Știri
Știri din categoria Diverse
Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de concesii americane, deși Teheranul spune că acordul cu Oman pentru stabilirea unor noi rute maritime a ajuns în „etapele finale”, potrivit Digi24. Miza este una cu impact economic global: înainte ca Iranul să blocheze strâmtoarea, pe aici trecea aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate.
Un oficial american a declarat pentru Reuters că înțelegerea Iran–Oman este aproape de finalizare și ar putea permite redeschiderea în scurt timp, însă Teheranul transmite că nu va face pasul fără îndeplinirea unor condiții de către Washington. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a spus că negocierile au intrat în „etapele finale”, dar a reiterat că redeschiderea depinde de cerințe explicite.
Iranul solicită, între altele, despăgubiri pentru atacurile asupra Iranului, încetarea sancțiunilor și deblocarea activelor iraniene. În același timp, Araqchi afirmă că Iranul și SUA nu poartă negocieri directe și că Teheranul nu intenționează să inițieze discuții directe cât timp Washingtonul ar încălca acordul provizoriu din iunie; mesajele ar fi transmise prin intermediari.
Secretarul celui mai înalt organism de securitate națională al Iranului, Mohammad Baqer Zolqadr, a enumerat o listă mai largă de cerințe, care include:
SUA au lansat atacuri aeriene asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie, motivând că urmăresc să împiedice dezvoltarea de arme nucleare și amenințarea regiunii cu rachete sau prin grupări aliate. Deși Washingtonul și Teheranul au convenit asupra unui armistițiu în iunie, în iulie SUA au reimpus o blocadă asupra transportului maritim iranian în Golful Persic, pe care Iranul a considerat-o o încălcare a armistițiului.
Un oficial american a declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului:
„Odată ce va fi anunțat acordul privind restabilirea transportului maritim comercial fără obstacole, Statele Unite vor ridica blocada asupra porturilor iraniene.”
Același oficial a precizat că măsurile Washingtonului vor depinde de respectarea de către Iran a angajamentelor asumate. Reuters mai notează, citând surse, că înțelegerea ar putea acorda Iranului un anumit control asupra navelor care intră în Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz, însă transportatorii maritimi consideră o astfel de măsură dificil de aplicat în practică. În acest moment, situația exactă a acordului nu este clară.
Pe fundalul negocierilor, Emiratele Arabe Unite au anunțat că Iranul a atacat o navă afiliată companiei petroliere de stat, informație pe care Teheranul nu a comentat-o imediat. Garda Revoluționară Iraniană a mai atacat nave în trecut, susținând că acestea nu și-au coordonat trecerea prin strâmtoare cu autoritățile iraniene.
Separat, tensiunile sunt amplificate de atacurile grupării Houthi din Yemen, aliată a Iranului. Duminică, Houthiții au revendicat un atac cu dronă asupra rafinăriei Jazan, deținută de Saudi Aramco; Ministerul saudit al Energiei a confirmat un incendiu, stins ulterior, fără victime raportate, iar cauza este investigată.
Din informațiile prezentate, redeschiderea Strâmtorii Ormuz rămâne legată de o negociere în trepte, în care Iranul cere concesii politice și economice, iar SUA condiționează relaxarea măsurilor de respectarea angajamentelor de către Teheran. În lipsa unei confirmări privind forma finală a acordului și calendarul aplicării, riscul de volatilitate pentru transportul energetic în regiune rămâne ridicat.
