Știri
Știri din categoria Diverse
România riscă diminuarea fondurilor PNRR dacă nu închide rapid recepția lucrărilor, în condițiile în care aproximativ 4.500 de proiecte sunt încă nerecepționate, dintr-un total de peste 15.000, potrivit Digi24. Premierul Ilie Bolojan spune că fereastra critică este următoarele două săptămâni, iar termenul-limită pentru a păstra finanțarea din PNRR este finalul lunii august.
Miza este operațională și financiară: proiectele recepționate până la sfârșitul lunii august „vor avea finanțarea asigurată din PNRR”, în timp ce întârzierile vor aduce penalizări pentru România, prin diminuarea sumelor care ar urma să fie primite din fonduri europene, a avertizat premierul.
Bolojan a explicat că recepționarea nu înseamnă doar finalizarea fizică a lucrărilor, ci și pașii administrativi care închid proiectul:
În acest context, presiunea se mută și pe capacitatea administrativă din teritoriu, nu doar pe constructori sau furnizori.
Din cele peste 15.000 de proiecte derulate la nivel național, o parte importantă vizează dotarea școlilor și sunt gestionate prin Ministerul Educației, iar restul sunt derulate în principal prin Ministerul Dezvoltării și prin intermediul primăriilor.
Investițiile menționate includ școli, dispensare, anveloparea blocurilor și alte obiective locale.
Premierul a avut o teleconferință cu prefecții și reprezentanții serviciilor guvernamentale din țară responsabili de recepția investițiilor și le-a cerut să se mobilizeze astfel încât lucrările deja finalizate să fie recepționate în termen.
„În următoarele două săptămâni, trebuie să finalizăm cât mai multe dintre lucrările finanțate prin PNRR și să ne asigurăm că acestea sunt recepționate la timp.”
Pentru administrațiile locale, următoarea perioadă devine un test de execuție și de închidere administrativă a proiectelor: fără recepție la timp, finanțarea PNRR se poate pierde, iar costul se vede direct în sumele europene care intră în România.
Recomandate
Legea integrității (ANI) rămâne sub presiunea termenului din PNRR, iar PSD mizează pe o decizie rapidă a CCR pentru a evita blocaje la promulgare , potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că așteaptă verdictul Curții Constituționale și că, dacă vor exista articole declarate neconstituționale, va convoca o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului pentru modificări, astfel încât România să se încadreze în termenul-limită de 31 august pentru promulgare. Într-o conferință de presă la Parlament, liderul PSD a afirmat că forma actuală a legii ar urma să treacă testul constituționalității, dar a insistat că „mai important este să avem o decizie” și că luni ar trebui să existe o concluzie concretă din partea CCR. Grindeanu a legat miza direct de jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), susținând că Parlamentul a lucrat în sesiune extraordinară pe parcursul verii tocmai pentru a evita riscuri asupra fondurilor europene. Ce urmează la CCR și de ce contează termenul de 31 august Curtea Constituțională a amânat pentru luni, 17 august, decizia privind sesizările depuse de PNL, USR și de președinte în legătură cu Legea integrității. Grindeanu spune că are nevoie de verdict pentru a ști dacă trebuie operate corecții și pentru a rămâne în calendarul de promulgare până la finalul lunii. În același context, el a indicat că eventualele modificări ar putea viza atât legea ANI, cât și un alt pachet legislativ menționat de el, cel privind biodiversitatea, în funcție de ce va decide CCR. Punctele contestate: retroactivitate și declarațiile partenerilor de viață În material sunt prezentate două mize majore ale contestațiilor: Retroactivitatea sancțiunilor (amendamentul „Fritz”) : o prevedere considerată controversată stabilește că aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de noua lege, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii invocă Articolul 15 din Constituție (legea dispune numai pentru viitor). Declarațiile de avere și interese pentru partenerii de viață (amendamentul „Grădinaru”) : legea extinde obligația către persoane aflate în „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii, fără o definire clară a relației. Președintele și opoziția susțin că publicarea nominală a averilor unor persoane private ar fi o ingerință disproporționată în viața privată și invocă standarde CJUE și CEDO. Disputa politică și riscurile de conformare internațională Potrivit Digi24, social-democrații acuză USR și PNL că sesizările ar bloca primirea a 771 de milioane de euro din fonduri europene, în timp ce contestatarii susțin că integritatea nu poate fi asigurată prin legi neconstituționale și că o lege „viciată” ar putea periclita oricum jalonul PNRR în relația cu Comisia Europeană. În plus, disputa are loc după ce CCR a limitat în mai 2025 caracterul public al unor informații despre familie din declarațiile de avere, iar Agenția Națională de Integritate și experți anticorupție avertizează că reducerea transparenței poate intra în conflict cu angajamentele României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană (în Raportul privind Statul de Drept). [...]
