Știri
Știri din categoria Diverse
Un proiect de lege ar putea scoate din piața de ride-sharing mașinile folosite în comodat, ceea ce ar forța o parte dintre șoferii și operatorii care lucrează prin Uber și Bolt să-și schimbe rapid modelul de lucru, potrivit Libertatea. Inițiativa este atribuită fostului ministru PSD al Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban, împreună cu alți deputați PSD, iar analiza proiectului este menționată ca fiind făcută de Profit.ro.
Miza este una de reglementare și control fiscal: autorii proiectului susțin că folosirea contractelor de comodat (împrumut de folosință) face mai dificilă verificarea legalității activităților și a beneficiarului real al veniturilor, cu efecte asupra concurenței și cu risc de evaziune fiscală.
Inițiatorii argumentează că flexibilitatea acestor contracte — inclusiv posibilitatea de a fi încheiate între persoane afiliate sau membri ai aceleiași familii — complică identificarea celui care încasează efectiv veniturile din transportul alternativ.
„În practică, contractele de comodat pot fi încheiate cu o mare flexibilitate, inclusiv între persoane aflate în relații de afiliere sau între membri ai aceleiași familii, ceea ce îngreunează verificarea beneficiarului real al veniturilor generate de activitatea de transport alternativ. Această situație poate facilita disimularea raporturilor economice reale și poate constitui un factor de risc în ceea ce privește evaziunea fiscală”, argumentează autorii proiectului.
În expunerea de motive, obiectivul declarat este creșterea trasabilității bunurilor folosite în activitate, simplificarea controalelor și întărirea disciplinei fiscale.
Libertatea amintește că, în toamna lui 2025, inspectorii Antifraudă au descoperit o schemă de evaziune fiscală în sectorul ride-sharing, cu un prejudiciu estimat la 266,5 milioane de lei. În urma verificărilor, Antifrauda a suspendat plățile către 100 de firme care operau flote de autoturisme și șoferi pe platformele Uber și Bolt, la nivel național.
În același context, publicația notează și cazul unui patron de firmă din Timiș care ar fi câștigat peste 1 milion de euro din 379.940 de curse Bolt și Uber fără să plătească TVA și impozit pe profit, precum și faptul că procurorii DNA au făcut percheziții la companii din sector.
Un argument central al inițiatorilor este tratamentul diferit față de transportul în regim de taxi: legislația pentru taxi ar impune ca vehiculele să fie deținute în proprietate, leasing sau alte forme expres reglementate, fără comodat, în timp ce transportul alternativ ar beneficia de un regim mai permisiv, deși serviciile sunt comparabile.
Potrivit autorilor, această diferență ar crea un avantaj competitiv „artificial” pentru operatorii din transportul alternativ, prin costuri mai mici de intrare și de conformare, și ar pune presiune pe transportatorii autorizați în regim de taxi.
Proiectul este în dezbatere, iar discuțiile și votul ar urma să aibă loc în Parlament. Dacă va fi adoptat, schimbarea ar putea obliga operatorii și șoferii care folosesc mașini în comodat să treacă la forme de deținere acceptate de noul cadru sau să iasă din activitate, cu impact direct asupra modului în care sunt organizate flotele din transportul alternativ.
