Știri
Știri din categoria Diverse
China folosește „distilarea” pe modele IA americane ca să-și accelereze aplicațiile militare, ocolind parțial costurile și constrângerile de calcul impuse de controalele SUA la export, potrivit unei analize citate de Digi24. Miza este una operațională: transferul rapid de capabilități din modele de vârf dezvoltate în SUA către sisteme mai mici, care pot rula local în rețele și echipamente militare chineze.
Informația provine dintr-o analiză Reuters asupra a peste 80 de lucrări academice și brevete chinezești, care descriu utilizarea rezultatelor unor modele dezvoltate de OpenAI și Anthropic pentru antrenarea unor sisteme naționale de inteligență artificială destinate apărării. Tehnica invocată este „distilarea modelelor”, adică folosirea ieșirilor (răspunsurilor) unui model puternic pentru a antrena un model mai mic și specializat, fără a reconstrui de la zero un sistem comparabil, cu cerințe mari de calcul.
Documentele analizate sugerează că instituții afiliate Armatei Populare de Eliberare și altor structuri militare tratează modelele americane ca sursă de cunoștințe tehnice și ca instrument de reducere a decalajului față de SUA. Potrivit Reuters, disputa nu vizează distilarea ca practică în sine (folosită pe scară largă în industrie), ci „extragerea neautorizată” de capabilități, cu potențiale implicații pentru controalele la export și pentru drepturile de proprietate intelectuală.
Subiectul a devenit sensibil în perspectiva discuțiilor SUA–China despre guvernanța și siguranța inteligenței artificiale. China respinge acuzațiile și susține că Washingtonul urmărește „hegemonism” în domeniu, afirmând totodată că firme americane ar fi recurs la practici similare.
Analiza Reuters, care include cercetări compilate de Fundația Jamestown și partajate cu agenția, indică utilizări care merg dincolo de zona civilă. Sunny Cheung, cercetător Jamestown, spune că unele lucrări arată încercări de a transfera nu doar răspunsuri, ci și „raționamentul” modelelor occidentale în sisteme mai mici, controlate local.
„A învăța un model răspunsul corect este un lucru, dar a-l învăța raționamentul din spatele răspunsului este mult mai dificil.”
Reuters menționează mai multe exemple din literatura verificată, inclusiv:
Casa Albă, Pentagonul, Ministerul chinez de Externe, PLA și OpenAI nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului.
Anthropic a declarat că nu oferă acces comercial la Claude în China sau firmelor controlate de Beijing și că folosește sisteme de monitorizare pentru a detecta încălcări ale politicilor. Compania a avertizat, potrivit sursei, că modelele distilate pot pierde măsurile de siguranță ale sistemelor originale, ceea ce ar putea facilita transferul unor capabilități sensibile în afara controlului dezvoltatorului.
În paralel, cercetători militari chinezi analizează distilarea și ca risc de securitate: un articol din ianuarie, citat de Reuters, discută „distilarea fără date” (o formă de inginerie inversă fără acces direct la parametrii de bază) și propune mecanisme de apărare pentru a masca informații logice expuse în rezultatele publice ale unui model.
Totodată, distilarea nu ar echivala cu independența tehnologică totală. Trevor Koverko, cofondator al companiei Sapien, afirmă că modelele distilate rămân mai slabe decât modelele de referință și că procesul trebuie înțeles ca un transfer selectiv de capabilități într-un sistem mai ieftin, controlat local.
Recomandate
China cere oprirea desfășurării de arme pe orbită , după ce Forța Spațială a SUA a recunoscut pentru prima dată că a plasat armament în spațiu, potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și stabilitate strategică: Beijingul acuză Washingtonul că se pregătește de un „război în spațiu” și cere „măsuri concrete” pentru a evita o cursă a înarmării pe orbită. Cererea Beijingului: stop militarizării spațiului Ministerul chinez de Externe spune că face presiuni asupra SUA „să-și înceteze desfășurarea capacităților militare și pregătirile de un război în spațiu”, declarație atribuită purtătorului de cuvânt Guo Jiakun , citat de AFP. În același mesaj, oficialul chinez a susținut că Beijingul pledează pentru folosirea pașnică a spațiului și se opune „militarizării spațiului”, transformării lui în „câmp de luptă” și unei curse a înarmării în acest domeniu. Totodată, a cerut Washingtonului să acționeze pentru „păstrarea stabilității strategice mondiale”. Ce a declanșat reacția: confirmarea SUA privind armament pe orbită Reacția Chinei vine la câteva ore după ce Forța Spațială a SUA (US Space Force) a recunoscut, pentru prima dată, că Statele Unite au desfășurat armament pe orbita Pământului. Conform relatării, partea americană a justificat desfășurarea unor „sisteme de control spațial armate pe orbită” prin invocarea unor activități ostile ale Chinei și Rusiei. Argumentul Washingtonului: contramăsuri la capabilități „contraspațiale” Potrivit Washingtonului, Beijingul „dezvoltă și implementează capacități spațiale și contraspațiale” ca parte a unei strategii de modernizare militară. Ca exemplu, sunt menționați sateliți manevrabili lansați de China, despre care oficiali americani afirmă că ar putea fi folosiți pentru supraveghere sau alte activități ostile. În același context, articolul notează că Rusia ar fi desfășurat o armă antisatelit pe orbită și că dezvoltă împreună cu China o armă capabilă să distrugă sateliții comerciali americani Starlink . În aceste condiții, SUA susțin că propriile capacități militare din spațiu urmăresc să apere Forța Interarme de acțiunile ostile ale adversarilor. [...]
