Știri
Știri din categoria Statistici
Revizuirea rapidă a datelor seismice după cutremurul de joi după-amiază din județul Buzău arată cât de dinamică este raportarea inițială și cum se stabilizează parametrii folosiți în evaluările de risc, potrivit HotNews.
Seismologii au actualizat magnitudinea la 3,4, de la 3,3 inițial, și au revizuit și adâncimea la care s-a produs seismul, conform informațiilor transmise de Agerpres, pe baza datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Cutremurul a avut loc la ora 13:22, la o adâncime de 128,7 km, în zona seismică Vrancea, în apropierea mai multor orașe, între care Buzău și Ploiești. INCDFP indică următoarele repere de distanță: 48 km sud de Buzău, 55 km nord-est de Ploiești, 62 km sud-est de Brașov, 66 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 74 km sud de Focșani și 86 km nord-est de Târgoviște.
De la începutul lunii august, în România s-au produs cinci cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,4 și 3,4, conform datelor citate.
Cel mai important seism din acest an a fost de 4,5, produs pe 26 februarie, în județul Vrancea.
Recomandate
Deși PIB-ul a urcat cu 2,1% în T3 față de T2, economia rămâne în contracție pe primele nouă luni , potrivit datelor INS citate de Mediafax . Imaginea de ansamblu indică o revenire trimestrială, dar insuficientă pentru a compensa scăderea acumulată față de 2025. Pe comparația anuală, în trimestrul III din 2026 PIB-ul a înregistrat o creștere de 0,1% față de același trimestru din 2025 pe seria brută și de 0,3% pe seria ajustată sezonier (adică după eliminarea variațiilor sezoniere). Față de trimestrul anterior, avansul a fost de 2,1%. De ce contează: creșterea din T3 nu schimbă încă trendul din 2026 În perioada 1 ianuarie–30 septembrie 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,3% comparativ cu aceeași perioadă din 2025 pe seria brută și cu 1,0% pe seria ajustată sezonier, conform INS. Asta înseamnă că, în pofida accelerării din trimestrul III, economia rămâne pe minus la nivelul întregului an, până la acest moment. Revizuiri statistice: INS a recalculat seria ajustată sezonier INS precizează că seria ajustată sezonier a PIB-ului trimestrial a fost recalculată după includerea estimărilor pentru trimestrul III 2026, ceea ce a dus la revizuiri față de varianta publicată în octombrie 2026. Publicația nu detaliază amplitudinea revizuirilor, ci doar faptul că acestea au avut loc. Context bugetar: așteptări pentru 2027 În același context, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat că prognozele bugetare pentru 2027 indică o creștere economică de 1,7–1,8 și că se aștepta ca trimestrul III să fie unul „de revenire”, potrivit informațiilor citate. [...]
Încrederea ridicată în 112 indică un serviciu public folosit pe scară largă , cu potențial direct de a susține funcționarea operațională a intervențiilor de urgență, potrivit datelor prezentate de Digi24 . Un sondaj INSCOP Research arată că peste 80% dintre români declară că au încredere în serviciul 112, iar aproape șase din zece spun că au apelat cel puțin o dată numărul unic de urgență. Ce arată cifrele despre utilizare și încredere Conform cercetării realizate la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, 81,2% dintre respondenți au declarat că au foarte multă sau destul de multă încredere în serviciul 112. Structura răspunsurilor indică: 38,2%: „foarte multă” încredere 43,1%: „destul de multă” încredere La polul opus, 16,6% spun că au „destul de puțină” sau „foarte puțină” încredere (12,1% respectiv 4,5%), iar 2,2% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Pe partea de utilizare, 58,3% dintre respondenți afirmă că au apelat cel puțin o dată 112 pentru a semnala o urgență. În același timp, 40,9% spun că nu au folosit niciodată serviciul, iar 0,8% nu au răspuns. De ce contează operațional: încrederea se leagă de experiența directă Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , pune nivelul ridicat de încredere pe seama utilității percepute a serviciului și a accesibilității lui, într-un context mai larg de neîncredere în instituții. „Într-un climat social marcat de neîncredere în numeroase instituții ale statului, nivelul foarte ridicat de încredere în serviciul 112 arată că românii apreciază serviciile publice operate de stat atunci când le percep ca fiind utile, accesibile și capabile să răspundă unor nevoi concrete.” Acesta mai arată că folosirea repetată poate consolida încrederea prin contact direct cu serviciul. „Faptul că majoritatea românilor au apelat cel puțin o dată la serviciul 112 arată cât de prezent este acesta în viața de zi cu zi și sugerează că încrederea ridicată nu se bazează doar pe imaginea publică a serviciului 112, ci poate fi susținută și de experiența directă a cetățenilor.” În același context, Ștefureac amintește că, potrivit datelor statistice publice, în ultimii 20 de ani serviciul 112 a fost apelat de peste 300 de milioane de ori. Cum a fost realizat sondajul Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, prin metoda „mixed-mode secvențial” (CATI–CAWI, adică interviuri telefonice asistate de calculator și chestionare online). Eșantionul a inclus 1.197 persoane (1.081 CATI și 116 CATI to CAWI), reprezentativ pentru populația neinstituționalizată din România de 18 ani și peste, iar eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Detaliile metodologice sunt disponibile în documentul INSCOP: sondajului . [...]
