Știri
Știri din categoria Diverse
Sorin Grindeanu susține că schimbarea Guvernului Bolojan era decisă intern, indiferent de poziția SUA, într-o reacție venită după demisia ambasadoarei americane în Grecia, Kimberly Guilfoyle, potrivit Digi24. Mesajul liderului PSD vizează direct speculațiile despre influențe externe în politica de la București și încearcă să fixeze responsabilitatea deciziei în zona majorității parlamentare.
Grindeanu a reluat explicația privind demiterea Guvernului Bolojan, invocând o întâlnire din martie cu Guilfoyle, organizată „prin cunoscuți comuni”, într-un restaurant din nordul Capitalei, după ce nu a putut participa la un eveniment oficial la Ambasada SUA din România. În versiunea sa, discuția nu ar fi avut ca subiect guvernele din România.
„Dacă îmi spunea doamna ambasador «nu-l schimbați pe Bolojan», tot o făceam (...) trebuia schimbat din toamnă.”
Prin această poziționare, președintele PSD încearcă să contracareze interpretările potrivit cărora schimbarea guvernului ar fi fost influențată de discuții cu un oficial american. În același timp, Grindeanu afirmă că decizia ar fi fost întârziată și că, în opinia sa, Bolojan „trebuia schimbat din toamnă”.
În context, liderul PSD a indicat și aritmetica parlamentară care a dus la căderea guvernului, menționând că voturile PSD și AUR au contribuit la schimbare, conform relatărilor din aceeași sursă.
Reacția lui Grindeanu vine după ce Casa Albă i-a cerut lui Kimberly Guilfoyle să demisioneze din funcția de ambasadoare a SUA în Grecia. În materialul Digi24 este menționat că demisia a fost cerută la câteva zile după apariția unor mesaje text făcute publice, despre care CBS News ar fi relatat că indicau solicitarea a 100.000 de dolari pentru plata unei facturi American Express, înaintea audierii de confirmare din Senat, în schimbul promisiunii de influență.
Digi24 nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre pașii următori în plan diplomatic sau despre eventuale reacții oficiale ale părții americane față de afirmațiile lui Grindeanu.
Recomandate
Disputa despre „influențe externe” în căderea Guvernului Bolojan revine în prim-plan , după ce Sorin Grindeanu a susținut că, la întâlnirea cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , „nu s-a discutat o secundă despre guvernele din România” și că schimbarea lui Ilie Bolojan a fost o decizie internă, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de credibilitate și stabilitate politică, cu efect direct asupra percepției de risc pentru economie și relațiile externe. Grindeanu a declarat, marți seară, la România TV, că întâlnirea cu Guilfoyle a avut loc în martie, înainte de căderea guvernului (pe care o plasează în 5-6 mai), în contextul unor evenimente la Athenee, „The Economist”, și ulterior la ambasadă, unde spune că nu a putut participa. Liderul PSD a insistat că discuția a fost doar „o masă” și că invitația a venit „prin cunoscuți comuni”, nu ca urmare a unei inițiative din partea sa. În același context, șeful PSD a respins explicit ideea că SUA ar fi avut un rol în demiterea Guvernului Bolojan și a afirmat că decizia ar fi fost luată oricum, inclusiv dacă ar fi existat o solicitare contrară din partea ambasadoarei. „Și dacă îmi spunea doamna ambasador – nu-l schimbați pe Bolojan – tot o făceam”, a afirmat Sorin Grindeanu. Ce spune Grindeanu despre vot și calendarul deciziei Potrivit declarațiilor citate, Grindeanu a legat schimbarea lui Ilie Bolojan de o decizie internă în PSD, menționând că votul din partid ar fi avut loc în 21 aprilie, înainte de momentul căderii guvernului. Totodată, a susținut că voturile PSD și AUR ar fi contribuit la schimbare, afirmând că „poate confirma George Simion”. Liderul PSD a adăugat că, în opinia sa, schimbarea ar fi trebuit făcută mai devreme, „din toamnă”, și a asociat întârzierea cu situația economică actuală, fără a oferi însă detalii sau indicatori în sprijinul afirmației. „Regret că nu l-am schimbat din toamnă, că sunt convins că România n-ar fi ajuns în situația economică de acum”, a mai declarat Grindeanu. Acuzații respinse: „guverne” și „achiziții preferențiale de gaz” În aceeași intervenție, Grindeanu a spus că nu s-a discutat „despre guverne” la întâlnirea cu Guilfoyle și a respins acuzațiile privind eventuale discuții despre achiziții preferențiale de gaz din SUA, prin anumite firme americane. Separat, materialul menționează că Guilfoyle și-a confirmat demisia din funcția de ambasadoare a SUA în Grecia, după ce Casa Albă i-ar fi cerut acest lucru, pe fondul unor acuzații apărute în presă, informații atribuite de Știrile Pro TV publicației CBS News. De ce contează Tema unei posibile implicări externe în schimbarea unui guvern alimentează tensiuni politice și poate amplifica incertitudinea, inclusiv în percepția investitorilor și a partenerilor comerciali. În acest cadru, poziționarea publică a liderilor politici devine relevantă nu doar ca dispută internă, ci și ca semnal privind predictibilitatea deciziilor de guvernare. [...]
