Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul spune că poate acoperi rapid lipsa a circa 650 MW din producția nucleară, după oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, pe fondul scăderii debitului Dunării, iar miza imediată este evitarea unor probleme de alimentare și a presiunilor suplimentare în sistem. Potrivit Digi24, premierul Ilie Bolojan afirmă că „toate estimările arată că nu există riscuri” pentru alimentarea cu energie la nivel național.
În mesajul publicat pe Facebook, premierul susține că energia nucleară lipsă – „circa 650 MW”, adică „aproape 10% din totalul consumului la nivel național” – va fi compensată pe termen scurt printr-un mix de producție internă și importuri.
„Pe termen scurt, împreună cu Dispecerul Energetic Naţional, am luat măsuri ca energia nucleară lipsă (…) să fie compensată prin producţie hidro, eoliană, pe cărbune şi importuri.”
Conform premierului, compensarea se face prin:
Bolojan le mulțumește „celor implicați” și românilor care „au înțeles să-și reducă seara consumul”, indicând că echilibrarea sistemului a fost sprijinită și de ajustări de consum în orele de vârf.
Premierul mai spune că a notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză și indică o „capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW”, ceea ce, în logica Guvernului, oferă spațiu pentru acoperirea deficitului dacă producția internă nu este suficientă.
Dincolo de măsurile de moment, Bolojan leagă situația de seceta din bazinul Dunării și de întârzieri administrative, susținând că oprirea ambelor grupuri de la Cernavodă este și rezultatul „multor ani” de decizii greșite și amânări.
În acest context, premierul anunță semnarea deciziei de constituire a unui grup interministerial pentru deblocarea proiectului „Bala 2”, menit să asigure debitul necesar funcționării fără probleme a unităților de la Cernavodă. Proiectul ar include lucrări hidrotehnice, dragare și lucrări pentru siguranța navigației. Conform datelor din proiect invocate de premier, investiția ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și aproape dublarea debitului.
Bolojan afirmă că studiul de fezabilitate a început în urmă cu 10 ani, iar din 2024 proiectul ar avea toate avizele și aprobările, inclusiv hotărârea de guvern privind indicatorii, însă nu a fost finanțat. „Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările”, spune premierul, indicând că licitația pentru proiectare și execuție ar urma să fie organizată de Administrația Fluvială de la Galați.
Recomandate
Liderul AUR încearcă să reducă miza politică a relatării WSJ despre o presupusă implicare a SUA în căderea guvernului Bolojan , susținând că ambasadoarea americană în Grecia „nu putea prezice viitorul”, potrivit Digi24 . George Simion a spus la Digi24 că, dacă diplomata ar fi făcut afirmații în luna martie, nu avea cum să știe „ce se întâmplă în luna mai” și a sugerat că aceasta nu ar fi acordat „atât de mare importanță” ideii de a dezminți informațiile apărute. Ce a relatat The Wall Street Journal și ce contestă partea americană Declarația liderului AUR vine după ce The Wall Street Journal, citând o sursă prezentă la discuții, a scris că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan și că SUA „pot face acest lucru oricărei țări”. Potrivit relatării citate de Digi24, episodul ar fi avut loc în martie, în cadrul unei cine la Atena, unde Guilfoyle ar fi intrat într-o dispută cu ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, în fața altor invitați. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană. Reacții în România Materialul WSJ a generat reacții și pe plan intern, inclusiv din partea liderului PSD Sorin Grindeanu și a ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, mai notează Digi24. [...]
