Știri
Știri din categoria Diverse
Cutremurul de marți seară a declanșat verificări în teren și un mesaj oficial de prevenție, într-un test practic pentru capacitatea de reacție a autorităților, potrivit Digi24. Seismul a avut magnitudinea 4,3 și s-a produs la ora 20:21, în zona seismică Vrancea, conform Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).
INFP a actualizat ulterior datele, revizuind parametrii cutremurului: magnitudinea a fost stabilită la 4,3, iar adâncimea la 133,2 km. În varianta inițială, instituția indicase magnitudinea 4,5 și o adâncime de 140,0 km.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov a transmis populației să își păstreze calmul, avertizând că pot urma replici. ISU a precizat că, la momentul comunicării, nu erau înregistrate apeluri la 112 și că echipele fac recunoașteri în teren pentru a identifica eventuale consecințe.
„În urmă cu puțin timp s-a produs un cutremur. Păstrați-vă calmul, pot urma replici ale cutremurului. În acest moment efectuăm recunoașteri în teren, pentru a identifica posibile consecințe. Nu sunt înregistrate apeluri la numărul de urgență 112.”
Pentru recomandări despre comportamentul înainte, în timpul și după cutremur, ISU a indicat platforma națională fiipregatit.ro, menționată ca sursă oficială de informare pentru situații de urgență.
Conform datelor INFP citate de publicație, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe:
Recomandate
Apariția unei „polinii” uriașe în plină iarnă arată cât de repede pot deveni instabile condițiile care țin gheața marină la locul ei , un element-cheie pentru protecția calotei antarctice și, indirect, pentru riscul de creștere a nivelului mărilor, potrivit Digi24 . O gaură de apă deschisă înconjurată de gheață (numită „polinie”) a fost observată în august 2024 în golful Breid, Antarctica de Est, într-o perioadă în care zona este, de regulă, complet înghețată. La dimensiunea maximă, suprafața a ajuns la 89.121 de kilometri pătrați, puțin sub teritoriul Portugaliei; în articol este menționată și o estimare rotunjită de aproximativ 90.000 de kilometri pătrați. Ce a declanșat fenomenul Cercetătorii din India, coordonați de specialistul Jeebanjyoti Swain , au concluzionat că polinia a fost rezultatul unei combinații de episoade meteorologice și oceanografice extreme, relatează Digi24, citând Science Alert . Concluziile au fost publicate în revista Geophysical Research Letters . Potrivit studiului, mecanismul a inclus: râuri atmosferice intense (șase episoade în iulie–august 2024), care au transportat aer cald și umed spre Antarctica și au împins gheața marină spre pol; valuri de căldură marină persistente, care au îngreunat înghețarea apei; vânturi puternice care au produs „sucțiunea Ekman” (deplasarea apelor de la suprafață sub acțiunea vântului), aducând la suprafață apă mai caldă din straturile profunde și încetinind sau chiar împiedicând formarea gheții. Autorii notează că aceste râuri atmosferice s-au numărat printre cele mai puternice episoade de transport al umidității înregistrate vreodată în mijlocul iernii antarctice. De ce contează: rolul gheții marine ca „zonă-tampon” Deși gheața marină plutește și nu ridică direct nivelul mărilor atunci când se topește, ea funcționează ca zonă-tampon în jurul platformelor de gheață și al ghețarilor. Dacă întinderea gheții marine scade, o parte mai mare a calotei glaciare antarctice rămâne expusă apelor oceanice tot mai calde, ceea ce poate accelera procesele care duc la creșterea nivelului mărilor. Gheața marină este, în același timp, importantă pentru ecosistemele antarctice, iar lanțurile trofice care susțin o mare parte din viața oceanelor depind de revenirea regulată a gheții. Context: minime istorice recente ale gheții marine Articolul mai arată că, în acest an, Antarctica a înregistrat a treia cea mai redusă întindere a gheții marine de iarnă de când se fac măsurători. Totodată, cele mai scăzute patru valori ale întinderii gheții marine de iarnă au fost înregistrate în ultimii patru ani: recordul minim a fost în 2023, iar 2024 (când a apărut polinia din golful Breid) este pe locul al doilea. În iunie, o suprafață extinsă din Marea Bellingshausen, în vestul Peninsulei Antarctice, nu a înghețat, lăsând expusă o zonă de ocean aproximativ cât Franța, deși în mod normal ar fi trebuit să fie acoperită de gheață marină. Ce urmează, potrivit cercetătorilor Echipa lui Swain estimează că astfel de polinii ar putea apărea mai frecvent în viitor, pe măsură ce schimbările climatice intensifică râurile atmosferice, favorizează valuri de căldură mai frecvente și mai persistente și contribuie la încălzirea straturilor superioare ale Oceanului Austral. În articol este menționat și că există dovezi că modificările climei globale sunt provocate de activitățile umane, în principal prin arderea combustibililor fosili, ceea ce înseamnă că tendințele pot fi influențate prin reducerea cauzelor. [...]
