Știri
Știri din categoria Apărare
Confirmarea publică a unui duel aerian câștigat de Ucraina cu F-16 ridică miza operațională a integrării acestor avioane în apărarea aeriană, într-un moment în care la Washington se discută inclusiv scenariul unei suspendări pe trei ani a finanțării americane pentru apărarea antiaeriană a Kievului, potrivit Mediafax.
Generalul american Dan Caine a spus, în cadrul unei audieri în Senatul SUA, că un F-16 folosit de Ucraina a obținut „prima victorie” într-o luptă aeriană împotriva unui avion de vânătoare rusesc, prezentând episodul ca pe un indicator al consolidării capacităților militare ucrainene, de la sisteme sol-aer la capabilități aer-aer.
„Recent am avut prima victorie într-o luptă aeriană în care un F-16 ucrainean a doborât un avion de vânătoare rusesc. Cred că, în ultimii ani, capacitatea Ucrainei de a dezvolta o apărare aeriană stratificată a evoluat enorm, cu ajutorul și sprijinul multor parteneri.”
Caine nu a oferit detalii despre data și locul confruntării, tipul aeronavei ruse sau armamentul folosit. În același timp, materialul notează că este pentru prima dată când un oficial militar american de acest rang confirmă public distrugerea unui avion de luptă rusesc de către un F-16 ucrainean într-un duel aerian.
Declarația vine în contextul informațiilor apărute după 8 iulie, când Ucraina a anunțat distrugerea unui avion multirol rusesc Su-35S. Mai mulți bloggeri militari pro-Kremlin au recunoscut atunci pierderea aeronavei și au susținut că pilotul s-a catapultat și a supraviețuit, însă autoritățile americane nu au confirmat oficial că avionul doborât era un Su-35S.
Potrivit analiștilor militari citați în articol, chiar dacă incidentul nu schimbă raportul de forțe în războiul aerian, el indică faptul că integrarea avioanelor F-16 în sistemul de apărare al Ucrainei crește riscurile pentru aviația rusă.
În text este menționat și Su-35S, descris ca unul dintre cele mai moderne avioane de vânătoare ale Rusiei și evaluat la „un miliard de ruble”, fiind considerat de piloții ucraineni, încă de la începutul invaziei, drept un adversar periculos datorită radarului puternic și rachetelor cu rază lungă de acțiune.
Recomandate
MApN spune că Rusia nu a inspectat baze militare în România în 2023 , iar informația apărută în spațiul public este „fake news”, potrivit Adevărul . Ministerul Apărării Naționale precizează că ultima activitate de verificare realizată de Federația Rusă pe teritoriul României a avut loc în 2021, în baza Documentului de la Viena 2011 (OSCE). Ce clarifică MApN și de ce contează Miza, din perspectiva securității și a cadrului de reglementare, este delimitarea între zvonuri și mecanismele internaționale de transparență militară. MApN afirmă că, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina (24 februarie 2022), Federația Rusă nu a mai desfășurat activități de verificare în România sub egida Documentului de la Viena 2011. „Bazele din România NU au fost inspectate de Federația Rusă în anul 2023.” Ministerul susține că astfel de informații „prezintă în mod greșit mecanismele internaționale de verificare militară” și critică lansarea lor în spațiul public de persoane care „ar trebui să cunoască exact cadrul juridic și procedurile aplicabile”. Ce sunt, de fapt, „verificările” invocate: instrumentele OSCE În explicațiile sale, MApN arată că verificările militare internaționale sunt parte a unui sistem de transparență și control în cadrul OSCE, construit pe trei instrumente principale: Tratatul privind Cerul Deschis (TCD) – zboruri de observare pentru verificarea angajamentelor de securitate; Documentul de la Viena 2011 (VD 2011) – măsuri de creștere a încrederii și securității; Tratatul privind Forțele Armate Convenționale în Europa (TCFE) – limitat la anumite categorii de forțe și echipamente. MApN subliniază că aceste acorduri nu permit „controale generale” asupra oricăror obiective militare, ci se aplică unor categorii precise. Ca exemplu, pentru TCFE erau incluse cinci categorii de armament: tancuri de luptă, elicoptere de atac, vehicule blindate, piese de artilerie și avioane de luptă. Retrageri și suspendări: TCFE și Cerul Deschis Ministerul amintește că Rusia s-a retras din TCFE în 2023, după ce își suspendase participarea încă din 2007, iar începând din 2007 „nu a efectuat și nu a primit inspecții” sub egida acestui tratat. România, la rândul ei, a suspendat aplicarea obligațiilor