Știri
Știri din categoria Diverse
Propunerile pentru grila de salarizare a demnitarilor din noua Lege a salarizării nu ar fi fost inițiate de Guvern, ci transmise Ministerului Muncii de liderii PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit Digi24. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că a primit „pe mail” de la Camera Deputaților un document asumat de cele patru partide, cu coeficienții și grila de salarizare pentru demnitari.
Pîslaru a făcut declarațiile vineri, la finalul ședinței de Guvern, în contextul pregătirii noii Legi a salarizării și al unui acord politic „cu medierea administrației prezidențiale”, despre care afirmă că a inclus și această componentă, fără să fie „mediatizată ca atare”.
„Când a fost pregătit acel acord politic cu medierea administrației prezidențiale, ca parte a acelui acord politic, dar nemediatizat ca atare, am primit un mail de la Camera Deputaților în care mi s-a comunicat că liderii de grupuri politice au convenit asupra grilei de demnitari.”
Mesajul ministrului mută centrul de greutate al responsabilității politice pentru propunerile privind salariile demnitarilor de la Executiv către partidele parlamentare care susțin coaliția. În termeni practici, asta poate influența atât negocierile din jurul legii, cât și modul în care vor fi explicate public eventualele majorări sau ajustări ale coeficienților.
Ministrul a insistat că „grila nu a fost pusă de Guvernul Bolojan, ci primită”, fiind „propunerea celor patru partide”, respectiv USR, PNL, PSD și UDMR.
Pîslaru afirmă că grila transmisă a fost analizată împreună cu experții Băncii Mondiale. Potrivit lui, unele zone au fost considerate potrivite pentru încadrarea „de la 1 la 8”, în timp ce altele ar fi avut „inechități” care nu au putut fi acceptate „tehnic”.
„Mi-au transmis o grilă de demnitari care a fost analizată cu experții Băncii Mondiale, anumite zone au fost considerate de oportunitate pentru încadrarea de la 1 la 8, altă zonă avea inechități și nu am putut să le acceptăm tehnic, dar acea grilă este cea transmisă de liderii grupurilor politice.”
În materialul Digi24 nu sunt detaliate coeficienții sau modificările concrete discutate, astfel că amploarea ajustărilor rămâne neclară din informațiile disponibile.
Recomandate
Eșecul învestirii Guvernului Mureșan prelungește incertitudinea politică , cu efect direct asupra capacității de a trece rapid prin Parlament reformele și măsurile din programul de guvernare, într-un moment în care partidele proeuropene încearcă să refacă o majoritate. Potrivit Digi24 , fostul premier desemnat Siegfried Mureșan susține că PSD „a știut de la început” că nu va vota guvernul propus de PNL, USR și UDMR, iar discuțiile din ultimele două săptămâni ar fi fost „doar pretexte”. Mureșan afirmă că formațiunile care l-au susținut au acționat „cu bună credință” și „rapid”, iar la cinci zile după publicarea decretului de desemnare în Monitorul Oficial au depus în Parlament programul de guvernare și lista cabinetului. El spune că nu are „nimic a-și reproșa” după respingerea la vot. În același timp, Mureșan acuză PSD că nu ar fi putut susține guvernul deoarece „nu-l puteau controla” și pentru că nu ar fi acceptat reformele propuse. În relatarea sa, a încercat să mențină un „dialog serios” cu PSD, inclusiv prin transmiterea programului de guvernare, iar peste 60 de puncte din cele 370 din program ar fi fost legate de idei ale PSD, pe care spune că le-a preluat și le-a comunicat social-democraților. Ce spune despre negocierile cu PSD și relația cu Grindeanu Mureșan declară că a discutat întâi cu partidele pe care le consideră „cu adevărat proeuropene” și care l-au susținut – PNL, USR și UDMR – după care l-a contactat pe Sorin Grindeanu . Spune că inițial nu a primit răspuns, iar ulterior au vorbit, Grindeanu cerându-i „elemente principale” ale programului, pe care Mureșan afirmă că i le-a trimis. El susține însă că mesajele publice ale lui Grindeanu ar fi fost diferite de cele din discuțiile directe și că acest lucru ar fi indicat „pretexte”. Într-o critică mai dură, Mureșan afirmă că Grindeanu ar fi venit în Parlament, „a mințit, a glumit, a plecat”, deși era președinte al Camerei Deputaților. De ce contează: blocajul politic întârzie decizii cu impact administrativ Din perspectiva funcționării statului, respingerea guvernului propus menține presiunea pe formarea unei majorități și pe calendarul legislativ, în condițiile în care un executiv fără susținere parlamentară nu poate implementa programul anunțat. În lipsa unei soluții rapide, rămâne deschisă disputa politică privind responsabilitatea pentru blocaj și direcția următoare a negocierilor între partidele parlamentare. [...]