PSD mizează pe un guvern minoritar după 1 septembrie, ceea ce ar muta deciziile economice în negocieri „lege cu lege” în Parlament , potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu , liderul PSD și propus de partid pentru funcția de prim-ministru, spune că este „cel mai aproape” de a forma o majoritate astfel încât, după 1 septembrie, să existe un executiv „cu puteri depline”, dar subliniază că va fi un guvern minoritar. Declarațiile au fost făcute joi, la Parlament, într-o conferință de presă în care Grindeanu l-a atacat pe premierul interimar Ilie Bolojan , acuzând lipsa reformelor și invocând „contracție economică, sărăcie și trai pe datorie”. „N-am văzut nicio reformă, n-am văzut nicio dezvoltare, n-am văzut eficiență, am văzut contracție economică, sărăcie și trai pe datorie.” Ce înseamnă, practic, un guvern minoritar: majorități construite „pe fiecare lege” Întrebat dacă a obținut între timp promisiuni de susținere din partea parlamentarilor pentru funcția de prim-ministru, Grindeanu a răspuns că, „astăzi, când vorbim, nu” și că nu s-a schimbat nimic față de săptămâna trecută. În același timp, el a afirmat că PSD este „cel mai aproape” de a face o majoritate și că își va intensifica eforturile. În viziunea sa, guvernul minoritar ar urma să treacă de votul Parlamentului, însă ar fi obligat să negocieze sprijinul pentru fiecare proiect major. „Va fi un Guvern minoritar care va trece de votul Parlamentului, care va trebui să negocieze pe fiecare lege importantă majoritățile în Parlament.” Relația cu partidele „pro-europene”: punct comun cu UDMR Grindeanu a mai spus că, dintre partidele pro-europene, există „un punct comun” doar cu UDMR: „să avem un Guvern repede”. El a susținut că PSD și UDMR ar fi motivate de „dorința de a găsi o soluție” și că nu ar pune „stavile” în calea unor alianțe posibile pentru formarea unei coaliții. În același timp, liderul PSD a insistat că România are nevoie de un guvern „cu puteri depline” odată cu începutul sesiunii ordinare a Parlamentului, la 1 septembrie, și a cerut schimbarea actualei conduceri de la Palatul Victoria. [...]
PSD își revendică autonomia pe legile din PNRR și respinge presiuni politice , prin vocea președintelui partidului, Sorin Grindeanu , care susține că social-democrații își stabilesc singuri prioritățile și că au votat „pentru” la toate actele normative din pachetul PNRR, potrivit Digi24 . Declarațiile vin după ce Grindeanu a fost întrebat despre posibile reproșuri din partea președintelui Nicușor Dan legate de modificările aduse de PSD unor legi considerate jaloane în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv în contextul sesizărilor la Curtea Constituțională . Liderul PSD a respins acuzațiile de „dezinformări” venite dinspre PNL și a insistat că partidul decide „în funcție de politicile publice” pe care vrea să le promoveze. „PSD este independent și își ia deciziile în funcție de politicicile publice pe care le dorește să le promoveze”. Ce spune Grindeanu despre voturile PSD pe PNRR Grindeanu afirmă că poziția PSD poate fi verificată în Parlament, prin voturile date pe legislația asociată PNRR. „Ce am făcut în această perioadă a fost să votăm la fiecare lege, la fiecare lege parte a PNRR, am votat pentru. PSD nu a fost la nicio lege împotrivă. La fiecare lege am votat pentru”. Ca exemple, el a indicat: Codul urbanismului; Codul administrativ; „bonusurile de la ANAF și Vamă”. În același context, Grindeanu a formulat mesajul politic central al intervenției sale: „PSD își decide prioritățile și votează în funcție de ceea ce consideră normal. Nu-și permite nimeni să dea ordine PSD-ului”. Relația cu Nicușor Dan: „instituțională” Întrebat dacă a discutat direct cu președintele pe tema acestor legi, Grindeanu a spus că nu a fost „niciodată singur” cu Nicușor Dan la întâlniri și a reluat critica la adresa PNL, pe care îl acuză că promovează „fake-news”. Pe fondul acuzațiilor că PSD ar fi avut o relație apropiată cu președintele, Grindeanu a negat și a descris relația drept una „instituțională”, subliniind că Nicușor Dan nu a fost candidatul PSD la alegeri. „Relația între PSD și Administrația Prezidențială a fost instituțională, nici calde nici reci”. La final, liderul PSD a mai spus că partidul „nu își schimbă punctul de vedere”, fără alte detalii despre pașii următori sau eventuale negocieri politice. [...]
