Știri
Știri din categoria Diverse
Cutremurul de marți seară a declanșat verificări în teren și un mesaj oficial de prevenție, într-un test practic pentru capacitatea de reacție a autorităților, potrivit Digi24. Seismul a avut magnitudinea 4,3 și s-a produs la ora 20:21, în zona seismică Vrancea, conform Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).
INFP a actualizat ulterior datele, revizuind parametrii cutremurului: magnitudinea a fost stabilită la 4,3, iar adâncimea la 133,2 km. În varianta inițială, instituția indicase magnitudinea 4,5 și o adâncime de 140,0 km.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov a transmis populației să își păstreze calmul, avertizând că pot urma replici. ISU a precizat că, la momentul comunicării, nu erau înregistrate apeluri la 112 și că echipele fac recunoașteri în teren pentru a identifica eventuale consecințe.
„În urmă cu puțin timp s-a produs un cutremur. Păstrați-vă calmul, pot urma replici ale cutremurului. În acest moment efectuăm recunoașteri în teren, pentru a identifica posibile consecințe. Nu sunt înregistrate apeluri la numărul de urgență 112.”
Pentru recomandări despre comportamentul înainte, în timpul și după cutremur, ISU a indicat platforma națională fiipregatit.ro, menționată ca sursă oficială de informare pentru situații de urgență.
Conform datelor INFP citate de publicație, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe:
Recomandate
Moscova amenință cu „răspuns ferm” dacă Transnistria este atacată , ridicând miza de securitate în Republica Moldova și complicând suplimentar relațiile diplomatice și economice dintre Chișinău și Rusia, potrivit Digi24 . Declarațiile îi aparțin viceministrului rus de Externe Mihail Galuzin , care acuză autoritățile moldovene că își „intensifică politica” împotriva Rusiei și că urmează „directivele Bruxelles-ului”. Oficialul invocă, între altele, restricții impuse diplomaților ruși și măsuri luate față de presa și instituțiile ruse din Republica Moldova, pe care le califică drept „acțiuni ostile” ce vor primi un răspuns din partea Moscovei, „ținând cont de principiul reciprocității”. Linia roșie indicată de Rusia: trupele și cetățenii ruși din Transnistria În același interviu acordat agenției TASS, Galuzin spune că riscurile unor „provocări armate directe” din partea Kievului și a autorităților de la Chișinău împotriva Transnistriei sunt „reduse”, dar „nu pot fi excluse complet”. El afirmă că o agresiune armată împotriva regiunii de pe malul stâng al Nistrului, unde ar locui „peste 220 de mii de cetățeni ruși”, ar avea „consecințe catastrofale” pentru agresori. „Asemenea acțiuni [...] vor fi considerate de noi, în conformitate cu dreptul internațional, drept un atac împotriva Federației Ruse și nu vor rămâne fără un răspuns ferm și oportun.” Oficialul rus adaugă că Moscova ar folosi „toate mijloacele de care dispune” pentru a proteja cetățenii ruși din Transnistria, Grupul Operativ al Trupelor Ruse și contingentul de menținere a păcii, susținând că Rusia este „pregătită pentru orice evoluție a situației”. Contextul bilateral: restricții media, expulzări și închiderea centrului cultural rus Pe fondul acestei retorici, materialul notează că Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău și-a încetat oficial activitatea la începutul lunii iulie 2026, iar ambasada Rusiei ar urma să continue unele activități culturale prin secția de cultură. Anterior, s-a vehiculat ideea mutării instituției în regiunea transnistreană. Argumentele Chișinăului: securitate informațională și acuzații de spionaj Autoritățile moldovene justifică măsurile restrictive față de unele surse media prin nevoia de protejare a spațiului informațional și a securității naționale, în contextul intensificării ingerințelor informaționale după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit autorităților, în perioada stării de urgență au fost blocate aproximativ 75 de resurse online care ar fi răspândit informații false sau mesaje ce incitau la ură, dezordini în masă ori război, transmite TVRMoldova . În privința expulzărilor de diplomați ruși, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova le-ar fi justificat prin acuzații de spionaj, ingerință în afacerile interne și activități incompatibile cu statutul diplomatic, nu prin simplul fapt că diplomații erau ruși. Iar închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură este pusă în legătură cu drone rusești căzute pe teritoriul Republicii Moldova, conform articolului. [...]
