Știri
Știri din categoria Diverse
Ilie Bolojan spune că nominalizarea sa ca premier a depins de acceptarea unui pachet de măsuri pentru reducerea deficitului, după ce, inițial, atât liderii politici, cât și președintele Nicușor Dan au respins propunerile, potrivit Digi24.
Liderul PNL a relatat, într-un interviu pentru Profit.ro, că a renunțat într-o primă etapă la ideea de a prelua funcția, după ce măsurile prezentate nu au fost acceptate. În acest context, el susține că, după ce au fost verificate și alte variante pentru Palatul Victoria, s-a ajuns la concluzia că nici ceilalți potențiali candidați nu aveau soluții „foarte diferite”.
În final, programul său de guvernare ar fi fost acceptat „de toată lumea”, iar el a fost propus premier, pe baza propunerilor inițiale, conform relatării sale.
„Și am făcut niște propuneri. Într-o primă etapă n-au fost acceptate acele propuneri. A fost foarte bine, am spus: «Nominalizați pe cine doriți!» Între timp, verificându-se soluțiile, probabil că și cei care au fost contactați n-aveau soluții foarte diferite, și la final s-a acceptat, adică am fost propus eu, acceptându-mi-se propunerile.”
Din perspectiva guvernării, mesajul indică faptul că negocierile pentru formarea executivului au fost legate direct de conținutul măsurilor fiscale și bugetare, nu doar de numele premierului, iar acceptarea programului a venit după epuizarea alternativelor discutate. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii despre măsurile concrete propuse pentru reducerea deficitului.
Recomandate
Rareș Bogdan cere ca reducerea deficitului să fie făcută prin creșterea PIB, bazată pe investiții străine, nu prin austeritate , într-un mesaj în care îl critică pe Ilie Bolojan pentru modul în care ar fi gestionat ajustarea bugetară, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL susține că i-ar fi cerut în repetate rânduri lui Bolojan, atât în perioada în care acesta era președinte interimar, cât și după ce a devenit premier, să stimuleze creșterea economică prin atragerea de capital, în loc ca presiunea reducerii deficitului să fie transferată către pensionari, antreprenori și companii românești. „Singura șansă a României de a termina dezbaterea infinită despre deficit, strângerea curelei și lipsa banilor pentru plata facturilor sunt investițiile”, a scris Rareș Bogdan pe Facebook. Miza economică: deficitul, „rezolvat” prin investiții, nu prin tăieri În argumentația sa, Rareș Bogdan spune că reducerea deficitului bugetar ar trebui să vină din creșterea produsului intern brut (PIB), susținută de investiții, și nu „exclusiv” din măsuri de austeritate. El îl acuză pe fostul premier că ar fi încercat să reducă deficitul „pe seama” unor categorii vulnerabile și a mediului privat autohton. „Să nu mai încerce să «salveze» economia pe spatele pensionarilor, a companiilor românești decapitalizate, a micilor întreprinzători, a proprietarilor de imobile și a tot ce înseamnă inițiativă românească”, a transmis acesta. Unde vede capitalul și ce exemple invocă în regiune Rareș Bogdan afirmă că România ar avea avantaje care ar putea atrage capital din SUA, Canada, Marea Britanie, India și statele din Golf și indică domenii precum energia, agricultura, hidrocarburile și metalele neferoase. Mai menționează producția de oțel ca posibil avantaj în perspectiva reconstrucției Ucrainei. El compară România cu alte țări din regiune, invocând investiții anunțate în ultimii ani: 7,5 miliarde de euro în Ungaria, 6 miliarde plus alte 3 miliarde în Serbia, 5,5 miliarde în Cehia și 15 miliarde de euro pentru Grecia. Pentru România, susține că în urmă cu aproximativ trei ani ar fi fost alocate circa patru miliarde de euro, dar mai puțin de 500 de milioane ar fi ajuns să fie efectiv investite, restul fiind returnați după ce proiectele nu ar fi fost deblocate. Totodată, el afirmă că investițiile ar fi scăzut în mandatul lui Ilie Bolojan de la 3,4 miliarde de euro anual la 700 de milioane de euro. Publicația notează însă că cifrele invocate de Rareș Bogdan nu sunt însoțite de o serie statistică detaliată care să permită identificarea exactă a perioadei și a indicatorului folosit, iar comparația ar trebui raportată la datele oficiale privind investițiile străine directe pentru a putea fi evaluată. OCDE , ca „garanție” pentru investitori În mesajul său, europarlamentarul leagă îmbunătățirea climatului investițional și de aderarea României la OCDE, pe care o descrie drept un factor ce ar putea crește transparența cheltuirii banilor publici, predictibilitatea legislativă și încrederea investitorilor. În același context, spune că speră ca Luca Niculescu să înțeleagă importanța investițiilor străine pentru stabilizarea și dezvoltarea economiei. În final, Rareș Bogdan afirmă că, dincolo de calculele politice, prioritatea ar trebui să fie dezvoltarea țării și adaptarea clasei politice la schimbările economice. [...]