Trezoreria SUA pregătește înscrierea automată a copiilor în „Trump Accounts”, o schimbare care poate adăuga zeci de milioane de conturi noi într-un singur an , potrivit Libertatea . Măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie și vizează extinderea rapidă a unui program de investiții pentru copii, care include o depunere inițială de 1.000 de dolari (aprox. 4.500 lei) pentru fiecare copil născut în intervalul 2025–2028. Schimbarea este una operațională și de administrare publică: autoritățile americane trec de la un sistem în care părinții trebuiau să se înscrie activ la unul în care copiii sunt înrolați automat. Conform reglementărilor temporare citate de CNBC, mecanismul ar putea duce la deschiderea a peste 60 de milioane de conturi suplimentare doar în 2026, iar ulterior ar adăuga aproximativ două milioane de conturi noi anual. De ce se schimbă sistemul: participare redusă la înscrierea „manuală” Până acum, programul a ajuns la 7–8 milioane de copii, înscriși de părinți. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus într-o audiere în Comisia pentru Servicii Financiare a Camerei Reprezentanților că autoritățile se așteaptă ca numărul beneficiarilor să urce rapid spre 70 de milioane după trecerea la înscriere automată. Motivul invocat pentru automatizare este rata scăzută de participare. În varianta inițială, părinții trebuiau să parcurgă pași birocratici, fie prin depunerea formularului fiscal 4547 al IRS împreună cu declarația anuală de venit, fie prin înregistrarea pe o platformă online. Un raport al organizației nonprofit Commonwealth, citat în material, arată că doar 5% dintre familiile cu venituri mici și medii (definite ca având încasări anuale sub 80.000 de dolari) reușiseră să deschidă un astfel de cont. Cum ar urma să funcționeze înscrierea automată Pentru ca noua regulă să fie aplicată, Administrația pentru Securitate Socială plănuiește înregistrarea nou-născuților direct din spitale, în momentul în care părinții solicită eliberarea numărului de securitate socială. Programul „Trump Accounts” a fost lansat oficial la 4 iulie și are un regim fiscal cu impozitare amânată (taxele se plătesc mai târziu, nu în momentul depunerii). Pentru fiecare copil născut între 2025 și 2028, Trezoreria SUA face o depunere unică de 1.000 de dolari (aprox. 4.500 lei). Pachetul legislativ permite și contribuții suplimentare pentru familiile care îndeplinesc anumite criterii economice, inclusiv din surse private, potrivit aceleiași surse. Presiune pe IRS și nevoia de educație financiară Experți în politici sociale citați în articol salută extinderea, dar avertizează că rezultatele depind de educația financiară. Madeline Brown, analist la Urban Institute, spune că, deși mecanismul va ajunge la majoritatea cetățenilor, autoritățile vor trebui să depună eforturi constante pentru ca părinții să înțeleagă cum funcționează aceste instrumente. În același timp, măsura pune presiune pe capacitatea tehnică a Fiscului american (IRS). Omeed Firouzi, profesor la Temple University Beasley School of Law, atrage atenția asupra încărcării suplimentare într-o instituție afectată de reduceri de personal și buget, deși o colaborare strânsă cu Administrația pentru Securitate Socială ar putea facilita tranziția. Extinderea programului este coordonată, potrivit articolului, de Frank Bisignano (conducătorul IRS și comisar al Securității Sociale), sprijinit de Joseph Velli, fost director executiv la Bank of New York, numit consilier principal pentru implementarea proiectului. [...]
OpenAI mizează pe reducerea costurilor de utilizare a modelelor sale prin lansarea GPT-6.1 Sol, despre care spune că oferă performanță apropiată de „Astra”, dar la o cincime din cost, potrivit Android Headlines . Mesajul central al lansării este unul operațional: un model mai ieftin poate schimba rapid calculele de buget pentru companiile care rulează aplicații AI la scară, unde factura de inferență (costul de generare a răspunsurilor) devine un factor critic. Din informațiile prezentate, GPT-6.1 Sol este poziționat ca alternativă mai accesibilă la Astra, cu un compromis minim de performanță. În practică, o astfel de diferență de preț poate încuraja migrarea unor fluxuri de lucru către noul model sau extinderea utilizării AI în produse unde costul per interogare era până acum o barieră. De ce contează pentru utilizatori și companii Pentru clienții comerciali, promisiunea „aproape de Astra la o cincime din cost” sugerează două efecte imediate: posibilitatea de a rula mai multe cereri (interogări) în aceleași bugete operaționale; presiune mai mare pe optimizarea costurilor în piața modelelor de limbaj, unde diferențele de preț pot decide ce model ajunge „implicit” în aplicații. Articolul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre prețuri în valori absolute, disponibilitate pe regiuni, condiții comerciale sau benchmark-uri (teste standardizate) care să cuantifice „aproape de Astra”. În lipsa acestor date, impactul exact asupra costurilor rămâne de confirmat prin documentația oficială și prin testare în producție. [...]