SUA confirmă oficial că au desfășurat arme pe orbita Pământului , o schimbare de poziționare care ridică miza competiției militare în spațiu și complică discuțiile despre reguli și limite în utilizarea orbitelor, potrivit Digi24 . Washingtonul invocă amenințări în creștere din partea Rusiei și Chinei, dar nu oferă detalii despre tipul armelor sau momentul plasării lor. Declarația vine de la secretarul american al Forțelor Aeriene, Troy Meink , care a spus că armele „pe orbită” sunt necesare pentru protejarea forțelor SUA împotriva acțiunilor ostile ale adversarilor, relatează BBC. Meink a vorbit la Air, Space and Cyber Conference și a susținut că SUA se pregătesc pentru „amenințări în continuă evoluție”, fără să intre în detalii operaționale. De ce contează: presiune pe regulile jocului în spațiu Recunoașterea publică a unor capabilități ofensive pe orbită apare într-un context în care marile puteri testează limitele cadrului internațional existent. Un tratat din 1967 interzice amplasarea pe orbită a armelor de distrugere în masă, însă, de atunci, SUA, Rusia și China au explorat capabilități care nu intră sub incidența tratatului, inclusiv mijloace de a viza sateliții adversarilor. În practică, sateliții sunt infrastructură critică pentru comunicații militare, supraveghere și navigație, iar orice escaladare în acest domeniu poate afecta nu doar securitatea, ci și funcționarea sistemelor care depind de spațiu. Legătura cu „Golden Dome” și rolul Forțelor Spațiale Administrația Trump a susținut că sistemele amplasate în spațiu, împreună cu rachetele interceptoare, sunt o componentă esențială a sistemului de apărare „Golden Dome”, conceput pentru protejarea SUA împotriva rachetelor și a altor amenințări aeriene. Totodată, anul trecut, Donald Trump a emis un ordin executiv care sublinia rolul Forțelor Spațiale americane nu doar în apărarea infrastructurii, ci și ca forță capabilă de acțiuni ofensive. US Space Force a fost înființată în 2019 pentru a proteja infrastructura americană din spațiu, inclusiv sutele de sateliți folosiți pentru comunicații și supraveghere. Un purtător de cuvânt al US Space Force a descris „controlul spațiului” ca folosirea mijloacelor „cinetice și non-cinetice” pentru a afecta capabilitățile adversarului prin „perturbare, degradare și chiar distrugere, dacă este necesar”, în scopuri ofensive și defensive, la ordinul comandamentelor. Amenințările invocate: Rusia și China, cu accent pe sateliți În material este menționat că, la începutul lunii februarie, s-a aflat că doi sateliți ruși ar fi interceptat, cel mai probabil, comunicațiile a cel puțin 12 sateliți europeni, începând de la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Astfel de interceptări ar fi putut permite serviciilor ruse de informații să citească date sensibile sau, ipotetic, să preia controlul asupra sateliților. De asemenea, în 2024, SUA au anunțat că Rusia a lansat un satelit despre care Washingtonul crede că ar putea avea capacitatea de a ataca alți sateliți, iar Rusia nu a comentat public informația. În privința Chinei, US Space Force afirmă că Beijingul „dezvoltă și operează capabilități spațiale și contraspațiale” ca parte a modernizării militare, în timp ce Rusia „consideră spațiul un domeniu de război” și vede supremația spațială ca factor decisiv în conflictele viitoare. [...]