Disputa politică pe deficit riscă să distorsioneze percepția asupra ajustării bugetare , într-un moment în care guvernarea actuală își asumă în propriul program că măsurile au produs rezultate, dar le contestă în mesajele publice, potrivit Digi24 . Oana Gheorghiu (PNL), fost vicepremier, acuză PSD de „dublu discurs” pe tema deficitului bugetar, după criticile lansate de Sorin Grindeanu la adresa guvernării lui Ilie Bolojan. Gheorghiu susține că PSD recunoaște în Programul de guvernare al Guvernului Luca Niculescu că ajustarea bugetară „produce rezultate”, dar în declarațiile publice o descrie drept „dezastru” și continuă să atribuie problemele economice fostului premier. Două seturi de cifre și o dispută de metodă În mesajul publicat pe Facebook, Gheorghiu compară formulări din programul de guvernare cu declarații publice ale PSD. În program, este menționată o scădere a deficitului bugetar „cash” după primele opt luni din 2026, „de la 4,51% la 2,89% din PIB”. În spațiul public, PSD invocă un deficit de „9,2% din PIB” în trimestrul II din 2026 și afirmă că „ Eurostat confirmă eșecul austerității”. Fostul vicepremier contestă interpretarea, argumentând că sunt comparați indicatori calculați prin metode diferite și pentru perioade diferite. Ea folosește o analogie între „suma din cont” și situația financiară care include și facturile de plătit, subliniind că ambele metode sunt oficiale, dar relevante doar dacă sunt comparate aceleași perioade, cu aceeași metodă. Gheorghiu indică, în acest context, următoarele comparații: în primele șase luni din 2025, deficitul cash ar fi fost 3,64% din PIB, iar în aceeași perioadă din 2026 ar fi scăzut la 2%; deficitul ESA ar fi scăzut de la 3,6% la 3,4%, „o reducere modestă, dar o reducere”. Ea mai afirmă că discuția despre „35 de miliarde de lei” care ar fi fost „ascunse” de Guvernul Bolojan ar proveni din „compararea merelor cu perele”. Miza: credibilitatea politicilor fiscale și presiunea promisiunilor Gheorghiu admite că reducerea deficitului „a avut costuri pentru oameni și economie”, dar o consideră necesară și avertizează că reluarea cheltuielilor de tip „pomeni” ar putea anula câștigurile obținute. În final, ea transmite că PSD, aflat acum la guvernare, trebuie să demonstreze că poate guverna, nu doar să promită: „Atacurile politice nu plătesc facturi şi nu reduc deficitul.” Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu, liderul PSD, a acuzat Guvernul Bolojan că „a sacrificat economia și a adâncit criza”, lăsând „datorii de peste 30 de miliarde de lei” și „cel mai mare deficit din Uniunea Europeană”, susținând totodată că PSD va schimba direcția. [...]
