Știri
Știri din categoria Diverse
Interceptarea repetată a avioanelor rusești lângă spațiul NATO ridică presiunea operațională pe apărarea aeriană din regiune, după ce două F-16 poloneze au fost trimise să intercepteze un avion militar rus de recunoaștere deasupra Mării Baltice, la circa 60 km de țărm, potrivit Digi24.
Incidentul a avut loc în largul orașului de coastă Łeba, luni, înainte de prânz, conform declarațiilor ministrului polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz. Aeronava rusă, un Il-20, a rămas în spațiul aerian internațional și nu a încălcat teritoriul Poloniei, notează TVP World.
Il-20 este descris ca avion militar de recunoaștere folosit pentru culegerea de informații despre sisteme radar, comunicații și apărare aeriană — un tip de activitate care, chiar fără încălcarea granițelor, obligă statele NATO din zonă să reacționeze rapid pentru identificare și monitorizare.
Acesta este prezentat ca „cel mai recent” dintr-o serie de episoade similare. În articol sunt menționate și alte cazuri:
Materialul Digi24 este prezentat ca „știre în curs de actualizare”, ceea ce înseamnă că nu sunt oferite, deocamdată, detalii suplimentare despre desfășurarea interceptării din ziua incidentului.
Recomandate
NATO își adaptează operațiunile din statele baltice la războiul cu drone , iar exercițiile din Letonia arată cât de repede devin vulnerabile echipamentele și tacticile clasice în fața supravegherii aeriene ieftine și omniprezente, potrivit Digi24 . Într-un exercițiu al brigăzii NATO desfășurate pentru protejarea Letoniei, o companie daneză de infanterie mecanizată a jucat rolul „inamicului” și a început acțiunea prin atacarea zonelor de adunare cu drone care lansau încărcături simulate, declanșând haos în rândul trupelor „lovite”. Scenariul face parte dintr-o serie de exerciții derulate în acest an în statele baltice, menite să pregătească brigada condusă de canadieni pentru o eventuală escaladare a amenințării ruse. Comandantul brigăzii, colonelul canadian David Brassard, descrie schimbarea drept una de mentalitate, de la antrenamente la „repetiții de misiune”. Ce se schimbă pe teren: dispersare, fortificare, protecție antidrone Adaptarea se vede în măsuri concrete, inspirate din lecțiile războiului din Ucraina , dar cu rezultate „mixte”, după cum notează materialul: artileria canadiană a distanțat obuzierele tractate M777 la 12 kilometri unul de altul, mai mult decât în mod obișnuit, pentru a reduce riscul de detectare de către drone; aceleași obuziere sunt îngropate până la 3 metri în pământ, pentru a crește șansele de supraviețuire după ce sunt descoperite; brigada exersează acoperirea drumurilor cu plase antidrone și construirea de cartiere generale fortificate. În paralel, militarii danezi au analizat intens imagini filmate de drone de pe canale de social media rusești și ucrainene, iar aproape toți cei aproximativ 150 de soldați ai companiei ar fi dobândit cel puțin abilități rudimentare de pilotaj. Vulnerabilități: tancuri fără apărare dedicată și puține drone disponibile Pe traseul exercițiului, două tancuri canadiene Leopard erau parcate fără plase de protecție sau sisteme de apărare împotriva dronelor, considerate între timp indispensabile pe frontul ruso-ucrainean. Echipajele au spus că abia încep să învețe despre războiul cu drone, iar un militar a indicat că ar urma să primească „în curând” o pușcă de vânătoare ca mijloc de apărare; în tanc nu exista tehnologie de detectare a dronelor. Chiar și unitatea daneză, deși concentrată pe lecțiile din Ucraina, ar avea „doar un număr redus de drone”, urmând să primească mai multe în cazul unui conflict, potrivit comandantului citat. Presiunea strategică: statele baltice avertizează asupra unei Rusii mai periculoase Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, spune că primește evaluări ale serviciilor de informații privind o escaladare iminentă din partea Rusiei, deocamdată sub pragul unei invazii directe care ar activa articolul 5. În același timp, el avertizează că războiul început în 2022 a întărit armata rusă, chiar dacă economia Rusiei „probabil nu mai este la fel de puternică”. În timpul exercițiului au fost observate și drone „necunoscute”, probabil rusești și probabil operate de civili locali, deasupra zonei, pe fondul unui istoric de atacuri hibride asupra statelor baltice. „Tancul… ca un tort”: lecția dură din Ucraina Juris Jurašs, fost parlamentar leton devenit comandant de companie de recunoaștere în armata ucraineană, contestă eficiența unor măsuri testate în exerciții și spune că obuzierele remorcate sunt rareori folosite în prezent în Ucraina, deoarece devin ținte imediat după tragere. El susține și că tancurile au dispărut aproape complet de pe linia frontului, iar cele care operează sunt acoperite cu straturi de protecție antidrone. „Un tanc pe câmpul de luptă este acum ca un tort: băieții cu drone se vor lupta între ei pentru dreptul de a-l lovi primul.” În aceeași logică, șeful de stat major al președinției ucrainene, Kirilo Budanov, afirmă că dronele, fără un sistem militar integrat în spate, sunt inutile și critică faptul că unitățile ucrainene invitate la exerciții NATO ajung adesea să joace rolul „echipei roșii” (adversarul), nu al forței principale. Ministrul apărării din Letonia, Raivis Melnis, susține că „există o singură țară” care știe să lupte cu Rusia „în realitate” — Ucraina — și că lecțiile de acolo trebuie folosite pentru pregătire. [...]