Recomandate
PSD pune presiune pe miniștri cu termene scurte pentru reforma administrativă , iar miza imediată este lista de comasări și reorganizări din aparatul guvernamental, potrivit Știrile Pro TV , care citează surse social-democrate din interiorul partidului. Conform surselor citate, liderii PSD și-ar fi pierdut răbdarea cu miniștrii pe care i-au numit în Guvernul condus de Luca Niculescu, aflat în funcție din 20 octombrie, și ar fi transmis că unii ar putea fi înlocuiți „în curând”, după mai puțin de trei săptămâni de activitate. În Biroul Permanent Național (BPN) al PSD, secretarul general Claudiu Manda ar fi vorbit despre „termene clare” stabilite pentru „miniștrii noștri”, unele deja expirate, altele scadente „astăzi”, potrivit aceleiași relatări. „S-ar putea ca pe unii să nu-i mai prindă Crăciunul în funcție”, a afirmat Claudiu Manda, susțin sursele citate. Deadline pentru comasări și reorganizări în administrația centrală Mesajul ar fi fost legat de centralizarea companiilor care trebuie incluse în reforma administrației centrale. Sursele invocate de Știrile Pro TV indică faptul că „săptămâna viitoare” ar fi termenul-limită pentru propunerile de: comasare, reorganizare a agențiilor, reorganizare a instituțiilor guvernamentale. Din perspectiva funcționării aparatului public, un astfel de calendar accelerat poate însemna schimbări rapide de structură și conducere în instituții și agenții, cu efect direct asupra modului în care sunt gestionate proiecte și bugete, deși articolul nu oferă detalii despre ce entități ar urma să fie vizate. Semnale interne: laude și critici în conducerea PSD În același context, președintele PSD, Sorin Grindeanu , ar fi lăudat-o în BPN pe primărița Craiovei, Olguța Vasilescu, pentru un proiect „de peste 500 de milioane de euro”, și l-ar fi criticat pe primarul Buzăului, Constantin Toma, despre care a spus că ar fi pierdut „80 de milioane de euro din PNRR ” pentru anveloparea blocurilor. „O felicit pe Olguța Vasilescu pentru proiectul de peste 500 de milioane de euro, inaugurat la Craiova (...), spre deosebire de domnul Toma de la Buzău (...), care a pierdut 80 de milioane de euro din PNRR”, a declarat Grindeanu, potrivit sursei. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, următorul reper este termenul „de săptămâna viitoare” pentru propunerile de comasare și reorganizare. În funcție de ce va fi livrat de ministere până atunci, PSD ar putea decide dacă menține echipa guvernamentală sau operează schimbări, însă articolul se bazează pe surse și nu indică nume de miniștri vizați explicit de eventuale înlocuiri. [...]
Operațiunea „JUPITER 6” vizează recuperarea unor prejudicii mari după ce luni au fost declanșate, simultan, 202 percheziții domiciliare și 23 de mandate de aducere în București și în mai multe județe, potrivit Mediafax . Acțiunea este coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Inspectoratul General al Poliției Române . În total, autoritățile desfășoară 39 de acțiuni operative, iar dosarele vizează o paletă largă de infracțiuni, de la evaziune fiscală și spălarea banilor până la contrabandă, înșelăciune și infracțiuni la regimul jocurilor de noroc. Prejudicii și miza financiară a operațiunii Potrivit informațiilor transmise de Poliția Română, prejudiciile cuantificate în cauzele vizate se ridică la 15.171.256 lei și 1.520.000 euro (aprox. 7,6 milioane lei) . Dincolo de componenta penală, dimensiunea financiară indică o presiune directă pe recuperarea sumelor și pe limitarea pierderilor pentru buget și pentru părțile prejudiciate. Ce urmăresc anchetatorii la percheziții Perchezițiile au ca obiect identificarea și ridicarea de probe, inclusiv: documente contabile și financiar-fiscale și alte înscrisuri; dispozitive electronice și medii de stocare a datelor; arme și muniții deținute ilegal, materiale explozive și articole pirotehnice; bunuri provenite din activități infracționale și alte mijloace materiale de probă. Măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciilor Autoritățile urmăresc și identificarea și indisponibilizarea bunurilor dobândite prin săvârșirea infracțiunilor, precum și instituirea măsurilor asigurătorii necesare pentru recuperarea prejudiciilor și garantarea reparării pagubelor. În paralel, sunt puse în executare mandate de aducere pentru audierea persoanelor vizate. Mediafax notează că acțiunile se înscriu în prioritățile Ministerului Public, cu obiective precum documentarea completă a faptelor, destructurarea mecanismelor infracționale și recuperarea prejudiciilor, cu accent pe protejarea persoanelor vulnerabile. [...]