Recomandate
Iranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de compensații din partea SUA , o poziție care menține un risc ridicat pentru fluxurile de transport maritim printr-un punct-cheie al comerțului energetic global, potrivit Digi24 . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat că reluarea traficului prin strâmtoare „depinde de îndeplinirea unor condiții suplimentare”, inclusiv ca Statele Unite „să ofere compensații” pentru presupuse încălcări ale unui memorandum de înțelegere convenit în iunie. În declarația citată, Araghchi a invocat „încălcările memorandumului de la Islamabad”. Negocieri separate cu Omanul pentru o nouă rută de navigație În paralel, Teheranul spune că avansează discuțiile cu Omanul privind cadrul juridic și gestionarea căii navigabile, inclusiv stabilirea rutelor de navigație. Araghchi a susținut că aceste aspecte sunt distincte de condițiile puse Washingtonului. „Suntem foarte aproape de a ajunge la un acord (cu Omanul)” Potrivit ministrului, ruta folosită anterior, cunoscută ca Sistem de Separare a Traficului (TSS) – un set de culoare și reguli de circulație maritimă pentru a reduce riscul de coliziuni – „nu mai este acceptabilă” pentru Iran. Teheranul și Muscat lucrează la un nou sistem de rute, descris ca având dificultăți „tehnice și juridice” semnificative. Varianta unei rute provizorii și condițiile politice către Washington Într-o primă etapă, Iranul și Omanul negociază un traseu provizoriu, care ar urma să stea la baza unuia definitiv. Conform versiunii iraniene prezentate în material, ruta temporară ar traversa parțial apele teritoriale ale Iranului și Omanului și ar permite tranzitul navelor comerciale într-un nou sistem de gestionare, înlocuind rutele provizorii stabilite anterior. Separat, purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, generalul Hossein Mohebi, a afirmat că redeschiderea ar depinde de acceptarea deplină de către SUA a condițiilor Teheranului (fără a le detalia) și de încetarea „interferențelor” în negocierile regionale, adică discuțiile Iran–Oman. Contextul acuzațiilor: memorandum, atacuri și blocadă navală În ultimele săptămâni, Teheranul a acuzat Washingtonul că ar fi încălcat memorandumul semnat pe 17 iunie, invocând atacuri americane asupra teritoriului iranian în iulie și reimpunerea unei blocade navale asupra porturilor și navelor Iranului. Aceste măsuri ar fi fost adoptate, potrivit relatării, ca răspuns la o nouă închidere a căii maritime strategice de către Republica Islamică. Miercuri, autoritățile iraniene au menționat perspectiva unui acord cu Omanul, iar o declarație comună ar fi în etapa finală de redactare. [...]
SUA au obținut de la Ucraina limitarea atacurilor în Marea Neagră, pentru a reduce riscul unor noi întreruperi ale exporturilor de petrol din Kazahstan , un flux considerat critic pentru piața globală și pentru rafinăriile europene, inclusiv din România, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg. Înțelegerea vizează atât infrastructura Consorțiului Conductelor de la Marea Caspică (CPC), cât și petrolierele non-ruse care se îndreaptă spre terminalul CPC din Novorossiisk (Rusia), cu condiția ca navele să nu fie sancționate de Ucraina și să nu transporte mărfuri rusești. Un reprezentant al guvernului SUA, citat de Bloomberg, a spus că Ucraina a acceptat aceste restricții și a creat puncte de contact pentru schimb de informații cu transportatorii comerciali, pentru a sprijini trecerea în siguranță a navelor. De ce contează: CPC este o rută cheie pentru petrolul kazah Terminalul CPC este descris ca esențial pentru livrarea petrolului din Kazahstan, în condițiile în care statul din Asia Centrală nu are capacități semnificative de export pe rute alternative. În mod obișnuit, aproximativ 2% din livrările mondiale de țiței trec prin CPC, iar rafinăriile europene – inclusiv din România – depind în mare măsură de volumele din această zonă, potrivit informațiilor din articol. Acordul este prezentat ca un pas care ar putea susține creșterea livrărilor în regiune, după ce atacuri recente asupra navelor din apropierea terminalului CPC au redus activitatea: operațiunile de încărcare au fost întrerupte, iar o parte dintre armatori au început să evite zona. Ce prevede acordul și ce nave rămân potențiale ținte Conform termenilor descriși, Kievul ar furniza expeditorilor instrucțiuni care stabilesc ce nave pot deveni ținte. Înțelegerea presupune că navele protejate de atacuri: nu sunt vizate de sancțiuni ucrainene; nu transportă petrol rusesc sau alte mărfuri rusești; nu aparțin persoanelor fizice sau juridice ruse. O altă sursă, „la curent cu situația”, a declarat că Ucraina rămâne în contact strâns cu companiile americane și cu administrația Trump pe teme de securitate și protecție a navigației comerciale. Context: presiune pe piața petrolului și riscuri operaționale persistente Materialul notează că, deși transporturile au fost reluate, ele rămân sub nivelul obișnuit din cauza intensificării atacurilor cu drone în apropierea orașului Novorossiisk, iar autoritățile ruse suspendă de regulă încărcarea când există avertismente privind prezența dronelor. În același timp, articolul plasează discuția într-un context mai larg de tensiuni pe piața petrolului, menționând că războiul din Iran și reducerea livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz au contribuit la un deficit pe piață, iar scumpirea petrolului și a combustibililor s-a propagat în economie. În plan politic intern american, textul indică faptul că prețurile la pompă au devenit un subiect sensibil înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. Separat, publicația amintește că Turcia a cerut Rusiei și Ucrainei măsuri pentru siguranța navigației în Marea Neagră, după ce o navă turcească a fost avariată într-un atac cu drone lângă portul Novorossiisk, iar trei membri ai echipajului au fost grav răniți. [...]