România riscă presiuni pe prețurile energiei din cauza importurilor în următorii ani , pe fondul întârzierii noilor capacități de producție și al unor probleme punctuale din sistem, potrivit declarațiilor fostului ministru al Energiei Răzvan Nicolescu , făcute la Digi24 . Nicolescu spune că România va fi „nevoită să importe energie” în următorii aproximativ doi ani, până când noile proiecte de producție vor intra în funcțiune. În opinia sa, scenariul deconectării temporare a marilor consumatori este puțin probabil, deoarece există opțiuni de acoperire a necesarului prin capacități aflate în rezervă și prin importuri. Importurile ca soluție de echilibrare, cu efect posibil în facturi În cazul în care producția internă nu este suficientă, România poate importa energie din țările cu care are interconexiuni, inclusiv Grecia, Bulgaria și Ucraina. Fostul ministru a invocat existența capacităților transfrontaliere (linii de conectare) disponibile și a estimat că, după această perioadă de circa doi ani, România ar putea reveni la statutul de exportator. În paralel, închiderea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă adaugă presiune suplimentară asupra sistemului energetic, însă Nicolescu susține că există suficiente opțiuni pentru a acoperi consumul. „Panică” și discuțiile despre forță majoră, risc suplimentar pentru prețuri Întrebat despre posibilitatea ca furnizorii să invoce forța majoră pentru a modifica prețurile din contractele existente, Nicolescu a spus că situația „nu este atât de simplă” și a amintit că forța majoră se referă, în general, la evenimente excepționale (calamități, cutremure, războaie, fenomene extreme). Stabilirea existenței forței majore ar reveni instanțelor, în cazul unui litigiu. Principala sa îngrijorare rămâne însă efectul mesajelor alarmiste asupra pieței: „Singura mea îngrijorare majoră este pe zona de prețuri.” El avertizează că reacțiile exagerate și apariția panicii pot amplifica presiunile asupra prețurilor energiei și cere ca situația să fie explicată „clar și corect” pentru a evita distorsiuni în piață. Probleme structurale: proiecte întârziate și rolul cărbunelui în criză Nicolescu a criticat ritmul lent al proiectelor energetice ale companiilor de stat, dând exemplul unei centrale începute în urmă cu aproximativ 12 ani și încă nefinalizate. În schimb, el spune că mizează pe proiecte private aflate într-un stadiu avansat pentru creșterea producției. În ceea ce privește centralele pe cărbune, fostul ministru consideră că ele pot fi utile în perioade de criză, chiar dacă sunt vechi și au randamente mai scăzute. Pe termen lung, România ar trebui să se bazeze pe soluții mai eficiente și pe capacități noi, iar închiderea unor centrale pe cărbune înainte de a avea înlocuitori a fost, în opinia sa, o greșeală: „Întâi pui în loc și apoi închizi.” [...]