Parlamentul European cere Comisiei Europene să publice rezultatele anchetei despre TikTok și alegerile anulate din România , pentru ca aplicarea regulilor UE să nu rămână „o discuție între companii private și birocrații de la Bruxelles”, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: presiunea politică de la Strasbourg vizează transparența investigațiilor și modul în care este pus în practică DSA ( Actul pentru Servicii Digitale ), cadrul UE care obligă platformele mari să reducă riscurile sistemice, inclusiv cele pentru procesele democratice. Declarațiile au fost făcute la Strasbourg de Nathalie Loiseau, președinta Comisiei speciale a Parlamentului European pentru „Scutul european pentru democrație” (EUDS), după votul din plen asupra raportului comisiei, document care include recomandări despre cum își poate proteja UE mai bine instituțiile democratice. Presiune pentru transparență în anchetele pe platforme Loiseau a cerut ca Executivul european să facă publice rezultatele investigațiilor asupra platformelor digitale, făcând referire la ancheta Comisiei Europene asupra TikTok, în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024. „Dacă Comisia are, şi are, un dialog cu platformele, trebuie să facă publice rezultatele investigaţiilor şi întrebărilor adresate acestora. Nu poate fi o discuţie între companii private şi tehnocraţi, birocraţi de la Bruxelles.” Eurodeputata a susținut că, dacă instituțiile europene cunosc schimbări de algoritm sau comportamente neadecvate care nu au fost diminuate de platforme, acestea ar trebui comunicate publicului și Parlamentului European. Ce spune raportul votat: România, menționată explicit Raportul adoptat marți de Parlamentul European menționează România la punctul 26 și invită Comisia Europeană să finalizeze rapid investigațiile privind respectarea de către TikTok a DSA, în contextul ingerințelor străine în alegerile prezidențiale din România din 2024. Documentul indică riscuri legate de: exploatarea sistemelor de recomandare; utilizarea rețelelor de boți; obligația TikTok de a atenua „riscurile sistemice” la adresa proceselor democratice și de a asigura măsuri de descurajare în perioade electorale. Fără termen asumat, dar mesaj politic: DSA trebuie aplicat „deplin” Întrebați dacă se așteaptă la un răspuns prompt al Comisiei, Loiseau și raportorul Tomas Tobe au evitat să avanseze un termen, dar au vorbit despre frustrare și despre nevoia unei poziții ferme. Tobe a calificat cazul alegerilor din România drept „extrem de grav” și „un atac clar asupra alegerilor”, adăugând că Parlamentul European transmite mesajul că se așteaptă ca Executivul UE să apere și să asigure respectarea regulilor europene, inclusiv DSA. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a legat direct încrederea în spațiul digital de aplicarea regulilor și de reacția instituțiilor atunci când există ingerințe, subliniind că monitorizarea nu vizează doar România, ci și alte state, pe diverse platforme. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar pentru finalizarea anchetei Comisiei Europene privind TikTok. În schimb, votul din Parlamentul European și solicitarea de publicare a rezultatelor cresc presiunea politică pentru o comunicare mai transparentă și pentru aplicarea vizibilă a obligațiilor impuse platformelor de DSA în perioade electorale. [...]
Dezbaterea din Senat pe limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete a fost amânată din nou , ceea ce împinge mai departe o schimbare de reglementare cu miză instituțională majoră. Potrivit Wall-Street , Comisia pentru apărare a Senatului a decis pe 15 septembrie să amâne, pentru a doua oară, cu o săptămână, discuțiile asupra proiectului inițiat de USR . Amânarea a fost cerută de reprezentanții PSD și AUR, care au invocat nevoia unui punct de vedere din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a unei dezbateri mai ample cu autoritățile. Vicepreședintele comisiei, Felix Stroe (PSD), a susținut că decizia nu ar trebui luată „sub presiune” și a argumentat că este necesară o abordare unitară, „în cadrul unui pachet al legii de securitate”, menționând totodată că STS și SPP nu intră în categoria serviciilor de informații. Ce prevede proiectul și unde este blocajul Proiectul USR vizează limitarea mandatelor șefilor serviciilor de informații: numirea ar urma să fie pentru un mandat de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată. Inițiativa a fost depusă în Parlament în 2024, a trecut tacit de Camera Deputaților și se află acum în Senat, care este cameră decizională. Senatorul PSD Titus Corlățean a spus că este nevoie de opinia CSAT, iar AUR, prin senatorul Mircia Chelaru, a propus ca președinții comisiilor de apărare, SRI și SIE să discute inclusiv cu echipele tehnice și să revină într-o săptămână cu un punct de vedere comun, pentru un raport al celor trei comisii. Presiune pentru vot: „dezbaterea nu trebuie lungită la infinit” Din partea USR, liderul senatorilor, Sorin Șipoș, a susținut că proiectul nu ar mai trebui amânat, afirmând că este blocat de doi ani în Parlament și că Senatul ar trebui să dea un vot, indiferent dacă mandatul final va fi de 4 sau 5 ani și dacă va fi corelat cu mandatul prezidențial. Și din PNL au venit mesaje pentru accelerarea deciziei: președintele Comisiei de apărare, Silviu-Iulian Coșa, a spus că dezbaterile „nu trebuie lungite la infinit”, iar senatoarea Nicoleta Pauliuc a insistat că punctul de vedere al CSAT este obligatoriu, menționând că are amendamente pentru îmbunătățirea textului. Senatorul PNL Vasile Blaga a cerut, la rândul său, o decizie după o săptămână, sugerând că textul ar fi putut fi simplificat la o formulă de tip „mandate de 5 ani, reînnoite o dată”. În acest moment, următorul pas indicat de decizia comisiei este reluarea dezbaterii peste o săptămână, în condițiile în care o parte dintre senatori condiționează avansarea proiectului de un punct de vedere al CSAT și de un acord între comisiile relevante. [...]