asumate prin TCFE în decembrie 2023, într-un demers coordonat la nivelul NATO. În privința Tratatului Cerului Deschis, MApN afirmă că după retragerea Federației Ruse din acest acord (2021) nu au mai fost realizate zboruri rusești de observare deasupra României. „Ultimul zbor de observare al Federației Ruse deasupra teritoriului României a avut loc în anul 2020.” Avertismentul instituției: prudență la informații „spectaculoase” MApN califică drept falsă afirmația că reprezentanți ai Rusiei ar fi venit în 2023 „să inspecteze unități militare românești” și spune că aceasta distorsionează grav mecanismele internaționale de verificare și control al armamentelor. Instituția recomandă informarea din surse oficiale și tratarea cu prudență a declarațiilor fără context și fără verificarea cadrului juridic. Pentru detalii, ministerul indică și poziția publicată pe platforma sa InfoRadar: Ministerul Apărării . [...]
Rusia își lărgește baza de recrutare printr-o lege care permite înrolarea unor persoane cu cazier sau sub acuzare , pe fondul scăderii numărului de voluntari, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: armata își asigură fluxul de personal fără a recurge imediat la o nouă mobilizare, în timp ce presiunea pe front rămâne ridicată. Lege adoptată „în regim de urgență”: cine devine eligibil Duma de Stat a aprobat o lege care extinde dreptul de a semna contracte militare cu Ministerul Apărării pentru persoane cu cazier judiciar neșters și pentru inculpați aflați sub acuzare, potrivit Meduza, citată de Digi24. Noile prevederi includ, între altele, infracțiuni legate de: participarea la o bandă (art. 209 din Codul penal al Rusiei); participarea la o organizație criminală (art. 210); trafic de droguri (art. 229.1); pierderea documentelor care conțin secrete de stat (art. 284). Legea a trecut prin toate cele trei lecturi într-o singură ședință, după ce guvernul a înaintat-o parlamentului cu mai puțin de o săptămână înainte. Cum vor fi folosiți condamnații: „unități speciale” și supraveghere sporită Vice-ministrul Apărării, Viktor Goremykin, a spus în ședința Dumei că persoanele condamnate care semnează contracte vor servi în „unități speciale”, sub supraveghere sporită. Această formulă indică o integrare controlată a recruților cu risc ridicat, într-un moment în care autoritățile caută soluții rapide pentru completarea efectivelor. Context: scad voluntarii, cresc speculațiile despre mobilizare Numărul rușilor care se oferă voluntari pentru contracte militare a scăzut constant în ultimele luni, în pofida sumelor mari oferite, notează Digi24. În acest context, s-au intensificat zvonurile despre un nou val de mobilizare. Surse guvernamentale au declarat pentru Meduza și alte publicații că ideea „este discutată la toate nivelurile”, însă nu există o decizie finală. Dacă ar fi aprobată, mobilizarea „ar putea începe după alegerile pentru Duma de Stat”, camera inferioară a parlamentului rus. În paralel, Rusia își extinde recrutarea externă Separat de schimbarea legislativă internă, Rusia recrutează tot mai mulți bărbați din țările cele mai sărace pentru a-i trimite pe front, potrivit unei analize Deutsche Welle citate de Digi24. În material sunt prezentate cazuri de cetățeni străini atrași de promisiuni financiare sau induși în eroare cu privire la natura muncii, inclusiv prin oferte de joburi în construcții, logistică sau agricultură. Potrivit Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (HUR), ar fi vorba de „aproximativ 27.000 sau mai mulți” cetățeni străini recrutați. Un studiu comun realizat de FIDH, Truth Hounds și KIBHR susține că Rusia a creat o rețea globală de recrutare și că metodele ar include „oferte tentante”, înșelăciune și chiar constrângere. Rusia afirmă, însă, că participarea cetățenilor străini este voluntară. Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat, în martie, că „nimeni nu este angajat, la fel cum nimeni nu este recrutat” și că voluntarii ajung „în deplină conformitate cu legislația rusă”. De ce contează Adoptarea rapidă a legii și lărgirea explicită a eligibilității către persoane cu antecedente penale sau sub acuzare arată o presiune tot mai mare pe mecanismele de recrutare ale Rusiei. În plan practic, măsura poate reduce nevoia imediată de mobilizare, dar ridică semne de întrebare privind disciplina, controlul și riscurile interne asociate integrării unor astfel de recruți în structuri militare. [...]