Românii din nord-vest au o fereastră scurtă pentru eclipsă, iar restul țării poate miza pe Perseide în noaptea de 12 spre 13 august, cu condiții favorabile de observare datorită luminozității reduse a Lunii, potrivit Digi24 . Eclipsa de Soare din 12 august 2026 va fi vizibilă doar parțial din România și doar din extremitatea nord-vestică, în apropierea apusului. La Carei, fenomenul începe în jurul orei 20:21 și atinge maximul aproximativ la 20:45, cu câteva minute înainte de apus. În schimb, din București și din regiunile estice, eclipsa nu poate fi observată, deoarece Soarele coboară sub orizont înainte ca faza parțială să devină vizibilă. Unde se vede eclipsa și cât acoperă Luna din Soare Pe lângă Carei, eclipsa poate fi urmărită și din Salonta, Oradea, Marghita, Satu Mare, Arad și Timișoara. În mai multe dintre aceste localități, Luna va acoperi peste 30% din discul solar, iar în zona Salonta–Oradea acoperirea ajunge la aproximativ 33%, conform informațiilor Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu ”, citate de publicație. La nivel european, eclipsa totală se vede doar din interiorul „benzii de totalitate” (o zonă îngustă), care traversează Groenlanda, Islanda, Oceanul Atlantic, nordul Portugaliei, nordul Spaniei și Insulele Baleare. Punctul maxim este deasupra Atlanticului, la circa 45 km vest de coasta Islandei, unde totalitatea durează aproximativ două minute și 18 secunde. Observarea în siguranță: ce echipamente sunt recomandate Digi24 avertizează că privirea directă către Soare fără protecție poate provoca leziuni grave și ireversibile ale retinei, chiar și în timpul unei eclipse parțiale. Pentru observații sunt recomandate: ochelari speciali pentru eclipse, destinați explicit observațiilor solare și conform standardului ISO 12312-2 (cu verificarea filtrului înainte de utilizare); filtre de sudură cu nuanța 14; filtre solare dedicate pentru telescoape/binocluri (inclusiv folii Mylar produse pentru observații solare), montate corespunzător. Ochelarii de soare obișnuiți nu sunt suficienți, iar instrumentele optice și aparatele foto nu trebuie îndreptate spre Soare fără filtre solare montate în partea frontală, notează sursa. Vizibilitatea depinde și de un orizont liber, dar și de condițiile meteo și gradul de înnorare. Perseidele: maxim în noaptea de 12 spre 13 august, vizibile din toată țara După lăsarea întunericului, atenția se mută la Perseide, curent de meteori care își intensifică activitatea pe parcursul nopții și atinge maximul spre dimineață. Cele mai bune condiții sunt în nopțile de 12 spre 13 august și 13 spre 14 august, iar intervalul 11–14 august oferă cele mai mari șanse de observație, dacă cerul este senin și poluarea luminoasă este redusă. Spre deosebire de eclipsă, Perseidele pot fi observate din toată România, cu rezultate mai bune în zone cu cer întunecat (rural, montan sau la marginea orașelor). În condiții ideale se pot vedea până la 100 de meteori pe oră, în timp ce în marile orașe, din cauza iluminatului public, numărul scade de regulă la 10–20 pe oră. În 2026, Luna nu ar urma să afecteze semnificativ observațiile, datorită luminozității sale reduse, mai arată Digi24. [...]
Reacția Rusiei la achiziția Portului Internațional Giurgiulești este citită de București ca un semnal de presiune geopolitică cu miză economică , în condițiile în care România își consolidează rolul în logistica regională și în conectarea Republicii Moldova la UE, potrivit Digi24 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a spus la Digi24 că atacul verbal al Ministerului rus de Externe vine pe fondul nemulțumirii Moscovei față de „creșterea influenței regionale a României” și a încercării Rusiei de a muta atenția în afara propriilor granițe. De ce contează: controlul infrastructurii logistice devine instrument de influență În interpretarea șefei diplomației, achiziția Portului Internațional Giurgiulești are o dimensiune care depășește tranzacția în sine: ea ar întări conectarea Republicii Moldova cu Europa și, implicit, ar reduce spațiul de manevră al Rusiei în regiune. „Este o nemulțumire pe care Rusia o are față de creșterea influenței regionale a României, față de creșterea gradului de conectare a Republicii Moldova cu Europa, cu Uniunea Europeană.” Țoiu a mai susținut că Moscova încearcă să „mute atenția” în exterior, pe fondul unor vulnerabilități interne, fără a detalia însă elemente suplimentare în materialul citat. Context: achiziția nu ar fi fost o decizie „de moment” Ministra a indicat că procesul de negociere pentru Giurgiulești a început cu mai mult timp înainte, sugerând că nu este o reacție punctuală la evoluții recente, ci rezultatul unor discuții mai vechi între România și Republica Moldova. În material este menționat și atacul lansat de Ministerul Afacerilor Externe din Rusia , în contextul achiziției, într-o știre separată a publicației: Digi24 . Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă măsuri concrete anunțate de România ca răspuns la reacția Rusiei. Miza imediată rămâne gestionarea consecințelor diplomatice ale tranzacției și menținerea cursului de integrare economică și logistică a Republicii Moldova către piața europeană, așa cum reiese din poziționarea exprimată de Oana Țoiu. [...]