O plângere penală pentru zboruri private scumpe redeschide disputa despre folosirea banilor publici în Ungaria , după ce actuala șefă a diplomației de la Budapesta a reclamat costuri semnificativ mai mari în deplasările externe ale fostului ministru Peter Szijjarto , potrivit Digi24 . Anita Orban, ministrul de externe în funcție, a anunțat că a depus o plângere penală împotriva predecesorului său, Peter Szijjarto, și a echipei acestuia, acuzându-i că au folosit „cu regularitate” zboruri private costisitoare în locul curselor de linie, relatează Reuters, citată de Digi24. Miza: costuri mai mari și suspiciunea de gestionare defectuoasă a fondurilor Potrivit Anitei Orban, începând din 2022, Szijjarto și delegațiile sale ar fi trecut „sistematic” la zboruri private închiriate sau la avioane ale armatei pentru deplasările oficiale. În analiza invocată de actualul ministru, perioada 2022–2026 ar fi generat cheltuieli de aproape șase ori mai mari, cu 4 miliarde de forinți (12,6 milioane de dolari, aprox. 54,4 milioane lei) peste nivelul pe care l-ar fi implicat zborurile de linie la clasa business. În acest context, Anita Orban susține că faptele „ridică suspiciunea unei gestionări defectuoase a fondurilor”, care ar fi produs „pierderi semnificative” și ar atrage răspunderea fostei conduceri a ministerului. Reacția lui Viktor Orban : acuzații respinse, apărare pe „respectarea normelor” Fostul premier Viktor Orban respinge acuzațiile, iar purtătorul său de cuvânt, Bertalan Havasi, afirmă că zborurile lui Szijjarto în deplasările oficiale „au respectat întocmai normele guvernamentale în vigoare”. „În ultimii ani, deplasările în străinătate în cazul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului au fost organizate cu o eficienţă exemplară.” „Prin urmare, Peter Szijjarto merită aprecieri, nu atacuri motivate politic.” Context politic: ofensiva noului guvern împotriva fostului executiv Plângerea este prezentată ca parte dintr-o serie de acțiuni ale noului guvern condus de Peter Magyar împotriva membrilor fostului executiv, pe care îi acuză de corupție, notează Agerpres, citată de Digi24. Ce urmează procedural nu este detaliat în materialul citat: nu sunt menționate termene, pași ai anchetei sau o reacție directă a lui Peter Szijjarto. [...]
OPPO duce Find X10 Pro Max pe piețele internaționale , o decizie care poate mări volumul de vânzări și presiunea concurențială în segmentul premium, potrivit Android Headlines . Modelul Find X10 Pro Max este confirmat pentru lansare în afara pieței de origine, iar telefonul va folosi chipsetul Dimensity 9600 Pro de la MediaTek (procesorul principal al dispozitivului). Pentru OPPO, extinderea internațională a unui vârf de gamă înseamnă, în practică, o miză mai mare pe marje și pe poziționarea brandului în fața rivalilor consacrați din aceeași categorie de preț. Din informațiile publicate, elementul tehnic central este alegerea platformei Dimensity 9600 Pro, ceea ce sugerează o strategie de produs care nu se bazează pe o soluție alternativă de la Qualcomm pentru acest model. Detalii suplimentare despre calendarul exact al lansării, piețele vizate sau preț nu apar în fragmentul de sursă furnizat, astfel că amploarea comercială a extinderii rămâne, deocamdată, neprecizată. [...]
