Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul spune că poate acoperi rapid lipsa a circa 650 MW din producția nucleară, după oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, pe fondul scăderii debitului Dunării, iar miza imediată este evitarea unor probleme de alimentare și a presiunilor suplimentare în sistem. Potrivit Digi24, premierul Ilie Bolojan afirmă că „toate estimările arată că nu există riscuri” pentru alimentarea cu energie la nivel național.
În mesajul publicat pe Facebook, premierul susține că energia nucleară lipsă – „circa 650 MW”, adică „aproape 10% din totalul consumului la nivel național” – va fi compensată pe termen scurt printr-un mix de producție internă și importuri.
„Pe termen scurt, împreună cu Dispecerul Energetic Naţional, am luat măsuri ca energia nucleară lipsă (…) să fie compensată prin producţie hidro, eoliană, pe cărbune şi importuri.”
Conform premierului, compensarea se face prin:
Bolojan le mulțumește „celor implicați” și românilor care „au înțeles să-și reducă seara consumul”, indicând că echilibrarea sistemului a fost sprijinită și de ajustări de consum în orele de vârf.
Premierul mai spune că a notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză și indică o „capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW”, ceea ce, în logica Guvernului, oferă spațiu pentru acoperirea deficitului dacă producția internă nu este suficientă.
Dincolo de măsurile de moment, Bolojan leagă situația de seceta din bazinul Dunării și de întârzieri administrative, susținând că oprirea ambelor grupuri de la Cernavodă este și rezultatul „multor ani” de decizii greșite și amânări.
În acest context, premierul anunță semnarea deciziei de constituire a unui grup interministerial pentru deblocarea proiectului „Bala 2”, menit să asigure debitul necesar funcționării fără probleme a unităților de la Cernavodă. Proiectul ar include lucrări hidrotehnice, dragare și lucrări pentru siguranța navigației. Conform datelor din proiect invocate de premier, investiția ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și aproape dublarea debitului.
Bolojan afirmă că studiul de fezabilitate a început în urmă cu 10 ani, iar din 2024 proiectul ar avea toate avizele și aprobările, inclusiv hotărârea de guvern privind indicatorii, însă nu a fost finanțat. „Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările”, spune premierul, indicând că licitația pentru proiectare și execuție ar urma să fie organizată de Administrația Fluvială de la Galați.
Recomandate
Disputa din coaliție pe Green Deal riscă să împingă România spre măsuri de urgență în energie , inclusiv repornirea unor grupuri pe cărbune, chiar cu potențiale pierderi de bani europeni, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu (lider PSD) spune că, în actualul context, prioritatea trebuie să fie securitatea alimentării cu energie, nu aplicarea „cu orice risc” a politicilor de tranziție verde. Grindeanu afirmă că România a ajuns în criză energetică și pentru că „nu s-a studiat foarte bine perspectiva” în momentul asumării politicii Green Deal. În acest cadru, el indică drept soluție de moment repornirea Grupului 4 de la Rovinari, pe fondul opririi Reactorului 2 de la Cernavodă . Repornirea pe cărbune, între notificarea Comisiei și costul fondurilor europene Liderul PSD susține că Grupul 4 de la Rovinari „poate fi pornit dacă notifici Comisia”, argumentând că, într-o situație de criză, „trebuie să pui ceva în loc” pentru a acoperi deficitul de producție. În același timp, Grindeanu spune că nu a văzut un calcul public privind costurile unei astfel de decizii, atât ca pierderi din bani europeni, cât și ca efect în sistem: „Eu n-am văzut până acum un calcul (...) ce înseamnă pierderi dacă reporneşti aceste grupuri pe cărbune, pierderi din bani europeni, efectiv. (...) Ce înseamnă aceste reporniri ca şi putere, câte mii de megawaţi, 1000-2000 de megawaţi (...) să nu mai importăm.” Declarațiile au fost făcute joi, într-o conferință de presă la Parlament, iar Digi24 notează că Grindeanu a fost citat de News.ro. Atac la ministrul Fondurilor Europene: „Mai important e să aibă românii” energie Tot din perspectiva riscului de a pierde bani europeni, Grindeanu îl atacă pe Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, și spune că PSD ar pune pe primul loc „necesitățile românilor”, chiar dacă asta ar însemna tensionarea relației cu condiționalitățile asociate politicilor verzi. „Nu vreau să rămân cu lumina stinsă în România fiindcă vrea Pîslaru să avem Green Deal cu orice risc.” De ce contează Miza imediată este una operațională și de reglementare: dacă România apelează la repornirea capacităților pe cărbune pentru a acoperi lipsa de producție, decizia poate implica notificări către Comisia Europeană și poate deschide discuția despre compatibilitatea cu angajamentele asumate prin politicile de tranziție energetică și cu finanțările europene. În material nu apar, deocamdată, calcule oficiale privind pierderile din fonduri europene sau impactul exact în importuri, iar Grindeanu spune explicit că astfel de estimări „nu” i-au fost prezentate. [...]