Ilie Bolojan avertizează că menținerea echilibrelor bugetare devine o condiție pentru evitarea unei crize economice , pe fondul deficitelor și al cheltuielilor publice care vor rămâne o provocare și pentru actualul, și pentru viitorul guvern, potrivit Digi24 . Fostul premier a spus că România a „consumat ani de zile mai mult decât ne-am putut permite” și că o corecție nu se poate face „de pe o zi pe alta”, motiv pentru care presiunea pe buget va continua. Declarațiile au fost făcute după ședința Biroului Politic Județean al PNL Covasna , iar Digi24 notează că informațiile sunt atribuite Agerpres. De ce contează: riscul de contagiune dinspre buget spre economie Bolojan susține că, în lipsa unor măsuri care să păstreze „echilibrele” financiare, o criză bugetară poate escalada într-o criză economică, cu efecte asupra populației. În același context, el a criticat înlăturarea unui guvern „fără să pui nimic în loc”, pe care a catalogat-o drept iresponsabilă, într-o perioadă cu „crize suprapuse” interne și internaționale. Contextul invocat: contracție economică, șocuri energetice și presiuni externe În argumentația sa, Bolojan a enumerat o serie de factori care ar fi amplificat vulnerabilitățile: deficitul și măsurile de corecție, care „au generat o contracție economică”; seceta, descrisă drept fără precedent în regiune în ultimii peste 100 de ani, care ar fi afectat funcționarea centralei de la Cernavodă, cu „20% din producția României de energie” neoperațională; războaiele (Ucraina și Golf), care ar fi alimentat crize globale și scumpiri la combustibili, cu efecte în lanț asupra petrochimiei și îngrășămintelor chimice. Ce spune despre mandatul de premier și reforme Bolojan a reamintit că și-a asumat funcția de prim-ministru în 2025, într-un moment dificil, dar a afirmat că reformele începute nu au fost duse până la capăt din cauza PSD și a unei moțiuni de cenzură. În opinia sa, „un vot, de un fel sau altul, nu rezolvă problemele României”. În concluzie, mesajul central este că ajustarea fiscal-bugetară rămâne inevitabilă și de durată, iar instabilitatea politică poate complica gestionarea deficitelor, crescând riscul ca tensiunile din buget să se transfere în economie. [...]
Reforma administrației ar trebui să înceapă cu alinierea legilor la realitatea demografică , înainte ca statul să împingă comasări de localități care pot genera blocaje sociale și politice, a susținut Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . În viziunea fostului premier, reducerea cheltuielilor trebuie urmărită fără a afecta calitatea serviciilor publice, iar reorganizarea administrativă nu poate ignora identitatea comunităților locale. Bolojan a declarat după ședința Biroului Politic Județean al PNL Covasna (informații transmise de Agerpres) că descentralizarea rămâne „un principiu sănătos”, dar „nu este o soluție magică”. El a argumentat că apropierea deciziei de cetățean poate ajuta la rezolvarea problemelor local și la promovarea bunelor practici, însă nu înlocuiește nevoia de reguli coerente și de capacitate administrativă. Ce spune Bolojan despre costuri și momentul reformei Fostul premier a invocat măsurile de reducere a cheltuielilor din perioada mandatului său, care ar fi dus la reducerea a 13.000 de posturi în administrație. Înaintea unor noi schimbări, el consideră necesară o perioadă de evaluare a funcționării administrației „după noile legi”. Totodată, Bolojan a susținut că reformele administrative nu se fac „pe final de mandat”, ci la început, când există „legitimitate mare” și timp pentru pregătirea implementării. Comasările, condiționate de realitatea demografică și de identitatea locală Bolojan a atras atenția că există „mai multe sute” de localități cu sub 1.500 de locuitori și „zeci” de orașe și municipii sub pragurile prevăzute de lege. În opinia sa, primul pas ar trebui să fie corelarea legislației cu realitatea din teren; abia apoi poate fi discutată opțiunea comasărilor. „Ori se modifică legislaţia şi se aduce la standardele reale, sau, dacă nu se modifică, cea mai proastă situaţie este să continui în această stare, în care legea este într-un fel, realitatea este diferită.” Referitor la comasările voluntare, Bolojan a spus că rezistența nu ține „în principal” de cheltuieli, ci de sensibilități identitare. A dat ca exemplu situații în care comunități minoritare ar putea percepe o fuziune administrativă drept o pierdere de identitate, motiv pentru care astfel de procese ar trebui gestionate cu atenție. Context: program guvernamental pentru comasări voluntare În același context, Digi24 amintește că ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a indicat reforma administrativă, finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR și simplificarea procedurilor pentru administrațiile locale drept priorități. El a anunțat programul „START Reforma Administrativă”, care ar urma să permită asocierea și comasarea voluntară a localităților și să ofere sprijin suplimentar pentru investiții. [...]