Două drone au fost neutralizate în zona Neptun Deep , iar intervenția arată presiunea de securitate asupra lucrărilor offshore din Marea Neagră, după ce scafandrii EOD ai Armatei Române au distrus controlat două aparate de zbor fără pilot aflate în derivă, potrivit Digi24 . Dronele, de tip Gerbera, au fost observate de una dintre navele care executau lucrări în zona platformei Neptun Deep, iar o navă a Gărzii de Coastă, cu militari la bord, s-a deplasat în zonă, conform ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, citat de publicație. „Au fost identificate două sisteme UAV în derivă (poza din cadrul video) și alte câteva resturi. MApN a luat legătura cu partenerii ucraineni, care au confirmat că sistemele nu le aparțin.” Incidentul a avut loc în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 90 de mile marine (circa 165 de kilometri) de Constanța. Pentru siguranța căii navigabile și a lucrărilor din jurul platformei, autoritățile au decis distrugerea controlată prin detonare. Cum s-a desfășurat intervenția Ministerul Apărării Naționale (MApN) precizează că sistemele au fost semnalate în jurul orei 08:00 de personalul unei nave civile care lucra în zonă. La fața locului a ajuns o navă a Gărzii de Coastă, cu o echipă specializată în intervenții EOD (neutralizarea munițiilor explozive) din Forțele Navale. În cadrul misiunii au fost identificate: două sisteme aeriene fără pilot (UAV), model Gerbera, „posibil cu încărcătură explozivă”; o aripă provenită de la o dronă. Cele două UAV au fost neutralizate prin detonare controlată, iar fragmentul care „nu prezenta risc pirotehnic” a fost preluat la bord. MApN afirmă că operațiunea s-a desfășurat în condiții de siguranță. Context: ce sunt dronele Gerbera În material este prezentat și contextul tehnic: Gerbera sunt drone multifuncționale de producție rusească, descrise ca o versiune mai ieftină și simplificată a dronelor iraniene Shahed-136 (cunoscute în Rusia ca Geran-2). Sunt folosite în special ca „momeală” pentru a satura și induce în eroare apărarea antiaeriană, dar pot avea și rol de recunoaștere sau atac. Potrivit aceleiași surse, Gerbera pot fi echipate și cu o încărcătură explozivă mică, de aproximativ 6–8 kg, însă acest rol este secundar din cauza autonomiei reduse când sunt încărcate. [...]
Înaintea dezbaterii de la CCR pe Legea integrității , liderul senatorilor AUR se delimitează de un amendament al propriului partid privind extinderea declarațiilor de avere și includerea partenerilor de viață ai politicienilor, potrivit Digi24 . Petrișor Peiu a spus că nu ar fi depus un astfel de amendament și că nu consideră legitimă „lupta” politică dusă împotriva unor persoane care nu sunt implicate în politică. Miza este una de reglementare: Curtea Constituțională urmează să discute miercuri contestațiile privind Legea integrității, inclusiv sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan . În acest context, amendamentul AUR legat de declarațiile de avere extinse și de partenerii de viață ai demnitarilor a devenit subiect de dispută publică. Peiu a argumentat că extinderea confruntării politice către familie sau apropiați ai oponentului ar trebui evitată, invocând un „cod al onoarei” în politică. „Eu aș descuraja astfel de chestiuni. Până la urmă trebuie să avem un cod al onoarei. Dacă mă lupt cu Nicușor Dan, mă lupt cu Nicușor Dan, nu cu soția sau ce este doamna... concubină.” Senatorul AUR a adăugat că, din câte știe, persoana vizată „nu e în politică” și „nici nu pare prea influentă”, insistând că disputa ar trebui purtată „cu oponentul politic în soluții pentru țară”. Tot în intervenția de la Digi24, Peiu a vorbit și despre o întâlnire recentă a AUR cu Nicușor Dan, precizând că „ultima întâlnire” a avut loc la consultările cu partidele, imediat după ce „domnul Veștea a plecat fără să aibă guvernul învestit”. [...]