Șase industrii au trecut de pragul de 10.000 lei net, semn că presiunea pe costurile cu forța de muncă se extinde dincolo de IT , potrivit unei analize din Ziarul Financiar , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) pentru august 2026. Datele arată că sectoarele cel mai bine plătite rămân un „grup distinct” față de restul economiei: în IT salariul mediu net a ajuns la 13.010 lei pe lună în august, în timp ce alte șase domenii au depășit 10.000 lei net. Unde se concentrează salariile mari și de ce contează În fruntea clasamentului rămân activitățile din IT, urmate de două ramuri din zona petrol și gaze, ceea ce indică o competiție puternică pentru specialiști în industrii cu cerere ridicată și bazin relativ limitat de candidați. În topul menționat de analiză, primele trei poziții sunt: programare și consultanță în tehnologia informației: 13.010 lei net/lună (august 2026); extracția petrolului și gazelor : 11.760 lei net/lună ; fabricarea produselor de cocserie și din prelucrarea țițeiului: 11.478 lei net/lună . În același timp, transporturile aeriene „vin din urmă”, cu un nivel care a trecut de 10.000 lei net. Domeniile care au intrat în „clubul” de peste 10.000 lei net Pe lângă IT și segmentele din oil&gas, analiza mai indică mai multe activități care au depășit pragul de 10.000 lei net în august: transporturi aeriene: 10.732 lei net/lună ; activități de editare: 10.698 lei net/lună ; activitățile centralelor, birourilor administrative, managementului și consultanței: 10.413 lei net/lună ; industria tutunului: 10.285 lei net/lună . Ritmul din IT: creștere anuală de 7,9% Pentru IT, Ziarul Financiar notează că salariul mediu net din august este cu 7,9% peste nivelul de anul trecut și o descrie drept „una dintre cele mai mari creșteri din IT din ultimii ani”. În interpretarea citată în articol, explicația ține de raportul cerere–ofertă pe piața muncii: „Sunt domenii care sunt mai «hot» şi acolo numărul de candidaţi nu este atât de mare. Deci totul ţine de cerere şi de ofertă.” Pentru companii, extinderea numărului de industrii cu salarii medii nete de peste 10.000 lei sugerează o presiune mai largă pe bugetele de personal, nu doar în tehnologie, ci și în energie și servicii specializate. [...]
Minimele de până la -10,5°C cresc riscul de îngheț local și pot afecta operațiunile din transport și agricultură , după noaptea 7–8 noiembrie, când temperaturile au fost negative pe aproape întreg teritoriul țării, potrivit datelor ANM citate de Mediafax . Cele mai scăzute valori s-au înregistrat în estul Transilvaniei, în special în depresiunile intramontane, unde aerul rece s-a acumulat peste noapte. La Miercurea-Ciuc s-au măsurat -10,5°C, la Toplița -9,9°C, iar la Poiana Stampei -9,6°C. Temperaturile au coborât la -9,9°C și la Întorsura Buzăului, în timp ce la Predeal minima a fost de -8,6°C. Unde s-a resimțit cel mai puternic răcirea Harta ANM indică minime negative inclusiv în marile orașe: Cluj-Napoca: -4,9°C Brașov: -5,7°C Sibiu: -4,4°C Iași: -3,4°C În nord, s-au înregistrat -6,8°C la Satu Mare, -5,6°C la Botoșani și -5,8°C la Suceava. În vest, Timișoara a avut -2,6°C, iar Oradea -1°C. În sud, au fost -0,2°C la Alexandria, -2,1°C la Giurgiu și -2,4°C la Călărași, iar pe litoral Constanța a coborât la -1,6°C și Mangalia la -0,3°C. Excepțiile: câteva minime pozitive În vest și sud-vest au existat zone cu temperaturi peste zero: Șiria (Arad) a avut 4,1°C, Caransebeș 0,7°C, Drobeta-Turnu Severin 1,4°C, iar Pitești 1,9°C. Explicația ANM: inversiunea termică în depresiuni Mediafax arată că frigul accentuat din estul Transilvaniei este favorizat de relieful depresionar și de inversiunea termică: în nopți cu cer senin și vânt slab, solul pierde rapid căldură, aerul rece (mai dens) coboară și rămâne „blocat” în zonele joase, ceea ce duce la minime foarte scăzute în localități precum Miercurea-Ciuc și Întorsura Buzăului. Ce urmează: maxime de 7–13°C, dar nopți reci în continuare Pentru duminică, 8 noiembrie, prognoza indică maxime în general între 7 și 13°C, cu cer predominant senin, dar și posibilitatea apariției norilor joși; dimineața și noaptea, izolat, se poate forma ceață cu depuneri de chiciură. Noaptea următoare, minimele ar urma să fie între -7 și 4°C, iar în depresiunile din estul Transilvaniei pot ajunge din nou spre -12°C. Luni, 9 noiembrie, maximele sunt estimate între 6 și 13°C, cu cer temporar noros și ploi slabe posibile pe arii restrânse în vest și sud-vest. În București, maxima de duminică este de aproximativ 9–10°C, iar luni sunt așteptate 10–11°C. Pe termen de câteva săptămâni, estimările ANM (actualizate la 6 noiembrie) arată că în intervalul 9–15 noiembrie temperaturile medii vor fi ușor sub normal în regiunile extracarpatice, iar precipitațiile ar putea fi mai abundente în vest și local în centru. Pentru 16–22 noiembrie sunt estimate temperaturi medii ușor peste normal, iar spre finalul lunii regimul termic ar urma să revină aproape de mediile climatologice. [...]