USR condiționează orice discuție de guvernare de excluderea PSD , iar liderul partidului, Dominic Fritz , spune că formațiunea nu va vota „niciun guvern” care ar funcționa ca „paravan” pentru social-democrați, potrivit Wall Street . Mesajul vine în contextul consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, într-un moment de blocaj politic. Într-o postare pe Facebook, Fritz afirmă că, în acest moment, „soluția pentru ieșirea din criza în care PSD și AUR au aruncat țara sunt alegerile anticipate ”, argumentând că „politicienii trebuie să se întoarcă în fața cetățenilor” pentru un nou vot și un mandat clar de guvernare. Linia roșie a USR: fără miniștri PSD și fără „guvern-paravan” Președintele USR susține că partidul își menține poziția exprimată „de 5 luni”: nu intră la guvernare dacă viitorul Executiv include miniștri PSD. În plus, Fritz spune că USR nu va vota un guvern care, în viziunea sa, ar permite PSD să controleze guvernarea din umbră. Ce urmează la Cotroceni Fritz mai afirmă că USR va dialoga cu premierul desemnat doar „dacă președintele face o altă nominalizare”. În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat consultări la Palatul Cotroceni, luni, cu liderii și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. [...]
Un proiect de lege ar muta pe bănci costul și responsabilitatea verificării identității la creditele la distanță , într-un pachet de reguli care vizează reducerea fraudelor și a disputelor legate de notificări și închiderea creditelor, potrivit Știrile Pro TV . Inițiativa legislativă propune ca, înainte de încheierea unui contract de credit la distanță, creditorul să fie obligat să verifice identitatea consumatorului. În plus, notificările către clienți ar urma să fie transise prin mijloace care permit confirmarea primirii – personal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau printr-o metodă care asigură dovada primirii, conform USR, partidul din care fac parte inițiatorii proiectului, senatorii Cynthia Păun și Remus Negoi . „Propunerea noastră pune costul verificării pe creditor şi riscul fraudei acolo unde îi e locul, la cel care a dat banii fără să verifice cui”, a arătat senatorul Cynthia Păun. Ce obligații noi ar apărea pentru creditori Pe lângă verificarea identității la contractele la distanță și regulile de notificare cu dovadă de primire, proiectul introduce o obligație de informare la încetarea contractului de credit. Creditorul ar trebui să transmită consumatorului o situație „clară și standardizată” a creditului, care să includă: valoarea creditului și cât a fost achitat; sumele plătite pentru principal, dobânzi și comisioane; valoarea și data fiecărei plăți; soldul final; informații despre eventuale raportări către sistemele de evidență a riscului de credit. Documentul ar urma să fie trimis în maximum 5 zile lucrătoare de la încetarea raportului contractual. „Dacă datele unei persoane sunt folosite pentru a obţine un credit, creditorul trebuie să poată demonstra că a verificat identitatea celui care a contractat”, a declarat senatorul Remus Negoi. De ce contează: efecte operaționale și de conformare pentru bănci Dincolo de componenta de protecție a consumatorilor, măsurile ar însemna proceduri suplimentare pentru creditori: verificări de identitate înainte de semnare (în special în fluxurile digitale), schimbarea canalelor de comunicare pentru notificări astfel încât să existe dovadă de primire și standardizarea raportării la închiderea creditului într-un termen scurt. Proiectul urmărește și clarificarea regulilor privind notificarea cesiunii unei creanțe și momentul de la care noul creditor poate începe activitățile de recuperare față de consumator. Totodată, inițiatorii susțin că măsurile ar reduce diferențele de tratament dintre creditele de consum și creditele imobiliare, pentru un cadru mai coerent de protecție a consumatorilor de servicii financiare. [...]