PSD se apropie de o decizie de intrare la guvernare, iar discuția s-a mutat deja pe împărțirea portofoliilor și pe numele vehiculate pentru ministere , potrivit unei analize din Libertatea . Miza imediată este una operațională: dacă partidul votează Cabinetul Luca Niculescu și intră în Executiv, schimbările de conducere la ministere ar putea fi rapide, cu efect direct asupra politicilor publice și a aparatului administrativ. Decizia urmează să fie luată în Consiliul Politic Național (CPN) al PSD , pe fondul unor presiuni interne, în special din teritoriu, pentru revenirea la putere. Conform surselor citate, sunt „șanse foarte mici” ca PSD să nu intre la guvernare, deși varianta refuzului de a vota Guvernul Niculescu nu este exclusă complet. Un element care ar fi accelerat calculele politice este informația apărută „pe surse” că Nicușor Dan ar fi dispus să declanșeze alegeri anticipate dacă Guvernul Niculescu nu trece, ceea ce ar crea un risc politic major pentru partide și ar împinge PSD spre asumarea guvernării. Presiune internă: între „linii roșii” și revenirea la putere În partid există tensiuni legate de condițiile în care PSD ar intra la guvernare și de formula politică. Potrivit surselor Libertatea, Sorin Grindeanu nu ar fi adeptul intrării la guvernare fără parteneri politici asumați, însă lideri din teritoriu ar împinge pentru o revenire rapidă, inclusiv pentru numiri de miniștri, secretari de stat și prefecți. În paralel, discuția internă s-ar concentra pe câte portofolii ar cere PSD și ce tip de miniștri ar propune: „grei” ai partidului, „tehnocrați” susținuți politic sau o formulă mixtă. Nume vehiculate pentru ministere: Interne, Economie, Muncă, Dezvoltare, Energie, Agricultură Conform „zvonurilor” din PSD citate de publicație, printre primele nume menționate pentru portofolii se află: Marian Neacșu – vehiculat pentru Ministerul de Interne; Radu Oprea – pentru Ministerul Economiei; Florin Manole – pentru Ministerul Muncii; Ministerul Dezvoltării – o miză majoră, cu două nume „în pole position”, susținute de organizația PSD Buzău: Romeo Lungu (menționat ca propunere și în echipa Veștea) sau Marcel Stoica; Bogdan Ivan – pregătit să revină la Ministerul Energiei, portofoliu pe care l-a mai ocupat în Guvernul Bolojan; Florin Barbu – favorit pentru Ministerul Agriculturii, sprijinit de filiala PSD Olt. „Tehnocrați” asumați de Cotroceni: Finanțe și Externe Pe lângă numele din PSD, analiza menționează și câteva propuneri de miniștri a căror „paternitate” ar aparține Palatului Cotroceni: Sorin Costreie – consilier al președintelui Nicușor Dan; la Finanțe – Alexandru Nazare, descris ca „vechi liberal”, care „pe hârtie e membru suspendat la BNR”; la Externe – Dan Neculăescu, diplomat de carieră, despre care se afirmă că ar avea „prin familie legături solide cu mediul partizan”. În funcție de decizia CPN și de formula finală a Cabinetului, lista de nume poate suferi modificări, iar unele dintre informații sunt prezentate explicit ca provenind „pe surse” sau din „zvonuri” interne. [...]