România riscă diminuarea fondurilor PNRR dacă nu închide rapid recepția lucrărilor, în condițiile în care aproximativ 4.500 de proiecte sunt încă nerecepționate, dintr-un total de peste 15.000, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan spune că fereastra critică este următoarele două săptămâni, iar termenul-limită pentru a păstra finanțarea din PNRR este finalul lunii august. Miza este operațională și financiară: proiectele recepționate până la sfârșitul lunii august „vor avea finanțarea asigurată din PNRR”, în timp ce întârzierile vor aduce penalizări pentru România, prin diminuarea sumelor care ar urma să fie primite din fonduri europene, a avertizat premierul. Blocajul nu e doar „șantierul”, ci și actele Bolojan a explicat că recepționarea nu înseamnă doar finalizarea fizică a lucrărilor, ci și pașii administrativi care închid proiectul: înscrierea investiției în cartea funciară; încărcarea documentelor finale care confirmă încheierea finanțării în platforma electronică pusă la dispoziția autorităților locale. În acest context, presiunea se mută și pe capacitatea administrativă din teritoriu, nu doar pe constructori sau furnizori. Cine gestionează proiectele și ce tip de investiții sunt vizate Din cele peste 15.000 de proiecte derulate la nivel național, o parte importantă vizează dotarea școlilor și sunt gestionate prin Ministerul Educației, iar restul sunt derulate în principal prin Ministerul Dezvoltării și prin intermediul primăriilor. Investițiile menționate includ școli, dispensare, anveloparea blocurilor și alte obiective locale. Mobilizare cerută în teritoriu, cu termen de două săptămâni Premierul a avut o teleconferință cu prefecții și reprezentanții serviciilor guvernamentale din țară responsabili de recepția investițiilor și le-a cerut să se mobilizeze astfel încât lucrările deja finalizate să fie recepționate în termen. „În următoarele două săptămâni, trebuie să finalizăm cât mai multe dintre lucrările finanțate prin PNRR și să ne asigurăm că acestea sunt recepționate la timp.” Pentru administrațiile locale, următoarea perioadă devine un test de execuție și de închidere administrativă a proiectelor: fără recepție la timp, finanțarea PNRR se poate pierde, iar costul se vede direct în sumele europene care intră în România. [...]
PSD mizează pe un guvern minoritar după 1 septembrie, ceea ce ar muta deciziile economice în negocieri „lege cu lege” în Parlament , potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu , liderul PSD și propus de partid pentru funcția de prim-ministru, spune că este „cel mai aproape” de a forma o majoritate astfel încât, după 1 septembrie, să existe un executiv „cu puteri depline”, dar subliniază că va fi un guvern minoritar. Declarațiile au fost făcute joi, la Parlament, într-o conferință de presă în care Grindeanu l-a atacat pe premierul interimar Ilie Bolojan , acuzând lipsa reformelor și invocând „contracție economică, sărăcie și trai pe datorie”. „N-am văzut nicio reformă, n-am văzut nicio dezvoltare, n-am văzut eficiență, am văzut contracție economică, sărăcie și trai pe datorie.” Ce înseamnă, practic, un guvern minoritar: majorități construite „pe fiecare lege” Întrebat dacă a obținut între timp promisiuni de susținere din partea parlamentarilor pentru funcția de prim-ministru, Grindeanu a răspuns că, „astăzi, când vorbim, nu” și că nu s-a schimbat nimic față de săptămâna trecută. În același timp, el a afirmat că PSD este „cel mai aproape” de a face o majoritate și că își va intensifica eforturile. În viziunea sa, guvernul minoritar ar urma să treacă de votul Parlamentului, însă ar fi obligat să negocieze sprijinul pentru fiecare proiect major. „Va fi un Guvern minoritar care va trece de votul Parlamentului, care va trebui să negocieze pe fiecare lege importantă majoritățile în Parlament.” Relația cu partidele „pro-europene”: punct comun cu UDMR Grindeanu a mai spus că, dintre partidele pro-europene, există „un punct comun” doar cu UDMR: „să avem un Guvern repede”. El a susținut că PSD și UDMR ar fi motivate de „dorința de a găsi o soluție” și că nu ar pune „stavile” în calea unor alianțe posibile pentru formarea unei coaliții. În același timp, liderul PSD a insistat că România are nevoie de un guvern „cu puteri depline” odată cu începutul sesiunii ordinare a Parlamentului, la 1 septembrie, și a cerut schimbarea actualei conduceri de la Palatul Victoria. [...]
