto” extern, potrivit unei analize prezentate de istoricul Armand Goșu la Digi24 . Invitat la emisiunea „În fața ta ”, specialistul a susținut că, dacă Moscova s-ar simți încolțită în Ucraina, probabilitatea recurgerii la „soluția nucleară” este redusă în primul rând din motive operaționale. De ce contează: „capacitatea de folosire” a arsenalului, nu doar amenințarea În evaluarea lui Armand Goșu, problema centrală este degradarea capacității tehnice a arsenalului nuclear al Rusiei, care ar face imprevizibil rezultatul unei eventuale utilizări. „Sincer nu cred, dar nu din cauză că vine Xin-Jing Ping și le-a spus băi vă dau peste mână, nu cumva să apăsați butonul. Ci pur și simplu că starea arsenalului nuclear din Rusia e destul de precară. Tu nu poți ști dacă apeși pe butonul ăla ce iese de acolo.” Această nuanță mută discuția de la descurajarea politică externă la riscul intern: chiar și în scenarii de presiune militară, decizia ar fi constrânsă de incertitudini privind funcționarea efectivă a sistemelor. Presiune politică la Moscova: „decizii” în interiorul elitei În același context, istoricul a afirmat că ar fi o „performanță” ca Vladimir Putin să mai rămână încă un an la Kremlin, invocând deteriorarea situației interne și presiunea asupra cercului de putere. „Cred că ar fi pentru el și regimul lui o performanță să mai prindă un an la Kremlin. Vor fi obligați să ia niște decizii, el anturajul lui, în cadrul elitei de la Moscova. Pentru că lucrurile merg prost în Rusia și semnele sunt că vor merge și mai prost. Vor fi obligați să ia niște decizii.” Din perspectiva riscului de escaladare, mesajul este că dinamica internă a regimului și constrângerile operaționale pot cântări la fel de mult ca evoluțiile de pe front în calculul Kremlinului. [...]