Siria schimbă statutul bazelor rusești din Tartus și Hmeimim, iar Moscova își păstrează un punct de sprijin operațional în estul Mediteranei după un acord încheiat la capătul a 18 luni de negocieri, potrivit Digi24 . Înțelegerea vizează instalațiile militare de pe aeroportul Hmeimim și din portul Tartus, care vor fi transformate „în centre comune de antrenament”, în cadrul unor noi acorduri menite să „păstreze interesele reciproce”, a transmis Ministerul sirian de Externe, citat de agenția oficială Sana , conform Agerpres. Acordul stabilește și un calendar: procesul ar urma să fie finalizat în maximum trei luni. În paralel, facilitățile civile de la cele două baze vor fi preluate de autoritățile de la Damasc. Ministrul sirian de externe, Assad al-Shaibani, a inspectat duminică facilitățile și infrastructura incluse în memorandumul de înțelegere, descris de Sana drept „istoric”. De ce contează: Rusia își conservă singurele avanposturi oficiale din afara fostei URSS Baza aeriană Hmeimim și baza navală Tartus au fost, potrivit informațiilor citate, singurele avanposturi militare oficiale ale Rusiei din afara fostei Uniuni Sovietice. Ele au rămas operaționale pe durata negocierilor, ceea ce indică o continuitate a prezenței ruse, chiar și după schimbarea de la Damasc. Moscova a folosit aceste baze în intervenția din 2015 în războiul civil sirian, în sprijinul lui Bashar al-Assad, inclusiv pentru bombardarea zonelor controlate de rebeli. Context politic: relația Moscova–Damasc după căderea lui Assad După căderea lui Bashar al-Assad, refugiat în Rusia, Damasc cere extrădarea acestuia. În același timp, președintele rus Vladimir Putin l-a primit de două ori la Moscova pe omologul său sirian, Ahmed al-Sharaa. La începutul acestui an, Kremlinul și-a retras forțele de pe aeroportul Qamishli, din regiunea autonomă kurdă din nord-estul Siriei, potrivit informațiilor din articol. [...]
Adoptarea legii salarizării devine un test cu miză bugetară, pe fondul blocajului politic , iar vicepremierul Oana Gheorghiu avertizează că întârzierea poate afecta inclusiv calculele de deficit prin pierderea unor bani europeni, potrivit Digi24 . În intervenția sa, Gheorghiu a criticat opoziția PSD față de proiectul legii salarizării și a susținut că actul normativ urmărește să introducă principii unitare în sistem, cu regula „la muncă egală, salariu egal”, plus sporuri pentru „meserii mai complicate”. Vicepremierul a insistat că proiectul nu ar presupune tăieri de venituri. „Nu există reducere de venituri. (...) Nimeni nu va pierde niciun ban.” Miza: fonduri europene și deficitul bugetar Vicepremierul a legat explicit adoptarea legii de accesarea fondurilor europene și de construcția bugetară din acest an, spunând că România riscă să piardă „foarte mulți bani” și că, în calculul reducerii deficitului, s-a ținut cont de sumele care ar urma să vină de la Uniunea Europeană . „Pierdem foarte mulți bani, iar în calculul deficitului pe anul acesta, reducerea deficitului, s-a ținut cont și de acești bani pe care îi aducem de la Uniunea Europeană.” În același context, Gheorghiu a afirmat că proiectul ar putea ajunge la dezbatere în Parlament săptămâna viitoare, în condițiile în care „e posibil ca Parlamentul să se reunească din nou” pentru a discuta legea. Tensiuni politice și scenariul anticipatelor Pe fondul disputei cu PSD, vicepremierul a descris atitudinea social-democraților drept una de tip „bullying” și a acuzat depășirea unor „linii roșii” din interese politice, invocând inclusiv nume de politicieni în acest context. „Se comportă precum copiii din curtea școlii care fac bullying.” În ceea ce privește criza politică, Gheorghiu a spus că alegerile anticipate ar putea deveni „ultima soluție” dacă actualul Parlament nu reușește să formeze și să voteze un nou Guvern. Totodată, a criticat decizia celor care au contribuit la căderea Guvernului, afirmând că nu ar fi evaluat consecințele. Separat, întrebată despre o posibilă guvernare asumată de Sorin Grindeanu și PSD, inclusiv un Guvern minoritar, vicepremierul a precizat că această variantă este discutată în spațiul public. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu avertizează că suspendarea președintelui ar adânci instabilitatea politică , într-un moment în care România traversează o criză guvernamentală, potrivit Digi24 . Ea a catalogat inițiativa AUR de suspendare a președintelui Nicușor Dan drept „un exercițiu de PR” și a spus că nu ar fi în interesul țării ca procedura să devină un nou conflict instituțional. Gheorghiu a argumentat că, dacă cineva ar vrea „să facă rău cu adevărat” României în actualul context, declanșarea suspendării ar fi un astfel de pas, tocmai prin efectul de amplificare a tensiunilor dintre instituții. Întrebată dacă exclude ca PSD să susțină demersul, vicepremierul a spus că nu poate ști, amintind că PSD și AUR „au mai făcut front comun” în anumite momente, dar și-a exprimat speranța că „le pasă de România”. „Instituția prezidențială merită respectată” Vicepremierul a respins ideea că ar fi „dezamăgită” de actualul șef al statului și a insistat că mandatul trebuie evaluat în perspectiva celor patru ani. În același timp, a pledat pentru consolidarea încrederii în instituția prezidențială. „Eu cred că instituția prezidențială merită respectată și avem nevoie să construim încredere în instituția prezidențială.” Gheorghiu a mai spus că începutul unui mandat este dificil, mai ales pentru un politician venit „dintr-o lume diferită”, și a susținut că Nicușor Dan ar privi încă lucrurile din perspectiva „omului care vrea să facă bine pentru țară”. Critica punctuală: lipsa unei intervenții înainte de moțiunea de cenzură Oana Gheorghiu a precizat că a avut o singură întâlnire cu Nicușor Dan, la Bruxelles, unde au discutat despre digitalizare. Ea i-a reproșat însă public că nu a intervenit înainte de moțiunea de cenzură în care au fost atacate reforma companiilor de stat și propunerea de listare la bursă. „Cred că era important să iasă și să spună public că listarea companiilor la bursă nu este un motiv de moțiune și că nu este un lucru rău, pentru că a permis cumva să se ducă în spațiul public această dezinformare.” Vicepremierul a adăugat că nu poate cunoaște toate constrângerile și informațiile de care dispune președintele, dar a spus că este convinsă că acesta încearcă să găsească o soluție pentru România. În final, Gheorghiu a susținut că, în actualul context, prioritatea ar trebui să fie recâștigarea încrederii în instituțiile statului, nu declanșarea unor confruntări care ar putea adânci instabilitatea politică. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu cere reguli mai dure privind răspunderea pentru dezinformare , după atacul asupra unei ambulanțe în județul Cluj, incident pe care îl leagă direct de zvonuri false propagate pe TikTok , potrivit Digi24 . Atacul a avut loc în comuna Recea-Cristur, unde o ambulanță chemată să acorde îngrijiri unui pacient a fost oprită și agresată de mai mulți localnici, cu bâte, topoare și pietre. Șoferul autosanitarei a fost rănit la ochi și a avut nevoie de o intervenție chirurgicală, iar în ambulanță se afla și un pacient care trebuia transportat pentru îngrijiri medicale. În intervenția la Digi24 , Gheorghiu a spus că episodul arată „cât de periculoasă poate deveni dezinformarea”, în condițiile în care oamenii au ajuns să creadă „lucruri de pe TikTok” în asemenea măsură încât să atace personal medical aflat în misiune. Miza: răspundere legală pentru informații false cu efecte grave Vicepremierul susține că legislația ar trebui să includă forme de responsabilizare pentru cei care răspândesc informații false atunci când acestea produc consecințe grave asupra oamenilor. „Cred că trebuie să facem ceva în materie de legislație privind răspunderea oamenilor pentru dezinformare.” „Trebuie să ne uităm și la răspunderea politicienilor” Gheorghiu a extins discuția dincolo de utilizatorii rețelelor sociale, afirmând că și politicienii ar trebui să răspundă pentru informațiile false sau alarmiste pe care le transmit în spațiul public, atunci când acestea alimentează frica și panica. „Trebuie să ne uităm și la răspunderea politicienilor pentru dezinformare, pentru că avem inclusiv politicieni care folosesc aceste arme în mod populist și duc în spațiul public multe lucruri care îi fac pe oameni să se teamă, să le fie frică, să se panicheze.” Ce ar putea urma: identificare mai strictă pe platforme În același context, vicepremierul a avansat ideea că, în timp, platformele online ar putea funcționa cu forme mai stricte de identificare a utilizatorilor, astfel încât crearea unui cont să vină „cu o responsabilitate în spate”, printr-o identitate verificată și posibilitatea tragerii la răspundere pentru acțiuni cu impact major. Pentru moment, Digi24 relatează poziția vicepremierului ca reacție la incidentul din Cluj, fără detalii despre un proiect legislativ concret sau un calendar de inițiere a unor modificări. [...]