Google a făcut o reorganizare majoră în zona de inteligență artificială, pe fondul presiunii de a recupera teren în fața OpenAI și Anthropic , iar mișcările de la vârf au alimentat îngrijorări interne privind autonomia DeepMind și ritmul de livrare al modelului Gemini, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Demis Hassabis a renunțat la conducerea Google DeepMind în favoarea adjunctului său, Koray Kavukcuoglu , în cadrul unei reorganizări anunțate la 5 august. Hassabis a devenit președinte al diviziei, rol cu mai puține responsabilități de management. În paralel, Jeff Dean și Oriol Vinyals, lideri care au coordonat inițial dezvoltarea tehnică a Gemini, au plecat pentru a înființa împreună un start-up. Schimbările au avut și un ecou imediat în piață: acțiunile Google au scăzut cu 4% în ziua anunțului, potrivit materialului. Presiune pentru accelerarea Gemini și implicarea lui Sergey Brin Deși nu mai are o funcție executivă, cofondatorul Sergey Brin (52 de ani) s-ar fi implicat informal în dezvoltarea și antrenarea modelelor AI ale companiei. Conform unor persoane familiarizate cu discuțiile, el le-ar fi transmis angajaților-cheie că Google trebuie să recupereze decalajul față de cele mai avansate modele din industrie. În aprilie, pe fondul avansului Anthropic cu o versiune preliminară a modelului Claude Mythos, Brin ar fi cerut, într-o reuniune internă cu câteva sute de angajați, accelerarea ritmului la DeepMind. Reuters mai notează că Brin ar fi direcționat resurse către zone precum „autoîmbunătățirea recursivă” (ideea că un sistem AI își poate perfecționa performanța fără intervenție umană). Google a refuzat să răspundă întrebărilor Reuters despre implicarea lui Brin, schimbările structurale și îngrijorările angajaților. Întârzierea noii versiuni Gemini și problemele invocate intern Potrivit sursei, Gemini a depășit pentru scurt timp concurenții în noiembrie, dar actualizările ulterioare ale Anthropic și OpenAI au pus din nou presiune pe Google. Până în august, compania amânase cu două luni lansarea noii versiuni de referință a Gemini, după ce testele interne ar fi arătat că modelul rămânea mai slab decât rivalii în anumite domenii, inclusiv programarea. Patru surse Reuters pun întârzierea pe seama unor probleme structurale persistente, între care: limitări ale capacității de calcul; neînțelegeri între numeroșii lideri ai proiectului Gemini, care ar fi afectat alocarea resurselor; birocrația internă, care ar fi încetinit lansările față de rivali mai agili. Compania a refuzat să comenteze aceste afirmații, însă directorul general Sundar Pichai le-a spus analiștilor de pe Wall Street că Google va continua să-și extindă infrastructura pentru a reduce limitările legate de cipurile Tensor Processing Units , folosite la antrenarea modelelor și în produse pentru consumatori și companii. Centralizarea deciziilor și autonomia DeepMind Koray Kavukcuoglu a fost numit în 2025 și arhitect-șef pentru inteligență artificială al Google, cu misiunea de a integra Gemini în produsele companiei. Ulterior, influența unor lideri ai DeepMind s-ar fi diminuat, iar Kavukcuoglu ar fi devenit figura centrală în stabilirea direcției Gemini, potrivit uneia dintre surse, beneficiind și de susținerea lui Brin. El s-a mutat din Londra la sediul Google din Mountain View (California) și a început să-i raporteze direct lui Pichai. Un purtător de cuvânt al Google a precizat că Kavukcuoglu va avea ultimul cuvânt în deciziile majore ale DeepMind, iar liderii diviziei de cloud se așteaptă ca numirea lui să reducă tensiunile privind distribuirea numărului limitat de cipuri AI. Reorganizarea este prezentată ca un nou pas în reducerea autonomiei DeepMind, laboratorul londonez cumpărat de Google în 2014, pe măsură ce compania încearcă să integreze tehnologia în produse și să crească veniturile din AI. Într-o reuniune generală din 6 august, angajații au fost informați că mai multe echipe fără atribuții tehnice vor fi transferate din DeepMind în structura corporativă a Google. Reuters notează că, deși reorganizarea nu ar indica o retragere din cursa modelelor AI, plecarea unor lideri tehnici și transferurile interne au alimentat temeri privind diminuarea și mai accentuată a autonomiei laboratorului, în lipsa unor planuri imediate pentru echipele și proiectele care nu sunt legate direct de antrenarea Gemini. [...]