Adrian Veștea cere un vot rapid pentru Guvern, invocând riscul de incertitudine economică potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Județean Brașov susține că parlamentarii PNL „au responsabilitatea” să voteze cabinetul care urmează să fie prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan , pe fondul unei perioade prelungite de instabilitate politică. Într-o postare pe Facebook, Veștea argumentează că România are nevoie de „un Guvern legitim”, nu de „improvizații” sau „experimente politice prelungite”, și că PNL trebuie să își asume guvernarea „cu puteri depline”, nu „decorativ” sau doar „când este comod”. „România are nevoie de un Guvern legitim. Nu de improvizații, nu de calcule personale, nu de experimente politice prelungite la nesfârșit.” Miza: stabilitate pentru economie și semnal către agențiile de rating Veștea leagă direct întârzierea unei soluții politice de efecte economice și de percepția externă, sugerând că lunile de blocaj au amplificat incertitudinea și au alimentat îngrijorări în rândul partenerilor externi și al agențiilor de rating. „Poate că economia nu ar fi fost împinsă și mai adânc în incertitudine. Poate că partenerii externi și agențiile de rating nu ar fi privit cu atâta îngrijorare spre București.” Tensiuni interne în PNL și referința la episodul din iunie Un alt punct al mesajului vizează dinamica internă din PNL. Veștea spune că este „un semn îmbucurător” că liderul partidului, Ilie Bolojan, a acceptat „în cele din urmă” ideea ca un alt liberal să conducă Guvernul, dar se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă aceeași deschidere ar fi existat în luna iunie. În iunie, Veștea a fost desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze Guvernul, însă cabinetul propus nu a obținut votul Parlamentului, după ce conducerea PNL a decis să nu îl susțină, amintește publicația. Argumentul administrațiilor locale: proiecte blocate fără sprijin de la centru Veștea mai afirmă că poziția sa este împărtășită de „marea majoritate a aleșilor locali liberali”, care ar avea nevoie de sprijin „real” de la nivel central pentru continuarea proiectelor de dezvoltare. În logica sa, un guvern cu puteri depline ar reduce întârzierile de finanțare și amânările decizionale care se resimt în teritoriu. În final, Veștea susține că „timpul pierdut nu mai poate fi recuperat prin explicații”, ci prin „decizii responsabile”, iar PNL „are obligația” să ofere stabilitate. [...]