Europa riscă o vulnerabilizare majoră dacă SUA se retrag din arhitectura de apărare , avertizează șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, Kirilo Budanov , într-un interviu citat de Digi24 . Mesajul are implicații directe pentru planificarea bugetelor de apărare și pentru ritmul în care statele europene își pot construi capabilități autonome. În interviul acordat Euronews , Budanov spune că o arhitectură de securitate europeană fără implicarea americană ar fi „o variantă proastă”, „foarte proastă” și „foarte periculoasă” pentru Europa. El susține că, deși se lucrează la conturarea viitorului cadru de securitate, acesta nu este încă definit, ceea ce face prematură stabilirea rolurilor pentru fiecare stat. Presiunea militară a Rusiei și cursa tehnologică Budanov afirmă că intensificarea atacurilor aeriene rusești urmărește „epuizarea și intimidarea” populației civile și descrie abordarea Moscovei drept „terorism clasic”. Întrebat dacă Rusia mizează pe oboseala societății ucrainene pentru a forța concesii, el răspunde fără echivoc că „da, ei cred asta”. Pe componenta operațională, oficialul ucrainean respinge ideea că Rusia s-ar adapta mai rapid decât Ucraina, deși menționează schimbări de tactică precum drone mai rapide, cu motoare cu reacție, rute de zbor modificate și atacuri combinate mai complexe. Drone interceptoare: utilizare experimentală, miza fiind producția în masă Ucraina lucrează la o nouă generație de interceptoare pentru a contracara dronele rusești mai rapide, iar Budanov spune că tehnologia a trecut de testele convenționale și este deja folosită „experimental în luptă”. Problema principală rămâne extinderea la scară largă, inclusiv prin îmbunătățiri inginerești și, mai ales, prin producția în masă. „Problema este extinderea acestei tehnologii la scară largă.” Budanov afirmă că Ucraina ar putea atinge nivelul necesar de producție înainte de iarna următoare, invocând faptul că a văzut personal tehnologia și procesul de producție. Cooperare industrială cu Europa, dar cu prioritate pentru nevoile Ucrainei În paralel, Budanov indică posibilitatea ca tehnologiile ucrainene să intre în parteneriate industriale cu state europene, în cadrul programului „Drone Deal”, unde mai multe țări au semnat deja acorduri de cooperare cu Kievul. El precizează însă că Ucraina va rămâne clientul prioritar, iar satisfacerea cererii altor țări ar putea veni doar după acoperirea nevoilor interne. Cooperarea ar putea lua forme precum întreprinderi comune sau, în unele cazuri, unități de producție în străinătate, cu ingineri ucraineni și proprietate comună. Totuși, Budanov consideră că anumite tehnologii esențiale ar trebui păstrate în interiorul Ucrainei. Dimensiunea financiară: surse identificate, dar nevoi variabile Budanov spune că autoritățile de la Kiev pot identifica deja surse pentru acoperirea „cu siguranță” a celei mai mari părți a necesităților financiare imediate, făcând referire la negocierile în curs cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană. În același timp, subliniază că aceste necesități se schimbă odată cu evoluția războiului, în funcție de intensitatea și tipul atacurilor rusești. Pe termen lung, el afirmă că susține o economie liberală, cu intervenție limitată a statului și o politică fiscală predictibilă, dar face distincția între obiectivele structurale și urgența momentului: „Dar acum trebuie să supraviețuim.” În ceea ce privește exporturile de armament, Budanov spune că acestea rămân limitate de nevoile Ucrainei și că, în general, vânzarea de arme trebuie să se facă în condiții „stricte, transparente și ușor de înțeles”. [...]