Atacul cu drone asupra unei nave militare rusești în Golful Finlandei ridică riscuri operaționale pentru una dintre cele mai aglomerate rute maritime din Marea Baltică , folosită de petroliere și nave civile, într-o zonă descrisă ca „relativ îngustă” și traversată de cabluri submarine de comunicații, potrivit Știrile Pro TV . Oficialii finlandezi au confirmat că o navă de război rusă a fost atacată miercuri în Golful Finlandei, însă detaliile despre lovitură sunt limitate. Incidentul este prezentat ca parte a unei operațiuni mai ample a Ucrainei, desfășurate cu drone împotriva terminalului petrolier rusesc Ust-Luga, de pe coasta Mării Baltice, conform BBC, citată în material. De ce contează: o zonă cu trafic civil și infrastructură critică Atacul este considerat, potrivit informațiilor din articol, primul în care drone ucrainene ar fi lovit o navă rusă într-o zonă a Mării Baltice deschisă traficului maritim civil. Contextul a alimentat întrebări legate de posibilitatea extinderii unor astfel de operațiuni în regiune. Ministrul finlandez de Externe, Elina Valtonen, a susținut că situația din Marea Baltică rămâne „stabilă și sigură” și că traficul maritim „nu este amenințat în niciun fel”. În același timp, oficiali din domeniul apărării au transmis Kievului că Golful Finlandei este o cale navigabilă îngustă, utilizată de petroliere și nave civile, iar în zonă există cabluri submarine de comunicații. Ce se știe despre țintă și despre momentul atacului Serviciul de securitate ucrainean SBU a anunțat că a vizat nava Naro-Fominsk. SBU a descris nava rusă drept o corvetă de mici dimensiuni, de tip Buyan-M, echipată cu rachete de croazieră Kalibr și Oniks. În material sunt menționate și informații neconfirmate potrivit cărora mai multe elicoptere de luptă rusești ar fi fost distruse. Martin Herem, ministrul Apărării din Estonia, a declarat pentru postul public ERR că nava a fost lovită în jurul orei 05:30, miercuri, fără să precizeze cum a fost atacată. „Știm că, ulterior, din navă a ieșit fum. Nava s-a îndreptat înapoi spre Sankt Petersburg”, a spus oficialul estonian. Amploarea pierderilor umane sau a pagubelor suferite de nava militară rusă rămâne neclară, iar Moscova „oferă rareori astfel de informații”, potrivit materialului. Context: lovituri la Ust-Luga și incidente de spațiu aerian În noaptea de marți spre miercuri, se crede că mai multe rezervoare de depozitare de la terminalul Ust-Luga au fost lovite, iar incendiile din port ar fi putut fi văzute din Estonia, conform informațiilor prezentate. Herem a mai spus că dronele ucrainene au atacat regiunea Ust-Luga de la miezul nopții până în jurul orei 06:00, zburând în mare parte în apropierea graniței cu Estonia, dar rămânând în spațiul aerian rusesc. Tot el a adăugat că o dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian estonian venind dinspre Letonia, după care s-a îndreptat către Rusia. Emil Kastehelmi, analist militar și cofondator al grupului de monitorizare Black Bird , a declarat pentru BBC că nu consideră atacul o „escaladare gravă”, deși ar fi fără precedent în Marea Baltică, în contrast cu atacurile repetate asupra navelor din Marea Neagră de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. [...]