Rusia își ajustează rachetele Iskander pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană ucraineană , după ce ar fi reușit să obțină „semnăturile” de funcționare ale sistemelor occidentale Patriot și SAMP/T , potrivit Adevărul . Miza operațională este creșterea probabilității de penetrare a apărării antiaeriene prin manevre, ținte false și evitarea zonelor de acoperire radar. Ce ar urmări modernizările: manevre, altitudine și ținte false Publicația notează, citând canale de monitorizare, că Rusia ar putea pregăti versiuni actualizate ale muniției pentru complexele Iskander, care „ar urma” să: manevreze mai mult pentru a complica interceptarea; coboare în altitudine pentru a îngreuna detectarea de către radare; lanseze ținte false, astfel încât radarul să „vadă” simultan mai multe obiecte și să fie mai greu de identificat focosul real. În logica descrisă în articol, aceste modificări ar avea rolul de a suprasolicita apărarea antiaeriană ucraineană și de a complica funcționarea rachetelor interceptoare. „Semnăturile” Patriot și SAMP/T și exploatarea acoperirii sectoriale Anatolii Hrapcinski, ofițer în rezervă al Forțelor Aeriene ucrainene și expert în aviație, citat de Focus, susține că Rusia își adaptează tacticile ținând cont de particularitățile sistemelor occidentale. El indică faptul că radarul Patriot oferă acoperire sectorială, iar atacatorul poate încerca să evite zonele acoperite, construind traiectorii în funcție de amplasarea radarelor. Potrivit lui Hrapcinski, analiza traiectoriilor recente ar arăta o distribuire a loviturilor între direcțiile nordică și sudică, pentru a suprasolicita simultan capacitatea de detectare și contracarare. „În prezent, ei au obținut semnăturile de funcționare ale sistemelor noastre Patriot și SAMP/T. În consecință, rușii ar putea încerca să găsească o soluție care să le permită să orbească radarele noastre, astfel încât să nu putem identifica focosul principal care trebuie distrus.” De ce contează: interceptarea balisticelor e „hit-to-kill” Articolul insistă pe diferența dintre interceptarea rachetelor balistice și a țintelor aerodinamice (rachete de croazieră, drone, avioane). În cazul balisticelor, interceptarea se bazează pe principiul cinetic „hit-to-kill”, adică lovirea directă a țintei. „Practic, trebuie să nimerești un glonț cu alt glonț.” În acest context, multiplicarea țintelor false și utilizarea bruiajului electronic (război electronic) pot crește presiunea asupra sistemului de apărare, pentru că acesta trebuie să decidă rapid care este focosul real. Nu toți experții văd o amenințare „nouă” Adevărul prezintă și o opinie mai prudentă: Valeri Romanenko, cercetător științific principal la Muzeul de Stat al Aviației din Ucraina, pune sub semnul întrebării o parte dintre caracteristicile atribuite rachetei, argumentând că multe ar fi existat încă din proiectarea inițială a complexului Iskander. Romanenko contestă, de asemenea, ideea că o rachetă balistică „se poate ascunde” de radare prin zbor la altitudine joasă pe distanțe mari, subliniind că, în astfel de lovituri, racheta urcă la altitudini de zeci de kilometri înainte de traiectoria balistică. El mai amintește că Rusia folosește ținte false din 2022, iar ulterior operatorii ucraineni au învățat să le distingă, ceea ce ar fi împins Moscova spre utilizarea mai intensă a mijloacelor de război electronic. În ansamblu, informația indică o cursă de adaptare între mijloacele de atac rusești și apărarea antiaeriană ucraineană, cu accent pe tactici de saturare și inducere în eroare, nu neapărat pe apariția unei rachete complet noi. [...]