Serbia intră într-o perioadă de tranziție politică, cu alegeri prezidențiale și parlamentare programate până la finalul anului , după ce Ana Brnabić a preluat funcția de președinte interimar în urma demisiei lui Aleksandr Vučić, potrivit Digi24 . Miza imediată este stabilitatea instituțională într-un interval limitat la cel mult trei luni, până la organizarea scrutinelor. Brnabić devine astfel, în premieră, prima femeie membră a comunității LGBT care conduce Serbia. Ea va exercita atribuțiile de șef al statului cu titlu interimar, într-un context în care scena politică de la Belgrad este tensionată de proteste anticorupție, declanșate după tragedia de la gara din Novi Sad , unde au murit 14 tineri. Cine este Ana Brnabić și cum a ajuns în vârful puterii Ana Brnabić a intrat în politică în 2015, la invitația lui Vučić, și s-a alăturat partidului prezidențial în 2019. Înainte de cariera politică, a lucrat peste un deceniu în mediul privat. În 2016 a fost numită ministru al administrației publice, iar în 2017 a fost propusă de Vučić pentru funcția de prim-ministru. La acel moment, numirea ei a fost dublu simbolică: prima femeie premier și prima persoană gay șef al guvernului într-o țară majoritar ortodoxă și fostă comunistă, iar Digi24 notează că a fost o premieră și la nivelul estului Europei ortodox și postcomunist. În 2024, Brnabić a trecut de la conducerea guvernului la șefia parlamentului de la Belgrad. Poziționarea față de proteste și acuzațiile privind „tunul sonic” După tragedia de la Novi Sad și izbucnirea demonstrațiilor anticorupție, Brnabić s-a poziționat ferm împotriva manifestațiilor, criticând inclusiv acuzațiile potrivit cărora autoritățile ar fi folosit un „tun sonic” împotriva protestatarilor. „Protestatarii noștri sunt într-adevăr o specie aparte, care a simțit consecințele acelui fals tun sonic abia trei zile mai târziu.” Ce urmează: fereastră de maximum trei luni și alegeri până la final de an Mandatul de președinte interimar al Anei Brnabić este limitat la cel mult trei luni. Până la finalul anului, în Serbia ar urma să aibă loc atât alegeri prezidențiale, cât și parlamentare, ceea ce transformă interimatul într-o etapă-cheie de administrare a tranziției și de pregătire a scrutinelor. [...]