Rusia a transmis SUA că își menține obiectivele de război în Ucraina , în discuțiile directe dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, desfășurate la New York, potrivit Digi24 . Mesajul reduce spațiul de negociere pentru un acord rapid, în timp ce Washingtonul și Kievul încearcă să împingă discuțiile de pace înainte de iarnă. Întâlnirea Rubio–Lavrov a avut loc miercuri, în marja Adunării Generale a ONU , în aceeași zi cu discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la ONU. Cei doi oficiali s-au văzut într-un hotel din New York și nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor, inclusiv despre posibilitatea unui moratoriu al atacurilor asupra instalațiilor energetice. Pe teren, tensiunea a rămas ridicată: Rusia a atacat Kievul miercuri dimineața cu drone, lovind infrastructura feroviară, depozite și benzinării, la câteva ore după întâlnirea dintre Zelenski și președintele american Donald Trump, dedicată eforturilor de pace. Moratoriul energetic, condiționat de reciprocitate Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie înainte de iarnă, potrivit unui comunicat al președintelui ucrainean, publicat marți în marja Adunării Generale a ONU. Zelenski a indicat că a discutat cu Trump despre măsuri de „dezescaladare” și despre un posibil moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii energetice, condiționat de un angajament similar din partea Moscovei. „Am discutat cu președintele american despre un moratoriu energetic”, a declarat marți șeful statului ucrainean. Versiunea Moscovei: obiectivele rămân, dar „soluția politico-diplomatică” nu e exclusă Potrivit publicației ua.news, citată de Digi24, Rusia a prezentat propria versiune a discuțiilor, susținând că și-a confirmat intenția de a-și atinge obiectivele războiului împotriva Ucrainei, „fără a exclude” o soluție „politico-diplomatică”. În același cadru, părțile ar fi discutat și despre relațiile bilaterale și agenda internațională, inclusiv dosare din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud, America Latină și Caraibe, precum și pregătirile pentru viitorul summit G20. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a indicat, totodată, că există un acord pentru continuarea contactelor la nivelul ministerelor de Externe. G20 la Miami: Putin, invitat oficial, spune Rubio Marco Rubio a confirmat că Vladimir Putin a fost invitat oficial la summitul G20, programat în decembrie, la Miami. În contextul în care Rusia își reafirmă public obiectivele de război, invitația și discuțiile la nivel înalt sugerează că următoarele săptămâni vor aduce mai degrabă negocieri dificile decât o apropiere rapidă de un compromis. [...]
Iranul a ridicat miza pe Strâmtoarea Ormuz , avertizând la ONU că nu va tolera folosirea acesteia într-o „agresiune” împotriva Republicii Islamice, pe fondul escaladării verbale cu Washingtonul. Declarațiile au fost făcute de președintele iranian Masoud Pezeshkian la Adunarea Generală a ONU , potrivit Digi24 . În discurs, Pezeshkian a acuzat Statele Unite și Israelul de „încălcări ale dreptului internațional” și a prezentat Iranul drept „victima terorismului”. În momentul în care liderul iranian a întors acuzația de terorism către SUA, reprezentantul delegației americane prezent în sală a părăsit reuniunea. Semnalul către piețe: Ormuz, din nou în centrul riscului geopolitic Pezeshkian a spus că Iranul nu va accepta ca Strâmtoarea Ormuz să fie folosită pentru „a impune insecuritatea” în Orientul Mijlociu și a acuzat SUA că ar fi blocat accesul Iranului la propriile ape teritoriale, invocând „rachete și tehnologii letale” folosite pentru a aduce instabilitate în zona rutei maritime. În același registru, liderul iranian a susținut că Teheranul a acționat „doar” în legitimă apărare și a negat că Iranul ar fi vizat populații civile în riposta sa. Contextul diplomatic: apelul lui Trump la izolarea Iranului și negocieri eșuate Discursul a venit la o zi după ce președintele american Donald Trump le-a cerut, la ONU, „tuturor națiunilor lumii să izoleze Iranul” și a vorbit despre alternativa unui acord sau a distrugerii rapide a Republicii Islamice, potrivit relatării. În paralel, Washingtonul și Teheranul au purtat în ultimele luni discuții directe și indirecte pentru un acord care să pună capăt războiului, însă un acord provizoriu semnat în iunie a eșuat ulterior, după ce Trump a acuzat Iranul că a reluat atacurile asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Pezeshkian a avertizat, în replică, că iranienii „nu-și vor înclina niciodată capul”, menținând linia de confruntare în jurul securității maritime din Ormuz — un punct sensibil pentru comerțul regional și pentru rutele energetice. [...]