Românii indică drept prioritate crearea de locuri de muncă pentru tineri , înaintea măsurilor de reducere a inflației și a costului vieții, potrivit datelor publicate de INSCOP , care preia concluziile unui sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026. Sondajul arată că 23,9% dintre respondenți consideră că noul guvern ar trebui să aibă ca prioritate „în primul rând” crearea de locuri de muncă pentru tineri. Pe locul al doilea se află reducerea inflației și a costului vieții, menționată de 19,2%, iar pe locul al treilea creșterea veniturilor populației, indicată de 16,4%. Din perspectiva impactului economic, ierarhia sugerează că presiunea socială se concentrează pe piața muncii și pe puterea de cumpărare, două zone care influențează direct consumul și, implicit, dinamica economiei interne. În același timp, faptul că reducerea inflației și a costului vieții apare imediat după ocuparea forței de muncă indică așteptări de măsuri cu efect rapid în bugetele gospodăriilor. Materialul publicat de INSCOP menționează că datele provin dintr-un sondaj INSCOP Research și trimite la articolul G4Media pentru detalii suplimentare, însă în conținutul disponibil aici nu apar alte rezultate sau defalcări care să permită o analiză mai fină pe categorii de populație ori pe alte priorități. [...]
Scăderea salariului mediu net în august prelungește erodarea puterii de cumpărare , într-un context în care INS indică deja 14 luni consecutive de diminuare a salariului real, potrivit datelor citate de Agerpres . În august 2026, câștigul salarial mediu net a coborât la 5.688 de lei, cu 132 de lei mai puțin decât în iulie, ceea ce înseamnă o scădere de 2,3% de la o lună la alta. Câștigul salarial mediu brut a fost de 9.497 de lei, în minus cu 212 lei față de luna precedentă (-2,2%). De ce contează: salariul real rămâne pe trend descendent INS notează că august este a 14-a lună consecutivă de scădere a salariului real (salariul ajustat cu evoluția prețurilor, adică un indicator al puterii de cumpărare). Instituția arată că în iulie 2025 față de iulie 2024 indicele era 97,6%, iar „de atunci lunar a fost în scădere”. Pe termen scurt, indicele câștigului salarial real a fost de 97,5% în august față de iulie 2026, iar de la un an la altul (august 2026 față de august 2025) a fost 99,5%, conform datelor INS. Explicațiile INS pentru scăderea din august INS pune scăderea lunară a câștigului mediu net, în majoritatea activităților din sectorul economic, pe seama unor factori sezonieri și operaționali, între care: acordarea în lunile precedente a unor prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, inclusiv sume din profit și bilete de valoare; nerealizări de producție și încasări mai mici, în funcție de contracte/proiecte; concedii de odihnă, perioadă în care nu se acordă tichete de masă și alte drepturi salariale. Diferențe mari între domenii: IT și petrol, la vârf; servicii și pescuit, la coadă Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu net au fost raportate în: programare și consultanță în tehnologia informației: 13.010 lei; extracția petrolului brut și a gazelor naturale: 11.760 de lei. La polul opus, cele mai mici salarii medii nete au fost în: alte activități de servicii: 2.985 de lei; pescuit și acvacultură: 2.998 de lei. Unde au fost cele mai mari variații lunare Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net, la nivel de diviziuni CAEN , au fost consemnate în: fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor: -18,3%; activități de arhitectură și inginerie, testări și analiză tehnică, fabricarea altor mijloace de transport, activități juridice și de contabilitate, precum și extracția petrolului brut și a gazelor naturale: între -10,5% și -14%. Pe de altă parte, cele mai semnificative creșteri au fost în: jocuri de noroc și pariuri: +8%; producție cinematografică, video și programe de televiziune, înregistrări audio și editare muzicală, difuzare și transmitere de programe, agenții de știri și alte activități de distribuție de conținut, activități sportive, recreative și distractive, fabricarea produselor din tutun: între +3% și +6,5%. Sectorul bugetar: scăderi ușoare În sectorul bugetar, în august 2026 față de iulie 2026, câștigul salarial mediu net a scăzut ușor în: sănătate și asistență socială: -1,1%; învățământ: -1%; administrația publică: -0,6%. Raportat la august 2025, câștigul salarial mediu net a fost mai mare cu 5,6% în august 2026, însă INS indică, prin indicele câștigului salarial real, că puterea de cumpărare nu a crescut în același ritm. [...]