Statul ridică dobânzile la Tezaur până la 7,50% și extinde canalele de cumpărare , într-o nouă ediție disponibilă din 5 octombrie, cu venituri neimpozabile și posibilitatea de răscumpărare înainte de scadență, potrivit Digi24 . Miza pentru investitori este randamentul în lei, iar pentru stat – atragerea de finanțare pentru deficit și refinanțarea datoriei publice. Noua ediție Tezaur se adresează persoanelor care au împlinit 18 ani și include titluri de stat în lei cu scadențe de unu, trei și cinci ani. Dobânda se plătește anual, iar câștigurile nu sunt supuse impozitării. Ce dobânzi oferă noua ediție Tezaur Ministerul Finanțelor lansează trei emisiuni, cu următoarele dobânzi anuale: scadență la 1 an: 6,50% pe an; scadență la 3 ani: 7% pe an; scadență la 5 ani: 7,50% pe an. Valoarea nominală a unui titlu este de 1 leu, iar dobânda se achită la datele prevăzute în prospectul emisiunii. Unde pot fi cumpărate și până când se pot face subscrieri Perioada de subscriere începe pe 5 octombrie și se încheie cel târziu pe 6 noiembrie, în funcție de canalul ales. Titlurile pot fi cumpărate astfel: prin Ghișeul.ro: 5 octombrie – 4 noiembrie; online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV): 5 octombrie – 5 noiembrie; de la unitățile Trezoreriei Statului: 5 octombrie – 6 noiembrie; prin oficiile Poștei Române din mediul urban: 5 octombrie – 5 noiembrie; prin oficiile poștale din mediul rural: 5 octombrie – 4 noiembrie. Prin Ghișeul.ro pot investi cetățenii români care au cont pe platformă și dețin un card de debit; această opțiune a fost introdusă în martie 2025. Ce flexibilitate au investitorii și cum își pot muta banii în contul bancar O persoană poate face mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni, iar operațiunile pot fi anulate doar în perioada de subscriere, pe bază de cerere. Titlurile sunt transferabile și pot fi răscumpărate înainte de scadență, conform Ministerului Finanțelor. Pentru transferul banilor din contul de subscriere Tezaur într-un cont bancar personal, investitorii trebuie să completeze Ordinul de plată multiplu electronic (OPME), formular disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor, în secțiunea „Tezaur Online”, care se transmite apoi prin SPV. Se aplică un comision de 0,51 lei pentru transferuri de până la 50.000 de lei și de 6 lei pentru sume mai mari. Ministerul Finanțelor precizează că sumele atrase prin această emisiune vor fi folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, iar prospectul emisiunii (și eventualele modificări) urmează să fie publicat pe site-urile Ministerului Finanțelor și Poștei Române. [...]
Iranul își extinde lista de ținte potențiale, ceea ce crește riscul de șoc pe piața petrolului. Potrivit Digi24 , Teheranul pregătește un răspuns militar mai amplu dacă SUA reiau atacurile la scară largă, iar scenariile discutate includ lovituri nu doar asupra obiectivelor americane, ci și asupra țărilor care sprijină operațiunile Washingtonului și, posibil, asupra unor ținte din afara Orientului Mijlociu. Informațiile sunt atribuite unor oficiali iranieni citați de Reuters, care indică faptul că planificarea s-a intensificat după revenirea președintelui Masoud Pezeshkian de la New York, în condițiile în care nu există încă o decizie finală privind amploarea și momentul unei eventuale riposte. În paralel, negocierile diplomatice avansează cu dificultate, iar niciuna dintre părți nu ar da semne că este dispusă la compromisuri. Miza economică: rutele energetice și riscul de volatilitate Materialul plasează escaladarea într-un context în care conflictul a afectat deja transporturile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru fluxurile energetice globale. Iranul și grupările aliate ar fi încercat să crească presiunea asupra SUA prin extinderea conflictului în regiune, ceea ce a sporit riscurile pentru piețele energetice. Este menționat și un al doilea punct de presiune: acțiunile houthiștilor în zona Bab el-Mandeb, care ar fi amplificat riscurile pentru rutele energetice globale și accesul către Marea Roșie. Pregătiri operaționale: coordonare cu aliați regionali Doi oficiali iranieni citați spun că Teheranul a transmis