Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul exclude, deocamdată, scumpiri la energie și restricții pentru populație, în pofida stării de alertă energetică instituită pe fondul secetei și al scăderii debitelor Dunării, potrivit Digi24. Mesajul transmis de premierul interimar Ilie Bolojan vizează direct riscul de presiune pe facturi și pe serviciile publice de transport, într-un moment în care producția de energie este afectată de condițiile hidrologice.
Într-un briefing de presă la Guvern, Bolojan a fost întrebat dacă românii ar putea plăti facturi mai mari la energie și dacă autoritățile iau în calcul reducerea intervalelor de circulație la metrou sau la tren. Premierul interimar a spus că, în acest moment, astfel de măsuri nu sunt avute în vedere.
„Nu luăm în calcul alte măsuri, în afară de dialog, de tipul celor prezentate. Nu există o problemă legată de asigurarea energiei în România, nici pentru casnici, nici pentru spitale.”
Starea de alertă energetică a fost instituită în contextul secetei severe și al scăderii istorice a debitelor Dunării, evoluții care afectează producția de energie electrică. În locul unor restricții pentru populație, autoritățile urmăresc reducerea consumului prin dialog cu marii consumatori industriali și prin măsuri de echilibrare a Sistemului Energetic Național.
În același cadru, Guvernul transmite că România are resurse suficiente pentru alimentarea consumatorilor casnici și a instituțiilor esențiale, precum spitalele, iar intervențiile avute în vedere rămân, cel puțin la acest nivel al comunicării publice, în zona de coordonare și gestionare a consumului, nu de limitare a accesului.
Recomandate
Importul de energie din Ucraina devine soluție de avarie pentru a limita presiunea pe piața românească , după oprirea Unității 1 de la Cernavodă, într-un moment în care Guvernul a declarat stare de alertă energetică pentru luna august, potrivit Digi24 . Nuclearelectrica a transmis că va importa energie electrică din Ucraina prin intermediul Energocom , furnizorul de energie din Republica Moldova, pentru a acoperi deficitul de producție apărut după oprirea reactorului. Compania susține că măsura urmărește să reducă impactul lipsei de producție asupra pieței românești de energie. „Energia importată va fi utilizată pentru acoperirea deficitului de energie cauzat de oprirea Unităţii 1 CNE Cernavodă şi, implicit, pentru scăderea impactului acestei lipse asupra pieţei româneşti de energie” De ce contează: stabilitatea Sistemului Energetic Național, sub presiune Decizia vine pe fondul secetei severe și al nivelului extrem de scăzut al Dunării, context care, potrivit companiei, evidențiază nevoia de parteneriate regionale și relații comerciale „de lungă durată” pentru menținerea stabilității Sistemului Energetic Național. „Situaţia actuală dificilă în România şi la nivel regional, cauzată de nivelul extrem de scăzut al fluviului Dunărea, necesită parteneriate de lungă durată şi relaţii comerciale solide care să permită sprijinul reciproc şi menţinerea stabilităţii Sistemului Energetic Naţional” Rolul Energocom și cadrul de cooperare Nuclearelectrica precizează că achiziția este realizată cu sprijinul Energocom și amintește că relația dintre cele două companii are la bază un Memorandum de Înțelegere semnat în 2023, orientat către consolidarea rezilienței energetice și sprijin reciproc între România și Republica Moldova. Compania descrie cooperarea actuală drept o continuare a acestui parteneriat, în logica sprijinului bilateral în perioade de stres energetic. Context: stare de alertă energetică în august Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a instituit stare de alertă la nivel național pentru luna august, după ce seceta și debitele foarte scăzute ale Dunării și ale râurilor au redus semnificativ producția de energie electrică. În acest cadru, autoritățile au adoptat măsuri pentru menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă și pentru creșterea producției și a importurilor de energie, în condițiile în care debitul Dunării este la valori apropiate de minime istorice. [...]