Amânarea legii salarizării în PNRR mută presiunea bugetară mai târziu , după ce coaliția a decis că România nu putea susține simultan și noua lege a pensiilor, și o reformă amplă a salarizării, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că, în 2023, legea salarizării a fost mutată din cererea de plată nr. 3 în cererea de plată nr. 6 tocmai pentru a evita un blocaj financiar și riscul de a rata țintele din PNRR. Într-o conferință de presă la Parlament, liderul PSD a susținut că partidul sprijină adoptarea legii, dar că proiectul nu este suficient de „închis” între ministerele implicate și nici fundamentat bugetar. El a afirmat că PSD nu a primit o formă finală a legii și nici simulări privind efectele aplicării. De ce contează mutarea din cererea 3 în cererea 6 Grindeanu a explicat că, în arhitectura PNRR, legea salarizării fusese inițial legată de cererea de plată nr. 3, dar a fost amânată pentru cererea nr. 6 deoarece bugetul nu ar fi putut suporta în același timp creșterile și ajustările din legea pensiilor și cele din legea salarizării. „Era imposibil în 2024 să faci și legea pensiilor, și legea salarizării. Nu ducea bugetul României.” Potrivit acestuia, decizia a fost una „pragmatică”, pentru a reduce riscul ca România să nu îndeplinească obiectivele aferente cererii de plată nr. 3, în condițiile în care o lege a salarizării ar fi fost mai dificil de finalizat și negociat. Blocaje între ministere și lipsa simulărilor Liderul PSD a indicat că discuțiile nu ar fi fost finalizate între Ministerul Muncii și alte ministere cu impact major (Educație, Sănătate, Justiție), dar nici între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor. În plus, el a spus că nici la discuțiile de la Cotroceni nu ar fi fost prezentate o formă a legii sau simulări privind impactul. „Am fost la Cotroceni și nu am avut o lege în față, o formă a legii, un proiect, o simulare.” Critici privind gestionarea dialogului social Grindeanu a afirmat că procesul ar fi fost gestionat mai bine dacă Florin Manole ar fi rămas la Ministerul Muncii și a criticat relația actualei conduceri a ministerului cu partenerii sociali, susținând că o parte importantă a sindicatelor ar refuza dialogul cu ministrul Dragoș Pîslaru . În lipsa unei forme finale și a unei fundamentări bugetare prezentate public, rămâne neclar când va fi agreată varianta care să poată fi asumată politic și integrată în calendarul PNRR, însă explicația avansată de PSD indică o constrângere centrală: spațiul fiscal limitat și prioritizarea legii pensiilor în raport cu reforma salarizării. [...]