Google a stabilit prețuri și un profil de cost pentru Gemini 4 Hydrogen , un model orientat spre execuție rapidă în programare și fluxuri „agentice” (sarcini automate în mai mulți pași), cu implicații directe pentru bugetele de utilizare ale companiilor care rulează aplicații pe modele AI. Potrivit Interesting Engineering , Hydrogen este lansat alături de Gemini 4 Carbon și Gemini 4 Argon, iar Google îl poziționează ca opțiune mai rapidă pentru munca de zi cu zi a dezvoltatorilor. Modelul este gândit să execute rapid sarcini precum scriere de cod, rulare de teste, verificarea modificărilor și activități de dezvoltare de rutină, fie singur, fie în combinație cu modelele din aceeași familie. În evaluările interne ale Google, Hydrogen a obținut 57% pe Terminal-Bench 4.1, comparativ cu 18,2% pentru Gemini 3.8 Flash, iar compania susține că Hydrogen finalizează sarcini de 2,5 ori mai repede decât predecesorul la setarea implicită „high”. Ce înseamnă pentru costuri: preț pe token și context de 1 milion de tokenuri Google setează prețul API la 1,50 dolari (aprox. 7 lei) per milion de tokenuri de intrare și 7,50 dolari (aprox. 35 lei) per milion de tokenuri de ieșire, pentru o fereastră de context de până la 1 milion de tokenuri (cantitatea de text/date pe care modelul o poate „ține minte” într-o singură sesiune). Pentru echipele care dezvoltă aplicații cu volume mari de solicitări, această structură de tarifare și diferența dintre intrare/ieșire pot influența semnificativ costul total de operare. Hydrogen include patru niveluri de „gândire” (low, medium, high și xhigh), care permit ajustarea profunzimii de raționament în funcție de complexitate, latență și cost—un mecanism care, în practică, poate fi folosit pentru a limita consumul atunci când nu e nevoie de raționament extins. Orchestrator: combinarea Carbon + Hydrogen pentru consum mai mic de „cotă” În paralel, Google introduce Orchestrator în platforma sa de dezvoltare Antigravity, pentru a combina Carbon (raționament mai profund) cu Hydrogen (execuție rapidă) în aceeași sesiune. Ideea este ca Carbon să analizeze inițial baza de cod și să facă planul de execuție, iar Hydrogen să preia implementarea de rutină (actualizări de pachete, codare, testare), revenind la Carbon dacă apar blocaje. Pe Terminal-Bench 4.1, Google afirmă că Orchestrator a obținut rate de succes apropiate de Carbon, consumând cu 24% mai puțină cotă de utilizare și terminând sarcinile cu 19% mai repede, în medie. Dacă aceste rezultate se confirmă în utilizare reală, combinația ar putea reduce nevoia de a rula permanent un model „greu” (și mai costisitor) pe întregul flux de lucru. Unde este disponibil și ce urmează Google extinde Hydrogen în Google AI Studio , Gemini API, Gemini for business, aplicația Gemini și Google Search. În Antigravity, Hydrogen este disponibil pentru abonații plătiți Google AI Pro și Ultra, iar Orchestrator pornește inițial pentru abonații Google AI Ultra. Din perspectiva utilizatorilor business, următorul punct de urmărit este dacă economiile de cotă și câștigurile de viteză raportate de Google se traduc în costuri mai mici pe proiect, mai ales în scenarii cu multe apeluri API și ieșiri lungi (unde tariful pe token de ieșire devine dominant). [...]
Un angajat Apple a fost pus sub acuzare pentru crimă după un accident rutier mortal lângă Apple Park , un caz care poate expune compania la presiune reputațională și la întrebări despre statutul său de angajat în timp ce ancheta avansează, potrivit AppleInsider . Accidentul a avut loc vineri, în apropierea Apple Park Visitor Center, după ce Eric Chen Su, angajat Apple, ar fi condus cu aproximativ 100 de mile pe oră (circa 161 km/h) și a lovit un vehicul oprit în fața lui. Su a suferit răni ușoare, însă ocupanții mașinii lovite — o fetiță de doi ani și bona ei — au fost transportați la spital. Fetița, Riley Howard, a murit ulterior din cauza rănilor. Incidentul s-a produs la ora 12:01 PM, ora Pacificului (22:01, ora României), la intersecția dintre North Tantau Avenue și Pruneridge Avenue, în apropiere de centrul de vizitatori Apple Park. Încadrarea juridică a fost înăsprită: de la omor din culpă la crimă Inițial, Su a fost arestat și acuzat sub suspiciunea de „gross vehicular manslaughter” (omor din culpă în condiții agravante), însă acuzațiile au fost ulterior ridicate la crimă și agresiune cu o armă mortală, relatează The San Francisco Chronicle în materialul citat de AppleInsider. Potrivit KTVU , anchetatorii au concluzionat că acțiunile șoferului ar fi arătat o lipsă de considerare pentru siguranța celor din jur, notând că „o persoană rezonabilă ar fi știut că la acea oră zona era mai aglomerată decât de obicei”. Reacția Apple și ce urmează în dosar Apple a transmis un punct de vedere pentru MacRumors , printr-un purtător de cuvânt: „Suntem devastați de tragicul accident care a avut loc în afara Apple Park Visitor Center. Gândurile noastre sunt alături de toți cei care suferă, și suntem recunoscători pentru grija și sprijinul acordate de echipele de intervenție.” Publicația notează că nu este clar dacă Su a fost suspendat sau concediat de Apple. Cazul merge mai departe, iar Eric Chen Su, în vârstă de 38 de ani, este programat la o audiere pentru depunerea unei pledoarii („plea hearing”) în Palo Alto, pe 30 noiembrie. [...]