grupărilor aliate din Liban, Yemen și Irak să fie pregătite să sprijine Iranul în cazul unui nou atac american de amploare. Instrucțiunile ar viza un răspuns coordonat care s-ar putea întinde „de la Strâmtoarea Hormuz până la interesele SUA din regiune și din afara Orientului Mijlociu”. Ministerul iranian de Externe nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de a comenta aceste informații, potrivit aceleiași relatări. Diplomație cu șanse reduse și constrângeri financiare Deși pregătirile militare sunt în derulare, canalul de negocieri ar rămâne deschis. Teheranul ar fi transmis Washingtonului, prin mediatori din Qatar, o propunere care ar putea duce la redeschiderea Strâmtorii Hormuz și la încetarea ostilităților din regiune în termen de șapte zile. Propunerea ar include, potrivit autorităților iraniene citate în material: încetarea luptelor; ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene; deblocarea a cel puțin 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei) din fonduri iraniene înghețate; acordarea unei derogări de la sancțiunile impuse exporturilor de petrol. Donald Trump ar fi declarat că a respins propunerea, în timp ce presa de stat iraniană a relatat că Qatarul a transmis Teheranului un răspuns din partea SUA, aflat în analiză. Surse iraniene susțin că Washingtonul ar dori includerea programului nuclear în negocieri, în timp ce Teheranul condiționează discuțiile pe această temă de îndeplinirea a șapte condiții. În fundal, o preocupare majoră pentru conducerea iraniană ar fi capacitatea economiei de a rezista unei confruntări prelungite, în condițiile în care blocada americană a afectat exporturile de petrol, o sursă esențială de venituri pentru Iran. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția imediată depinde de două variabile încă neclarificate: dacă SUA vor relua atacurile la scară largă și ce formă ar lua răspunsul iranian. Extinderea listei de ținte și accentul pus pe puncte strategice precum Strâmtoarea Hormuz indică însă un risc mai mare de escaladare cu efecte directe asupra transporturilor de energie și, implicit, asupra volatilității prețurilor la combustibili. [...]
Germania pregătește pentru 2027 primul regiment de drone al Bundeswehr , o schimbare operațională majoră care mută accentul armatei spre sisteme fără pilot, pe fondul lecțiilor din războiul din Ucraina, potrivit Digi24 . Ministrul Apărării de la Berlin, Boris Pistorius , a spus că unitatea ar urma să fie înființată anul viitor și să devină operațională „în cursul anului 2027”, fiind descrisă drept „o unitate independentă pentru sisteme fără pilot”. Declarațiile au fost făcute la poligonul de antrenament militar de la Bergen, în nordul Germaniei, iar informațiile sunt atribuite agenției DPA. Regimentul ar urma să aibă până la 600 de membri și să acopere o rază de acțiune de până la 500 de kilometri. Pistorius a argumentat schimbarea prin nevoia de a integra dronele în modul de luptă terestru: „Oricine dorește să aibă succes pe uscat trebuie pur și simplu să stăpânească utilizarea sistemelor fără pilot.” De ce contează: trecerea la „sisteme fără pilot” devine o prioritate de capacitate Planul indică o repoziționare practică a Bundeswehr către utilizarea extinsă a dronelor, în condițiile în care conflictul din Ucraina a arătat rolul central al „războiului cu drone” în confruntarea cu Rusia. În acest context, Germania încearcă să intensifice utilizarea dronelor în armată, nu doar ca echipamente auxiliare, ci ca element organizat într-o unitate dedicată. Context: presiune pentru accelerarea desfășurării dronelor În același fir al accelerării, șeful armatei germane, Christian Freuding, declara în iunie, în timpul unei vizite la exercițiul militar Freedom Shield 2026 din Lituania, că există o intenție „urgentă” de a desfășura mai multe drone și sisteme de arme fără pilot. Din informațiile disponibile în material nu reiese ce tipuri de drone vor fi folosite, ce buget este alocat sau care va fi calendarul detaliat de achiziție și instruire, însă direcția este explicită: Bundeswehr își construiește o capacitate autonomă dedicată sistemelor fără pilot, cu țintă de implementare în 2027. [...]