Plecările accelerate ale românilor și ucrainenilor din Spania arată că scumpirea locuințelor și erodarea puterii de cumpărare încep să schimbe harta migrației în UE , cu efect direct asupra pieței muncii și a comunităților de imigranți, potrivit Libertatea , care citează o analiză a publicației spaniole El Economista . Românii și ucrainenii sunt printre naționalitățile cu cele mai mari rate de plecare din Spania, deși economia țării a avut o creștere constantă. Datele Institutului Național de Statistică al Spaniei, citate în material, arată că în trimestrul al doilea din acest an au părăsit Spania 5.300 de români și 3.200 de ucraineni. De ce pleacă: costul locuirii și salarii care nu mai „țin pasul” În cazul ucrainenilor, El Economista notează că mulți caută condiții mai bune într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Cei intervievați de publicația spaniolă spun că „există de lucru”, însă veniturile nu mai sunt suficiente pentru a-și permite o locuință, ceea ce le limitează planurile de viață. Pentru români, fenomenul este cu atât mai vizibil cu cât Spania a fost o destinație majoră de migrație începând cu anii 2000, mai ales după aderarea României la UE, în 2007 . În 2013, Spania ajunsese la un vârf de aproximativ 750.000 de români. Cum s-a schimbat tendința: de la vârf la scădere susținută După 2013, comunitatea românească a început să se reducă. Potrivit aceleiași surse, numărul românilor din Spania a coborât la 690.000 în 2015, 600.000 în 2018, 565.000 la începutul lui 2021 și 521.000 anul trecut. Dacă tendința actuală se menține, ar urma să scadă sub pragul de 500.000 până la finalul acestui an. El Economista leagă schimbarea de o suprapunere de factori: scumpirea locuințelor, scăderea puterii de cumpărare și apariția unor alternative mai atractive în alte țări europene. În plus, publicația indică faptul că, din 2015 până în prezent, prețurile locuințelor au crescut cu peste 80% și chiar cu 100% în orașe precum Madrid. Spania atrage în continuare imigranți, dar din alte zone În paralel cu plecările românilor și ucrainenilor, Spania continuă să atragă străini, mai ales din America Latină și din Maroc. În 2026, cele mai multe sosiri au fost din Columbia (34.000), urmată de Venezuela (23.300) și Maroc (21.100), iar 18.000 de spanioli s-au întors în țară, conform datelor prezentate în articol. [...]
Restricțiile temporare impuse de Finlanda în estul Golfului Finlandei pot afecta rutele aeriene și maritime din Marea Baltică , după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian al Letoniei și a fost doborâtă de avioane de vânătoare aflate într-o misiune de apărare aeriană a NATO , potrivit Libertatea . Incidentul a avut loc vineri dimineață, iar forțele armate de la Riga au anunțat doborârea dronei după ce aceasta a intrat în spațiul aerian leton. Autoritățile letone nu au oferit, deocamdată, detalii despre tipul dronei sau originea ei. Ulterior, alerta de amenințare aeriană a fost ridicată pentru regiunile din apropierea Rusiei, conform Reuters . În paralel, Finlanda — stat membru UE și NATO, cu graniță directă cu Rusia — a introdus măsuri de urgență: forțele sale de apărare au restricționat temporar anumite zone pentru traficul aerian și maritim în partea estică a Golfului Finlandei, ca măsură de precauție împotriva unor posibile drone. De ce contează pentru transport și operațiuni în regiune Chiar dacă măsurile sunt prezentate ca temporare și preventive, ele pot genera efecte operaționale în zona Mării Baltice, prin limitarea accesului în anumite coridoare de zbor și rute maritime. În astfel de situații, companiile de transport și operatorii logistici pot fi nevoiți să ajusteze trasee și orare, cu potențiale întârzieri și costuri suplimentare, în funcție de durata restricțiilor. Context: alerte repetate și riscuri pentru infrastructură În regiune, statele vecine cu Rusia și Ucraina emit periodic alerte de amenințare aeriană și doboară drone, pe fondul atacurilor reciproce dintre Moscova și Kiev, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, din februarie 2022. În noaptea de joi spre vineri, Rusia a anunțat că a doborât 15 drone în regiunea Leningrad, în apropierea Finlandei și Estoniei, unde se află și Sankt Petersburg, descris ca un nod important de export. Informația a fost transmisă pe Telegram de guvernatorul regional Alexander Drozdenko. Pe fondul suspiciunilor privind posibile operațiuni sub „steag fals” (acțiuni atribuite altui actor pentru a justifica măsuri sau escaladări), statele NATO din nordul Europei au trecut la consolidarea securității în jurul infrastructurii energetice și hidrotehnice, mai notează Reuters. [...]