Imagini din satelit indică distrugerea unui Tu-95 la Engels-2 , un tip de bombardier folosit de Rusia pentru lansări de rachete de croazieră, ceea ce poate reduce temporar capacitatea operațională a Moscovei de a susține atacuri la distanță mare dintr-o bază aflată la circa 800 km de granița cu Ucraina, potrivit HotNews . Confirmarea vizuală este atribuită contului de analiză AviVector, specializat în interpretarea imaginilor satelitare. Acesta a publicat o imagine a bazei aeriene Engels-2 realizată duminică la ora 05:10 UTC (08:10 în România) și a apreciat că „secțiunea de coadă a avionului Tu-95MS a fost complet distrusă și nu mai poate fi reparată”. De ce contează: impact operațional asupra platformelor de lansare a rachetelor Baza Engels este una dintre locațiile de unde Rusia operează bombardiere strategice folosite pentru atacuri cu rachete. Potrivit aceleiași analize, „două avioane Tu-95MS se aflau la baza aeriană Engels de mult timp și efectuau rotații, operațiuni de întreținere și antrenamente”, ceea ce sugerează o utilizare recurentă a platformelor din această bază. Lovitura raportată vine după ce președintele Volodimir Zelenski și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au afirmat că forțele ucrainene au lovit și distrus un bombardier strategic rusesc Tu-95 aflat la Engels. Ce se știe despre atac și ce spune SBU Conform informațiilor prezentate, operațiunea ar fi fost desfășurată de SBU cu drone cu rază lungă de acțiune. Într-un comunicat, SBU a transmis că, „conform datelor preliminare”, aeronava a suferit „avarii critice”, iar „partea din spate a fost complet ruptă”, precizând că avionul ar fi fost folosit „în mod sistematic” pentru lansarea de atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei. Zelenski a declarat că avionul Tu-95 fusese utilizat pentru atacurile cu rachete rusești împotriva Ucrainei. Context: rolul Tu-95 în atacurile cu rachete Tu-95 a zburat pentru prima dată în 1952 și a fost proiectat inițial pentru misiuni de bombardament nuclear, fiind ulterior adaptat pentru lansarea de rachete de croazieră. Potrivit informațiilor citate, fiecare avion poate transporta până la 16 rachete de croazieră Kh-55, Kh-555, Kh-101 sau Kh-102, iar motoarele turbopropulsoare îi permit misiuni cu rază lungă fără realimentare. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de lovire la distanță cu drone-bombardier reutilizabile construite din avioane civile, potrivit TechRadar . Imagini oficiale arată cel puțin zece aparate modificate, fiecare capabil să transporte o bombă aeriană OFAB-100-120 de aproximativ 100 kg, ceea ce sugerează trecerea de la teste izolate la o forță operațională mai amplă. Aparatele, denumite „Horynych”, ar fi realizate pe platforme ultraușoare SkyRanger Swift și Nynja, proiectate inițial pentru zbor recreațional. Conversia militară ar include înlocuirea comenzilor clasice de cockpit cu echipamente de pilotaj de la distanță și camere electro-optice, astfel încât operatorii să poată ghida aeronava de la sol pe durata misiunii. De ce contează: reutilizarea schimbă ecuația operațională Diferența majoră față de dronele de atac „kamikaze” este că aceste platforme sunt concepute să se întoarcă după lansarea încărcăturii, pentru a fi folosite în misiuni repetate. În termeni operaționali, asta poate însemna o capacitate de lovire la distanță mai sustenabilă, dacă aparatele pot fi recuperate constant și menținute în stare de funcționare. TechRadar notează că fiecare aeronavă pare să transporte o singură bombă OFAB-100-120 sub fuselaj în misiuni de rază lungă. Publicația menționează și o rază de acțiune de 1.200 mile (aprox. 