Sorin Grindeanu exclude orice colaborare cu USR și critică abordarea de „control” a miniștrilor partidului , susținând că rolul lor ar trebui să fie administrarea domeniilor și elaborarea de politici publice, nu „căutarea” de nereguli, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute marți, la România TV , și sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Președintele PSD a spus că reprezentanții USR „trebuie să plece acasă” și că nu ia „sub nicio formă” în calcul o colaborare cu ei. „Ăștia de la USR trebuie să plece acasă. Nu fac decât rău. (...) Nu iau în calcul sub nicio formă vreo colaborare cu ei.” Critica: miniștri „detectivi” versus administrare și politici publice Grindeanu a afirmat că, atunci când ajung miniștri, unii reprezentanți ai USR ar avea impresia că sunt „un fel de detectivi” și că „trebuie să găsească ceva”, dând ca exemplu verificări legate de ANM, unde a folosit formularea „caută pe la ANM sutiene”. În același timp, liderul PSD a precizat că nu îl interesează „lucrurile astea” în sens politic și că, dacă cineva a încălcat legea, „să plătească”. Argumentul său este că există deja mecanisme instituționale de verificare în ministere. „Să știți că există în fiecare minister câte un corp de control. Tu trebuie să faci altceva, să administrezi acel domeniu, să faci politici publice în acel domeniu, să încerci să aduci bunăstare românilor din perspectiva acelui domeniu.” De ce contează Mesajul lui Grindeanu fixează o linie politică de excludere a USR din orice formulă de colaborare invocată de acesta și pune accent pe o dispută de „model de guvernare”: control și expunere de nereguli versus administrare și politici publice. În context, referirea la ANM apare ca exemplu folosit pentru a susține critica la adresa modului în care USR ar exercita funcțiile executive. [...]
PSD tratează scenariul anticipatelor ca risc constituțional și își pornește pregătirea internă , în condițiile în care la Cotroceni ar exista discuții despre dizolvarea Parlamentului dacă Guvernul Niculescu nu este învestit, potrivit Știrile Pro TV . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus marți seară, la România TV, că nu a văzut „vreun anunț” sau „vreun comunicat” al Președinției României privind intenția președintelui Nicușor Dan de a declanșa alegeri anticipate. În același timp, liderul social-democrat a apreciat că, deși anticipatele sunt „constituționale”, nu ar fi „un scenariu potrivit” pentru România. „Eu am văzut, a fost vreun anunţ, vreun comunicat de la Preşedinţie? Dacă e să vorbim de alegere anticipate, vreau să vă spun ceea ce am spus şi ieri (...) eu cred că pentru România acest scenariu nu e unul potrivit. Dar, da, e unul constituţional, în schimb.” Ce înseamnă politic și operațional pentru PSD Grindeanu a încadrat anticipatele drept o opțiune prevăzută de Constituție, care „la un moment dat, s-ar putea să nu o putem evita”. În acest context, el a afirmat că PSD își face deja „pregătiri” interne pentru un asemenea scenariu, fără să ofere detalii despre calendar sau măsuri concrete. „Eu vă asigur, în ceea ce ne priveşte, că vom fi pregătiţi. Partidul Social Democrat, de altfel, a şi dat drumul la chestiuni organizatorice, treburi care ţin de bucătăria noastră internă, de pregătiri pentru un asemenea scenariu.” Tot el s-a declarat convins că PSD ar obține, în cazul unor alegeri anticipate, „cel puțin cât a avut la ultimele alegeri”. De unde a pornit discuția despre anticipate Potrivit materialului, Grindeanu a fost întrebat despre intenția președintelui Nicușor Dan de a dizolva Parlamentul dacă Guvernul Niculescu nu este învestit, informație atribuită de Știrile Pro TV agenției News.ro. În același context, liderul PSD a susținut că PNL și USR „nu își doresc” alegeri anticipate și că „fug” de acest scenariu, fără a prezenta dovezi sau declarații ale celor două partide. [...]
PSD își decide azi formula de intrare la guvernare, o miză directă pentru stabilitatea bugetară pe termen scurt , în condițiile în care partidul cântărește între un executiv politic, unul „hibrid” (mixt) și o susținere parlamentară fără miniștri, potrivit Digi24 . Consiliul Național al PSD se reunește miercuri, de la ora 16:00, la Vila Lac, pentru a decide forma de implicare în cabinetul Luca Niculescu. Premierul desemnat a indicat că „toate variantele sunt pe masă”: guvern politic, guvern hibrid sau guvern de tehnocrați. În interiorul PSD, principala variantă luată în calcul „la acest moment” este un guvern hibrid, iar Marian Neacșu a spus la Parlament că „ar fi un Guvern mixt, dacă va fi să fie”, conform relatării Digi24 . De ce contează: decizia PSD poate accelera învestirea și agenda bugetară Digi24 notează că decizia PSD este, „cel mai probabil”, de a intra în Guvernul Niculescu alături de miniștri tehnocrați. Miza