Ungaria mobilizează armata pentru a ridica nivelul Dunării și a evita oprirea centralei nucleare Paks , printr-un baraj construit în albie și scufundarea controlată a două barje, pe fondul secetei care afectează transportul fluvial și producția de energie, potrivit Digi24 . Măsura vine după modelul aplicat în România și are o miză operațională imediată: asigurarea unui nivel minim al apei pentru funcționarea în siguranță a centralei și pentru menținerea navigației în condiții de secetă severă. Ce face concret Ungaria și cu ce resurse Guvernul ungar a decis să trimită armata pentru a sprijini lucrările de creștere a nivelului Dunării. Planul include: construirea unui baraj între cele două maluri ale Dunării, între centrala nucleară Paks și orașul Dunaszentbenedek ; folosirea a aproximativ 150.000 de metri cubi de piatră; mobilizarea a 100 de militari, alături de ingineri și experți; pregătirea scufundării controlate a două barje de 80 de metri, cu obiectivul de a ridica nivelul apei „cu până la 20 cm pe termen scurt”. Premierul Peter Magyar a indicat că lucrările ar urma să înceapă „de mâine” și să se desfășoare non-stop, potrivit declarațiilor citate de publicație. De ce contează: presiune pe energie și pe transporturile de petrol În zona graniței dintre Serbia și Ungaria, Dunărea a coborât cu 20 de centimetri sub minimul istoric din 1909, conform informațiilor din material. În acest context, fluviul rămâne „vital pentru importurile de petrol rafinat”, iar volumul transporturilor de țiței pe Dunăre s-a redus cu 25%. Efectul operațional imediat, menționat în articol, este că navele nu mai pot naviga complet încărcate și sunt obligate să reducă din încărcătură, ceea ce lovește direct în eficiența logistică și în costurile de transport. Context european: niveluri critice pe Vistula și Rin Problemele nu sunt izolate. În Polonia, Vistula a atins cel mai scăzut nivel din istorie, la 102 centimetri, iar în Germania nivelul Rinului este critic lângă Kaub, unde transporturile dincolo de acest punct au fost oprite, iar companiile au trecut de la transportul pe apă la camioane. Potrivit Serviciului European Copernicus, seceta afectează puternic continentul și pune presiune pe alimentarea cu apă, transportul fluvial și producția de energie. [...]
Ucraina propune relansarea cooperării economice cu Armenia după discuția telefonică dintre Volodimir Zelenski și Nikol Pașinian, potrivit Digi24 . În convorbirea din 12 august, cei doi lideri au abordat cooperarea bilaterală, evoluțiile regionale și globale și au subliniat importanța promovării unei „păci durabile și de lungă durată”, relatează Kyiv Post, citat de publicație. Zelenski a transmis pe platforma X că relațiile dintre Ucraina și Armenia devin „și mai constructive” și că menținerea unui dialog continuu este esențială. Discuția are loc pe fondul intensificării contactelor politice dintre Kiev și Erevan. Ce au discutat Kievul și Erevanul Potrivit biroului președintelui ucrainean, liderii au analizat rezultatele vizitei lui Zelenski în Armenia, din luna mai, și au discutat domeniile prioritare pentru continuarea cooperării. Biroul prim-ministrului armean a precizat că Zelenski l-a felicitat pe Pașinian pentru realegerea sa în funcție, în urma alegerilor parlamentare din Armenia. Componenta economică: comisie mixtă și o reuniune la Kiev În plan economic, Zelenski a propus reactivarea Comisiei interguvernamentale mixte pentru cooperare economică și organizarea următoarei reuniuni a acesteia la Kiev. În același cadru, cei doi au discutat și despre amenințările la adresa securității regionale. Context: repoziționarea Armeniei și semnalele către Moscova Materialul notează că, până la 12 august, Vladimir Putin nu îl felicitase public pe Pașinian pentru victoria partidului său, Contractul Civil, în alegerile parlamentare din 7 iunie, care au asigurat o nouă majoritate. Întrebat pe 29 iulie de ce nu a primit felicitări, Pașinian a răspuns: „Nu a vrut, așa că nu m-a felicitat”, adăugând: „Dar asta ridică întrebarea: cu cine vorbea, atunci?”. Acest contrast este plasat în contextul unei schimbări de orientare a politicii externe a Armeniei, care, potrivit articolului, se îndepărtează de dependența tradițională față de Moscova și caută relații mai strânse cu Europa și SUA. Totodată, Digi24 menționează că partidul lui Pașinian a obținut 49,8% din voturi, în pofida unor interferențe și presiuni atribuite Rusiei de observatori internaționali și oficiali armeni. Vizita lui Zelenski la Erevan, în luna mai, a fost prima a unui președinte ucrainean în Armenia în ultimii 24 de ani, iar Kievul a spus atunci că salută demersurile Armeniei de apropiere de Uniunea Europeană și că este pregătit să sprijine inițiativele pro-europene ale Erevanului. [...]