Traian Băsescu susține că planul PNL de a forța anticipatele prin CCR nu are bază constituțională , deoarece dizolvarea Parlamentului este o prerogativă care aparține exclusiv președintelui, potrivit Stirile Pro TV . Miza practică este una de reglementare: dacă interpretarea fostului șef al statului se confirmă, demersul liberalilor ar rămâne fără efect juridic, iar presiunea politică s-ar muta integral la Cotroceni. Într-o intervenție la B1TV, preluată de news.ro, Băsescu a argumentat că judecătorii Curții Constituționale nu pot „substitui” decizia președintelui în privința dizolvării legislativului. „Nu pot să obţină nimic prin Curtea Constituţională pentru că, în Constituţie, dizolvarea Parlamentului este un atribut unic al preşedintelui. Nu poate fi substituit de nimic altceva, nici de judecătorii Curţii Constituţionale.” Fostul președinte a mai spus că, din punct de vedere logic, anticipatele nu pot fi obținute direct printr-o sesizare la CCR, pentru că pasul prealabil este dizolvarea Parlamentului, iar aceasta poate fi decisă doar de șeful statului. „Ei spun «mergem la Curte să facem alegeri anticipate». Nu! Mergeţi la Curte să dizolvaţi Parlamentul. Cum îl dizolvaţi? Că numai preşedintele poate să-l dizolve.” Context: Guvernul Mureșan și scenariul blocajului Dincolo de disputa juridică, Băsescu s-a declarat foarte sceptic în privința șanselor de învestire a cabinetului propus de Siegfried Mureșan, pe care le-a estimat la „doar 1%”, conform aceleiași surse. Totuși, el nu a exclus ca eșecul acestei tentative să accelereze negocierile pentru o nouă majoritate parlamentară. „Poate după această tentativă se va găsi o soluţie definitivă.” În același timp, Băsescu a indicat că, dacă impasul politic persistă și nu se conturează o majoritate funcțională, alegerile anticipate pot deveni inevitabile, chiar dacă nu le susține „fără rezerve”. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă președintele refuză anticipatele PNL își menține strategia de presiune, iar vicepreședintele partidului, Alexandru Muraru, a confirmat că liberalii au pregătită o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan refuză convocarea alegerilor anticipate. Argumentul invocat de liberali este că, atunci când Parlamentul nu reușește să genereze un executiv funcțional, „soluția democratică” ar fi revenirea la vot, nu prelungirea negocierilor pentru formule politice succesive. [...]