1.930 km), însă nu oferă detalii tehnice complete care să permită verificarea independentă a performanței în condiții de luptă. Indicii despre utilizare și limitele confirmării Potrivit lui Serhii Sternenko , consilier al ministrului ucrainean al apărării, aeronavele ar fi participat la un atac nocturn asupra unei facilități logistice subterane rusești din apropiere de Armyansk , în Crimeea ocupată. Zona este descrisă ca fiind relevantă prin proximitatea față de Istmul Perekop, un coridor terestru important pentru mișcarea aprovizionării militare. Atacul ar fi fost realizat împreună de Forțele Aeriene ale Ucrainei , „Lazar Group” și „Venom Unmanned Systems Center”, însă armata ucraineană și Ministerul Apărării nu au confirmat oficial numărul de aeronave implicate sau amploarea pagubelor. De asemenea, nu există încă evaluări independente publicate, astfel că detalii-cheie despre eficiență și rezultate rămân neconfirmate. Context: de la aparate izolate la un posibil escadron Ucraina a mai folosit aeronave civile modificate pentru lovituri la distanță, inclusiv un atac din iunie 2025 cu un A-22 Foxbat care a remorcat un planor fără propulsie, încărcat cu un focos de 100 kg, asupra unei facilități de producție de drone Shahed din Alabuga, conform aceleiași surse. Totodată, SkyRanger convertite ar fi fost observate încă din 2024, însă de regulă ca aparate individuale. Faptul că imaginile arată cel puțin zece drone împreună este tratat de publicație ca un semnal că programul ar fi depășit faza experimentală. Totuși, rămân necunoscute dimensiunea totală a flotei, ritmul de producție și ce nivel de daune poate genera în practică, în lipsa unor confirmări suplimentare. [...]
România își leagă răspunsul la incidentul GAS LISBON de cooperarea cu NATO și UE pentru întărirea apărării și a securității în Marea Neagră, pe fondul riscurilor de securitate maritimă evidențiate de avarierea navei comerciale, potrivit news.ro . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a spus marți seară, la Euronews, că România va continua colaborarea în „formatele internaționale” – NATO și Uniunea Europeană – pentru a crește capacitatea de apărare, capacitatea de analiză a informațiilor și pentru a proteja securitatea la Marea Neagră. În același context, ea a menționat cooperarea cu Germania și Franța, pe care le-a descris drept aliați care au susținut menținerea securității la Marea Neagră pe agenda UE. „Ce am făcut şi vom continua să facem este să ne asigurăm în formatele internaţionale, vorbim de NATO, Uniunea Europeană, colaborarea cu celelalte ţări, că reuşim împreună să putem să creştem capacitatea de apărare, capacitatea de analiză a informaţiilor şi să protejăm securitatea la Marea Neagră.” Schimb de practici cu țările baltice, după modelul Mării Baltice Oana Țoiu a mai afirmat că, împreună cu ceilalți miniștri europeni de Externe, a decis asigurarea unui schimb de bune practici și de expertiză între echipele care lucrează pentru securitatea la Marea Neagră și cele din țările baltice. Potrivit ministrului, țările baltice au început mai devreme colaborarea internațională pentru securitatea maritimă și au integrat echipele diplomatice și de securitate astfel încât să funcționeze ca o singură echipă pentru protejarea Mării Baltice, model pe care România încearcă să îl aplice, „în măsura în care e posibil”, și la Marea Neagră. Incidentul GAS LISBON: avarii majore și incendiu, cu echipaj evacuat Incidentul invocat de ministru a implicat nava comercială GAS LISBON, un tanc petrolier de tip LPG (gaz petrolier lichefiat) sub pavilion liberian. Nava se afla la aproximativ 20 de mile marine (aprox. 37 km) sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe când a suferit avarii majore, iar la bord a izbucnit un incendiu. Sindicatul Liber al Navigatorilor a afirmat marți după-amiază că nava ar fi fost lovită de două rachete, însă informația este prezentată ca afirmație a sindicatului, fără o confirmare în același material. GAS LISBON plecase din portul Alexandria (Egipt) și se îndrepta către Reni (Ucraina), fiind în tranzit în Zona Economică Exclusivă a României. La bord se aflau peste 3.790 de tone de propan și un echipaj de 17 persoane. Toți membrii echipajului au fost evacuați și recuperați în siguranță, iar trei marinari răniți au fost transportați la Spitalul Județean Tulcea. [...]