Ilie Bolojan avertizează că repornirea centralelor pe cărbune intră în conflict cu angajamentele din PNRR , în condițiile în care România ar fi întârziat deja, ani la rând, în proiectele care trebuiau să înlocuiască această producție, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă de luni, premierul interimar a spus că România a semnat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) un angajament de reducere a producției de energie pe bază de cărbune, în schimbul unor finanțări, urmând ca această capacitate să fie înlocuită cu alte forme de producție. Bolojan a susținut că, între 2021 și 2025, „nu s-a făcut mare lucru” pentru a duce la capăt aceste înlocuiri. Miza: risc de blocaj între securitatea energetică și condiționalitățile PNRR Declarațiile vin după ce PSD, prin Sorin Grindeanu , a anunțat că va depune în Parlament un proiect de lege care să interzică închiderea capacităților pe cărbune până când acestea nu sunt înlocuite cu altele. În paralel, Grindeanu a vorbit despre repornirea a două grupuri de la Turceni și Rovinari, ca răspuns la criza energetică. Bolojan a încadrat discuția în două planuri: unul politic și unul legat de angajamentele asumate de România. El a indicat întârzieri în proiecte din Craiova și Valea Jiului și a menționat întârzieri și în Constanța și Arad, fără a detalia stadiul exact al fiecărui proiect. Ce cere PSD și ce urmează Grindeanu i-a cerut public lui Ilie Bolojan să meargă „urgent la Bruxelles” pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind oprirea centralelor electrice pe bază de cărbune, argumentând că România nu își permite să rămână „fără și mai mult curent”. În acest moment, din informațiile prezentate, disputa se mută pe două direcții: inițiativa legislativă anunțată de PSD și posibilitatea unei renegocieri la nivel european a calendarului de eliminare a cărbunelui, în raport cu obligațiile asumate prin PNRR. [...]
Israelul respinge cadrul american de dezarmare a Hamas, iar asta complică implementarea unui armistițiu „verificabil” în Gaza , potrivit Digi24 . Biroul premierului Benjamin Netanyahu a transmis Washingtonului „comentarii și îngrijorări” legate de planul anunțat de președintele SUA Donald Trump , susținând că versiunea publicată „nu reflectă poziția Israelului”. Purtătorul de cuvânt Doron Spielman a declarat pentru AFP că Israelul a comunicat oficialilor americani observațiile sale asupra „cadrului propus”. Mesajul vine în contextul în care, potrivit aceleiași surse, serviciile de informații israeliene ar fi stabilit că Hamas s-a reînarmat și a recrutat noi membri după încetarea focului anunțată de Trump în octombrie 2025. Miza: dezarmare „autentică” înainte de retrageri și garanții Din perspectiva Israelului, condiția-cheie pentru orice acord durabil este o demilitarizare „autentică, verificabilă și ireversibilă” a Hamas. Spielman a susținut că orice măsură care nu duce la o dezarmare completă ar lăsa gruparea capabilă să amenințe din nou Israelul. În același timp, o sursă politică israeliană citată în material a afirmat anterior că Israelul – care controlează în continuare cea mai mare parte a Fâșiei Gaza – nu își va retrage forțele în cadrul planului fără a verifica dezarmarea Hamas. Context: Hamas spune că acceptă un pas, Trump vorbește despre „etapă majoră” Hamas a anunțat vineri că a acceptat următorul pas al unui acord care prevede predarea armelor către un comitet de guvernare palestinian aflat în curs de înființare. Donald Trump a descris evoluția drept o „etapă majoră” și le-a spus jurnaliștilor că Israelul este „foarte mulțumit” de progres. Poziția transmisă acum de biroul lui Netanyahu contrazice însă această interpretare, insistând că planul publicat de Consiliul de Pace al lui Trump – care ar prevedea transformarea Gazei într-o zonă demilitarizată și „liberă de terorism” – nu corespunde „realității actuale” și „intențiilor declarate” ale Hamas. Ce urmează Din informațiile prezentate, discuția se mută pe mecanismele de verificare și pe calendarul dezarmării: Israelul indică faptul că nu va accepta pași ireversibili (precum retrageri) fără garanții concrete că Hamas este dezarmat efectiv. Materialul nu oferă detalii despre eventuale modificări ale planului american sau despre un termen pentru reluarea negocierilor. [...]
Ludovic Orban pune presiune pe Cotroceni pentru desemnarea rapidă a premierului , respingând explicit scenariul unui „guvern tehnocrat” și susținând că președintele Nicușor Dan „nu-și exercită atribuțiile” dacă amână decizia, potrivit Digi24 . Fostul premier a declarat la Digi24 că varianta unui guvern tehnocrat „nu există” și a argumentat că, în practică, astfel de cabinete au avut sprijin politic și au fost „decontate” electoral de partidele care le-au susținut. Ca exemplu, Orban a invocat Cabinetul Cioloș, despre care spune că a fost urmat de „catastrofa electorală a PNL-ului”. „Președintele are două propuneri pe masă” În opinia lui Orban, șeful statului ar avea de ales între două nominalizări transmise de partide și ar trebui să facă „imediat” desemnarea: Siegfried Mureșan , propus de PNL, USR și UDMR; Sorin Grindeanu , propus de PSD. Orban a insistat că doar președintele României poate desemna premierul și că întârzierea ar echivala cu neexercitarea atribuțiilor constituționale. Acuzații directe la adresa lui Nicușor Dan și PSD Fostul consilier prezidențial a afirmat că nu mai are nicio legătură cu Nicușor Dan „din noiembrie” și a susținut că președintele ar acționa „împotriva” așteptărilor celor care l-au votat. În același timp, Orban l-a indicat pe Nicușor Dan drept „principalul vinovat, alături de PSD” pentru declanșarea și prelungirea crizei politice și guvernamentale. În plus, Orban a susținut că PSD nu ar fi depus moțiunea de cenzură fără un „acord” sau „sprijin tacit” din partea președintelui, argumentând că Nicușor Dan ar fi acționat „exact pe temele” dorite de PSD. [...]