Diana Buzoianu a primit aviz favorabil la limită pentru Ministerul Mediului , un vot strâns care indică o susținere fragilă pentru continuarea reformelor invocate de USR, înaintea etapelor următoare din Parlament, potrivit Stirile Pro TV . După audierea din comisiile parlamentare, Diana Buzoianu (USR) a transmis că „reformele începute în acest ultim an trebuie să continue” și le-a mulțumit colegilor pentru votul din comisii. Avizul pentru preluarea portofoliului Mediului a fost acordat cu 21 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”, scor descris ca „foarte strâns”. Audierile au fost prelungite, deoarece candidata nu reușise să răspundă la toate întrebările primite. Buzoianu a fost propusă de USR pentru funcția de ministru al Mediului în Cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Conform informațiilor prezentate, ea este avocat, deputat USR din 2020 și ocupă postul de ministru al Mediului. Ce mizează USR: continuitatea unor măsuri deja începute În susținerea candidaturii, USR a invocat o serie de acțiuni din mandatul său, între care: reorganizarea Romsilva „de la 41 de direcții la 19”; trimiterea la Parchet a unor nereguli „de peste 46 milioane de lei”; lansarea unui sistem de monitorizare a pădurilor cu AI și LiDAR (tehnologie de scanare și măsurare la distanță); întărirea Gărzii de Mediu. De ce contează votul strâns Diferența de un singur vot în comisii sugerează că susținerea politică pentru agenda de la Mediu rămâne disputată, chiar dacă avizul a fost obținut. În acest context, mesajul de „continuare” a reformelor vine pe fondul unei validări la limită, după audieri prelungite și întrebări numeroase în comisiile de specialitate. [...]
Donald Trump semnalează o posibilă relaxare a sancțiunilor și acces la fonduri iraniene înghețate , dacă Teheranul acceptă „măsuri concrete” privind programul nuclear, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare și economică: ridicarea sancțiunilor ar schimba rapid condițiile de finanțare și comerț pentru Iran, dar Washingtonul condiționează orice pas de concesii verificabile în dosarul nuclear. Ce ar pune SUA pe masă și ce cere în schimb Conform oficialilor americani citați de Axios , administrația Trump ar fi dispusă să ofere două concesii majore: ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului; deblocarea fondurilor iraniene înghețate. În schimb, SUA cer „măsuri concrete” din partea Iranului în privința programului nuclear. Un oficial american a indicat că discuțiile indirecte sunt „pozitive și constructive” și că Iranul „a dat de înțeles că este flexibil” pe teme nucleare, dar a avertizat că nu va exista acord „dacă nu se rezolvă problemele nucleare”. Negocieri indirecte, cu mediere din Qatar și Pakistan Mesajul către Teheran vine în timp ce mediatorii din Qatar și Pakistan încearcă, în această săptămână, să obțină un acord între cele două țări aflate în conflict. Potrivit informațiilor prezentate, mediatorii se întâlnesc la New York cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , pentru a discuta o propunere a Qatarului negociată în ultimele zile. Este de așteptat ca mediatorii din Qatar să se vadă cu reprezentanți ai administrației Trump mai târziu luni sau marți, în încercarea de a ajunge la o soluție. De ce rămâne acordul dificil În paralel, părțile ar avea priorități diferite: Iranul ar vrea ca discuțiile să se concentreze pe Strâmtoarea Ormuz și pe blocada navală impusă de SUA, în timp ce Washingtonul insistă pe concesii în domeniul nuclear. Un alt punct de blocaj ține de succesiunea pașilor: potrivit aceluiași oficial american, părțile sunt „pe poziții opuse” în privința calendarului angajamentelor și a ordinii măsurilor. Scepticism la Casa Albă și acuzații privind Ormuz Casa Albă ar fi sceptică față de promisiunile Iranului și ar acuza Teheranul că a încălcat ultimul memorandum de înțelegere, prin atacarea unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz în luna iulie, potrivit relatării. Oficialul american a spus că SUA vor „garanții” că Iranul are intenții serioase și nu urmărește doar să iasă dintr-o situație dificilă. În același context, oficialul a susținut că traficul prin Strâmtoarea Ormuz „continuă să crească”, iar blocada și sancțiunile ar slăbi poziția Iranului, în timp ce poziția SUA s-ar consolida. Ce urmează Din informațiile disponibile, următoarele zile sunt decisive pentru a vedea dacă discuțiile indirecte se pot transforma într-un acord: întâlnirile de la New York și consultările ulterioare cu administrația Trump ar trebui să clarifice dacă Iranul acceptă condiționalitățile nucleare cerute de Washington, premisă fără de care SUA nu ar avansa cu ridicarea sancțiunilor și deblocarea fondurilor. [...]