imediată este funcționarea executivului într-o perioadă în care, potrivit informațiilor prezentate, în partid există o tabără care ar prefera un guvern tehnocrat care să tranșeze rectificarea bugetară și să pregătească bugetul pe 2027, urmând ca în primăvară să fie schimbată componența guvernului. În paralel, o parte dintre liderii PSD, în special din teritoriu, ar susține varianta unui guvern hibrid, iar această tabără „și-a făcut calculele” privind împărțirea portofoliilor, potrivit informațiilor prezentate. Semnale din Parlament: PNL și UDMR, poziționări pentru vot În același context, PNL a transmis, prin Ilie Bolojan, că ia în calcul un acord politic bilateral cu Luca Niculescu, însă partidul ar urma să rămână în opoziție. Separat, Kelemen Hunor a declarat că UDMR va vota guvernul și programul de guvernare, indiferent dacă executivul va fi tehnocrat sau „format în jurul PSD”. Variante și nume vehiculate pentru portofolii (informații la acest moment) Conform actualizării Digi24, printre numele luate în calcul pentru guvern se află: Externe: Dan Neculăescu (reprezentant permanent al României la NATO) Finanțe: Alexandru Nazare Energie: Bogdan Ivan (PSD) Muncă: Florin Manole (PSD) Sănătate: Alexandru Rogobete (PSD) Interne: Marian Neacșu (PSD) sau „o altă persoană” Justiție: Radu Marinescu (PSD) Apărare: Vlad Ionescu (consilier prezidențial) sau „o altă persoană” Educație: Sorin Costreie (consilier prezidențial) sau „o altă persoană” Economie: Daniel Zamfir (PSD) sau „o altă persoană” Pentru Transporturi, Agricultură, Dezvoltare, Mediu, Cultură și Fonduri Europene, Digi24 precizează că nu este încă decis cine ar urma să preia portofoliile. Ce urmează Potrivit „ultimelor informații” prezentate de Digi24, partidele parlamentare iau în calcul ca Guvernul propus de Luca Niculescu să ajungă la votul de învestitură chiar în această săptămână. Decizia de azi din PSD ar urma să indice dacă România merge spre un executiv cu componentă politică, unul mixt sau o formulă de susținere parlamentară, cu efect direct asupra capacității guvernului de a trece rapid prin Parlament și de a opera deciziile bugetare discutate. [...]
USR acuză o „presiune” politică prin scenariul dizolvării Parlamentului , pe fondul negocierilor pentru învestirea unui nou guvern, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler , susține că informația potrivit căreia președintele României ar pregăti dizolvarea Parlamentului este „o bârfă lansată de PSD”, menită să strângă voturi pentru un cabinet condus de premierul desemnat Luca Niculescu , în care să intre și miniștri social-democrați. Seidler a spus că zvonul ar funcționa ca instrument de presiune asupra partidelor, în condițiile în care ar fi vehiculată ideea unui decret de dizolvare care „ar urma” să fie semnat vineri, dacă nu se conturează o susținere clară pentru Niculescu. „Cred că cine a lansat această bârfă asta își dorește: să pună presiune pentru a strânge voturi pentru miniștrii PSD în Guvernul Luca.” Poziția USR: fără PSD în guvern, dar deschidere pentru PNL și UDMR Reprezentantul USR a reiterat că partidul nu va vota un executiv din care să facă parte PSD sau „surogați de PSD”. „Nu vom vota un guvern din care să facă parte PSD sau surogați de PSD.” În același timp, Seidler a afirmat că USR rămâne disponibil să participe la guvernare alături de PNL și UDMR, conform declarațiilor sale. De ce contează: incertitudine politică și semnal pe politica fiscal-bugetară Dincolo de disputa politică, miza imediată este capacitatea de a forma o majoritate care să treacă un guvern prin Parlament, într-un context în care partidele își condiționează sprijinul. Seidler a legat explicit disponibilitatea USR de un set de direcții care ating și zona de politici economice și bugetare, inclusiv reducerea cheltuielilor statului și „disciplină financiară”. „Avem disponibilitatea (...) de a contribui la reducerea cheltuielilor încă nereduse suficient ale statului român, de a avea o disciplină financiară, de a nu arunca cu bani pe care România nu-i are.” Ce spune Seidler despre dizolvarea Parlamentului Seidler a invocat declarații publice ale președintelui României, despre care afirmă că ar fi respins în repetate rânduri varianta dizolvării Parlamentului, chiar dacă ar exista posibilitatea constituțională. În lipsa unei poziții explicite noi din partea șefului statului, USR tratează scenariul ca pe un zvon. „Până când președintele României nu spune expres acest lucru, eu consider că e doar o bârfă lansată de PSD.” Context: disputa despre „guvern apolitic” În intervenția sa, Seidler a contestat și ideea unui guvern „apolitic”, argumentând că orice executiv care primește votul de învestitură capătă, inevitabil, „culoarea” majorității parlamentare care îl susține. „Guvern nepolitic, apolitic nu există.” [...]