Turcia își apropie înlocuirea flotei de F-16 , după ce avionul de vânătoare de generația a cincea Kaan a finalizat cu succes un test de rulare pe pistă, un pas operațional necesar înaintea extinderii campaniei de teste în zbor, potrivit Digi24 . Imaginile apărute pe rețelele sociale arată aeronava rulând la sol, cu personal tehnic prezent. Turkish Aerospace Industries (TAI) , compania aerospațială turcă, a transmis că testul a fost încheiat cu succes, fără să ofere detalii tehnice suplimentare. Ce înseamnă testul pentru calendarul programului Kaan Kaan (TF-X) este un avion multirol de a cincea generație dezvoltat în Turcia pentru cerințele operaționale ale Forțelor Aeriene Turce și este așteptat să înlocuiască flota îmbătrânită de F-16 „în următoarele decenii”. Programul a fost lansat în 2016, cu obiectivul de a produce un avion de luptă național, descris ca echivalentul F-35 pentru Ankara. Aeronava a efectuat primul zbor în februarie 2024 (13 minute), iar al doilea zbor de testare în mai 2024 (14 minute), când a atins 3.000 de metri altitudine și o viteză de circa 425 km/h. După zborul inițial, proiectul a intrat într-o fază de producție a unor prototipuri suplimentare, care urmează să continue testele în zbor. TAI precizează că testarea și dezvoltarea continuă cu prototipurile P1 și P2, care au o arhitectură de sistem mai avansată. Capabilități anunțate și ținte de livrare Kaan este proiectat pentru o viteză maximă estimată de Mach 1,8 (aproximativ 2.210–2.223 km/h) la altitudini mari. Conform TAI, aeronava este concepută pentru superioritate aeriană, inclusiv luptă aer-aer dincolo de raza vizuală, atac de precizie cu armament purtat intern la viteze mari și supersonice, precum și performanțe susținute de tehnologii cu inteligență artificială și rețele neuronale. Turcia intenționează să livreze primul lot de avioane Kaan către Forțele Aeriene Turce până la sfârșitul anului 2028, iar un motor dezvoltat pe plan intern este așteptat să propulseze aeronava în anii 2030. [...]
Pentagonul își extinde rapid capacitatea de producție pentru interceptoare Patriot și THAAD printr-un acord de peste 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei) cu Lockheed Martin și Northrop Grumman, pe fondul presiunii tot mai mari asupra stocurilor de muniții de apărare aeriană, potrivit Digi24 . Contractul, anunțat de Pentagon și Northrop, vine după un alt anunț recent: un contract cu Lockheed, de până la 58,6 miliarde de dolari (aprox. 269,6 miliarde lei), pentru producția de interceptoare Patriot. Contextul este dat de consumul ridicat de armament, inclusiv în conflictul cu Iranul, și de livrările către aliați, care au alimentat îngrijorări privind nivelul stocurilor de arme ghidate de precizie și de apărare aeriană. Ce se schimbă operațional: ritm de producție mult mai mare Acordul-cadru ar urma să permită: triplarea producției de interceptoare Patriot; cvadruplarea producției pentru sistemele THAAD. În paralel, negociatorii Pentagonului au făcut presiuni asupra contractorilor pentru accelerarea acordurilor provizorii încheiate mai devreme în acest an, cu scopul de a crește producția de rachete. De ce contează: stocuri limitate și cerere ridicată Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (think-tank din Washington) a estimat recent că armata SUA ar avea mai puțin de 1.000 de interceptoare Patriot și mai puțin de 250 de interceptoare THAAD , două sisteme considerate cheie și folosite intens în Orientul Mijlociu. În același timp, Ucraina se confruntă cu un deficit cronic de rachete Patriot, descrise ca singura armă din arsenalul său capabilă să doboare rachete balistice rusești. Ce include acordul: diversificarea furnizorilor și componente critice Potrivit Pentagonului, acordul va: asigura o a doua sursă de motoare PAC-3 (microrachete cu combustibil solid montate în partea frontală a interceptorului, folosite pentru manevre de precizie); crește producția de dispozitive de siguranță pentru aprindere . Separat, SUA au încheiat și un acord similar cu RTX (compania-mamă a Raytheon) pentru a crește producția de rachete de croazieră Tomahawk de la circa 60 pe an la 1.000 de unități pe an, „în cele din urmă”, fără un termen calendaristic detaliat în informațiile prezentate. [...]