Interdicția anunțată public pentru un jurnalist ridică o problemă de procedură și de acces la instituții , după conferința de presă de la Cotroceni în care președintele Nicușor Dan i-a comunicat lui Ovidiu Vanghele că nu va mai putea participa la întâlnirile cu presa, potrivit Stirile Pro TV . Episodul a declanșat reacții critice, inclusiv din partea gazetarului Cristian Tudor Popescu (CTP), care a calificat prestația șefului statului drept „sub orice critică”. Ce s-a întâmplat la conferința de presă de la Cotroceni Conform relatării, CTP s-a oprit în special asupra momentului în care președintele i-a interzis jurnalistului Ovidiu Vanghele să mai participe la conferințele de presă de la Cotroceni, după o întrebare legată de procurorul general Cristina Chiriac. În comentariul „Palatul și Împăratul”, publicat la o zi după conferința-maraton , CTP susține că răspunsul președintelui la întrebarea jurnalistului a fost, de fapt, un nonrăspuns: în loc să răspundă acuzațiilor și întrebărilor, Nicușor Dan i-ar fi reproșat jurnalistului injurii și a anunțat că a dispus interzicerea accesului acestuia la conferințele de presă. CTP mai afirmă că jurnalistului nu i-ar fi fost comunicată anterior o decizie oficială, iar interdicția a fost anunțată public chiar în timpul conferinței. Critica lui CTP: de la „Palatul” ca instituție la acuzația de autoritarism În textul citat de publicație, CTP interpretează gestul ca pe o manifestare de atitudine autoritară și critică felul în care președintele s-ar raporta la Palatul Cotroceni, sugerând că ar trata instituția ca pe o proprietate personală. „N. Dan pare convins că Palatul Cotroceni îi aparține, e proprietatea lui, în calitate de împărat care dă porunci. Nu, majestate, Palatul Cotroceni aparține statului român încă de pe vremea când se numea Palatul Pionierilor, și eu jucam baschet pe-acolo. Nu e moșia genitorului matale”, a scris Cristian Tudor Popescu. În finalul comentariului, CTP susține că Nicușor Dan „năpârlește continuu”, iar ultima „piele” la care ar fi renunțat ar fi cea democratică, „lăsând să se vadă” un comportament autocratic. Contextul conferinței-maraton: AUR, ratingul de țară și alegerile anulate În aceeași conferință de peste două ore și jumătate, președintele a explicat de ce nu vrea AUR la guvernare și a spus că intrarea formațiunii în Executiv ar fi dus la retrogradarea ratingului de țară, cu efecte asupra economiei, investițiilor și nivelului de trai, potrivit relatării. Tot atunci, Nicușor Dan a respins ideea că PNL și USR ar fi putut guverna fără PSD, argumentând că nu aveau majoritate parlamentară: „30% e mai mic de 50%”, numind un astfel de scenariu o „iluzie”. Un alt subiect a fost anularea alegerilor prezidențiale din 2024: președintele a vorbit despre nereguli financiare în campanie și despre influența rusă (război hibrid, atacuri cibernetice, sabotaje și dezinformare), menționând că își dorește ca raportul privind anularea alegerilor și implicarea Rusiei să ofere „imaginea de ansamblu”, fără să indice un termen de publicare. Ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, nu rezultă dacă interdicția comunicată jurnalistului a fost formalizată ulterior printr-un act administrativ și nici care este procedura exactă invocată pentru o astfel de măsură. Cert este că anunțul a fost făcut public, direct, la finalul conferinței, după ce președintele a invocat injuriile pe care jurnalistul i le-ar fi adresat și a susținut că dispoziția sa nu ar fi fost respectată de angajații Administrației Prezidențiale. [...]