Premierul Luca Niculescu cere politici concrete pentru diaspora, nu apeluri la patriotism , într-un mesaj transmis la Forumul Tinerilor Români de Pretutindeni , potrivit Digi24 . Șeful Guvernului a spus că statul trebuie să le ofere celor plecați „motive reale” să revină în țară și că tinerii nu ar trebui puși să aleagă între România și oportunitățile din străinătate. Niculescu a relatat, într-o postare pe Facebook, că a participat la evenimentul găzduit de Administrația Prezidențială și a amintit că, în urmă cu 26 de ani, a fost prezent la prima ediție a forumului ca tânăr jurnalist. El a menționat că printre organizatorii de atunci s-au numărat Nicușor Dan , „astăzi președintele României”, și Sandra Pralong, consilier prezidențial. De ce contează: diaspora, tratată ca resursă, dar cu așteptări măsurabile Premierul a susținut că „investiția în oameni” este o prioritate a guvernului și că românii din diaspora sunt parte importantă a acestei viziuni. În același timp, a descris întrebările „foarte concrete” pe care și le pun mulți tineri plecați: ce ar găsi acasă, dacă își pot construi un viitor în România și dacă ar avea șanse comparabile de a-și valorifica pregătirea și talentul. În mesaj, Niculescu a punctat că mobilitatea actuală a tinerilor este mult mai mare decât în generațiile anterioare și a insistat ca legătura cu România să rămână deschisă „oriunde s-ar afla”, astfel încât cei din diaspora să simtă că pot contribui la viitorul țării și că se pot întoarce dacă își doresc. Ce spune Guvernul că urmează Niculescu a numit diaspora „o extraordinară resursă de talent, competență, experiență și legături cu lumea”, dar a avertizat că relația statului cu românii din străinătate trebuie să depășească „declarațiile frumoase, întâlnirile festive și apelurile la patriotism”. El a indicat drept direcție de lucru transformarea ideilor discutate la forum în măsuri și politici publice, prin analiză și discuții cu instituțiile, argumentând că tinerii au nevoie nu doar să fie ascultați, ci să vadă că „vocea lor contează” și că ideile lor pot deveni realitate. [...]
Refuzul lui Ilie Bolojan de a aproba o cheltuială de 200.000 de euro (aprox. 1 milion de lei) cerută de ANCOM pentru o deplasare readuce în discuție controlul asupra bugetelor și cheltuielilor de protocol ale autorităților autonome, într-un context în care astfel de instituții gestionează sume publice cu o autonomie ridicată, potrivit Digi24 . Fostul premier a spus, într-un interviu exclusiv pentru Digi24, că în ultima ședință de guvern a cabinetului său ar fi apărut „peste noapte” pe ordinea de zi un proiect care viza cheltuieli de protocol pentru o deplasare în țările arabe. Bolojan afirmă că nu a aprobat măsura. Publicația notează că a solicitat o reacție din partea ANCOM, însă până la momentul difuzării știrii instituția nu a transmis un răspuns. Interviul integral cu Ilie Bolojan urmează să fie difuzat în aceeași zi, de la ora 21:00. Ce spune Bolojan că a făcut în ședința de guvern Conform relatării, Bolojan susține că a observat proiectul pe ordinea de zi fără să fi fost informat în prealabil și că, după ce a verificat conținutul, a decis să nu îl aprobe. În varianta relatată de HotNews, care citează declarațiile lui Bolojan pentru Digi24, fostul premier a afirmat că a scos proiectul de pe ordinea de zi și că ulterior ar fi fost criticat public de un vicepreședinte al ANCOM pentru refuz. De ce contează: precedent pentru cheltuieli de protocol la autorități autonome Miza nu este doar suma invocată, ci mecanismul: cheltuieli de protocol propuse de o autoritate autonomă și introduse pe agenda Guvernului fără o informare prealabilă, în versiunea prezentată de Bolojan. Episodul ridică întrebări despre filtrul de oportunitate și transparență pentru astfel de cheltuieli și despre cât de ușor pot reveni în discuție odată cu schimbarea executivului. Bolojan a sugerat, potrivit HotNews, că un nou guvern ar putea repune cheltuiala în analiză, fără ca în materialul Digi24 să existe, deocamdată, o confirmare din partea ANCOM. [...]