Rareș Bogdan cere vot pentru un guvern „cu puteri depline”, invocând blocaje cu efect direct în finanțări și servicii publice , potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL spune că le recomandă celor 23 de parlamentari din Platforma Liberal-Conservatoare să susțină „Guvernul undercover Bolojan 2”, pe motiv că fără un Executiv stabil România „se duce în cap”. În mesajul publicat pe Facebook, Rareș Bogdan afirmă că România are nevoie „urgentă” de un guvern „cu puteri depline” și susține că deciziile trebuie luate rapid, în condițiile în care „milioane de români trăiesc sufocați de nesiguranța zilei de mâine”. El adaugă că, „dacă se poate”, guvernul ar trebui votat „fără Bolojan înăuntru”. Ce blocaje invocă și de ce contează operațional Rareș Bogdan își justifică apelul printr-o listă de situații pe care le descrie drept consecințe ale lipsei de stabilitate guvernamentală și ale deciziilor recente, cu impact în funcționarea sistemelor publice și în derularea proiectelor finanțate: riscul de lipsă a unor medicamente (inclusiv anticoagulante și morfină) și probleme în spitale, inclusiv unități „lăsate fără bani”; „linii vitale de infrastructură” înghețate; zeci de mii de oameni neplătiți, deși lucrează pe fonduri europene, pe motiv că guvernul nu ar fi făcut pre-plata; elevi fără manuale; proiecte locale întrerupte sau anulate și primari care ar fi pierdut finanțări pentru obiective considerate cruciale. În același mesaj, europarlamentarul susține că economiști și experți independenți ar fi avertizat că majorările de taxe și „sufocarea consumului” pot împinge economia într-o „spirală” negativă. Critici la adresa lui Ilie Bolojan și semnal despre negocieri politice Rareș Bogdan îl atacă pe Ilie Bolojan, afirmând că acesta ar fi „umblat la banii persoanelor cu handicap” și că ar fi analizat tăierea burselor sociale. De asemenea, spune că „aritmetica parlamentară” i-ar fi obligat pe colegi să discute și cu reprezentanții S&D în România și susține că, din vineri, Bolojan l-ar suna zilnic pe Sorin Grindeanu pentru a căuta sprijin, deși anterior ar fi spus că nu discută cu PSD. În opinia sa, România „putea avea guvern din iunie”, iar el mai afirmă că, la prezentarea programului de guvernare în fața parlamentarilor PNL, din 72 ar fi fost prezenți 51, dintre care 5 din Platforma Liberal-Conservatoare. Articolul Digi24 nu include o reacție a celor vizați de acuzațiile lui Rareș Bogdan și nici detalii suplimentare care să confirme independent afirmațiile privind blocajele invocate. [...]
România pregătește o campanie națională de vaccinare care ar putea debloca exporturile de ovine până la finalul anului , în condițiile în care reluarea livrărilor externe depinde de implementarea unui plan de acțiune și de un audit al Comisiei Europene, potrivit Digi24 . Președintele ANSVSA , Alexandru Bociu , a spus că vaccinarea ar urma să înceapă în jurul datei de 1 octombrie, cu posibilitatea de a fi devansată dacă dozele ajung mai repede. Estimarea autorității este că vaccinarea la nivel național împotriva variolei poate fi încheiată în 30–45 de zile, iar în județele Constanța și Tulcea ar urma să se facă și vaccinarea împotriva pestei micilor rumegătoare. Miza economică: exporturi blocate, piețe externe deja deschise Reluarea exporturilor este „esențială” pentru sectorul ovin, pe fondul extinderii piețelor în ultimii ani. Bociu a indicat, între exemple, Algeria (care ar fi cumpărat anul acesta 630.000 de capete și peste 150.000 de carcase), precum și Marocul și Tunisia. Șeful ANSVSA a susținut că nu a fost identificată „nicio țară din Orientul Mijlociu” și nicio țară terță care să nu accepte animale vaccinate. Câte doze sunt disponibile și cum vrea statul să acopere necesarul România are disponibile aproximativ 1,3 milioane de doze de vaccin gratuite din partea Comisiei Europene, în timp ce necesarul total este estimat la circa 11 milioane de doze, majoritatea pentru vaccinarea împotriva variolei. Bociu a afirmat că vaccinarea va fi gratuită pentru fermieri, costurile urmând să fie acoperite de stat. În paralel, ANSVSA discută pentru obținerea de doze suplimentare gratuite și caută variante de achiziție rapidă „de la Guvern la Guvern”, pentru a evita intermediarii și a obține „cel mai mic preț posibil”. Potrivit calculelor ANSVSA, o doză ar fi „sub un leu”, iar vaccinul nu se poate produce încă în România. Ce urmează: auditul Comisiei Europene și condițiile de reluare Conform declarațiilor, după finalizarea vaccinării la nivel național ar urma un audit al reprezentanților Comisiei Europene, iar deblocarea exporturilor ar depinde de acest pas. ANSVSA a mai transmis că implementarea Planului de Acțiune, elaborat după consultări și recomandări ale experților europeni din cadrul EuVET, este o condiție pentru reluarea și stabilizarea exporturilor de animale. Autoritatea precizează că măsurile nu afectează schimburile comerciale cu carne, carcase, lapte și produse lactate provenite din zonele libere, iar unitățile de abatorizare și procesare își pot desfășura activitatea fără restricții. [...]