Declarațiile de susținere din PNL pentru Ilie Bolojan mută presiunea pe DNA să clarifice rapid statutul audierii , într-un moment în care premierul interimar este deja expus politic, potrivit Digi24 . Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu (PNL), a spus că Ilie Bolojan „nu este corupt” și „nu are probleme de integritate”, comentând audierea acestuia la Direcția Națională Anticorupție (DNA) din Iași. Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă, informație relatată de Agerpres și preluată de Digi24. În intervenția sa, Ciucu a încercat să contracareze percepția publică negativă asociată unei audieri la DNA, afirmând că astfel de situații „se mai întâmplă” și cerând să fie lăsată justiția „să își facă treaba”. El a adăugat că nu are „niciun fel de emoții” în ceea ce îl privește pe Bolojan. De ce contează: efectul politic al unei audieri la DNA Chiar și în lipsa unor detalii despre dosar în acest material, simpla audiere a unui premier interimar la DNA generează costuri de imagine și poate alimenta tensiuni între partide. În acest context, mesajul transmis de Ciucu funcționează ca o poziționare publică de apărare în interiorul PNL, înainte ca instituțiile judiciare să ofere clarificări. Contextul imediat Digi24 amintește și de reacțiile politice din jurul audierii, trimițând la un material separat despre poziția șefului PSD Iași și replica PNL, pe fondul discuțiilor privind calitatea lui Bolojan în cauză. În articolul de față, Ciucu nu oferă detalii despre motivul audierii, ci se limitează la evaluarea sa privind integritatea lui Bolojan și la apelul de a aștepta concluziile justiției. [...]
Siegfried Mureșan susține că PSD ar coborî de la 23% spre 13% sub conducerea lui Sorin Grindeanu , pe fondul unor nemulțumiri interne și al unei competiții latente pentru șefia partidului, potrivit unei declarații oferite în exclusivitate pentru Digi24 . Miza politică imediată, în lectura lui Mureșan, este că slăbirea liderului PSD ar putea accelera repoziționări interne, fără ca asta să schimbe însă disciplina de vot din Parlament pe termen scurt. Ce spune Mureșan despre „pierdere de teren” și procente Europarlamentarul PNL afirmă că primește informații „din interiorul PSD” potrivit cărora există membri și lideri din „al doilea rând” care consideră că Sorin Grindeanu „duce partidul în jos” și că PSD ar fi ajuns de la 23% în jurul a 15%, cu o tendință spre 13%. În același registru, Mureșan compară situația actuală cu episoade anterioare din istoria recentă a PSD, susținând că partidul a urmat lideri cu „entuziasm”, dar i-a schimbat rapid când au devenit o vulnerabilitate. Competiție internă pentru conducerea PSD și scenariul înlocuirii Mureșan mai spune că unii lideri social-democrați i-ar fi transmis că ar exista alternative la Grindeanu, inclusiv persoane „pregătite” să preia funcția de premier, și că aceștia ar aștepta ca actualul lider să „se împiedice” pentru a-i lua locul. „Sunt lideri PSD care se recomandă ca fiind prim-miniștri alternativi la domnul Grindeanu și care de-abia așteaptă ca domnul Grindeanu să se împiedice pentru ca unul dintre ei să ia locul la conducerea partidului.” De ce nu negociază separat cu alți lideri PSD: vot „monolit” în Parlament În pofida nemulțumirilor descrise, Mureșan afirmă că parlamentarii PSD „votează în bloc”, motiv pentru care nu ar fi încercat negocieri separate cu alte persoane din partid. El invocă două argumente: respectul pentru conducerea aleasă a PSD și convingerea că, oricum, disciplina de vot rămâne una „monolit”. „Au opinii diferite, nu prea au curaj să le spună, votează la fel. Dar în ziua în care Sorin Grindeanu nu îi va duce la succes, vor face ceea ce au făcut cu orice președinte PSD: îl vor înlocui rapid, peste noapte.” În lipsa unor date independente în material despre sondaje sau decizii formale în PSD, afirmațiile rămân la nivelul evaluării politice și al informațiilor pe care Mureșan spune că le primește din interiorul partidului. [...]
Amenințarea lui Medvedev la adresa Armeniei ridică miza riscului de sancțiuni și șocuri energetice în regiune , pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre Erevan și Moscova, potrivit Digi24 . Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev , a avertizat că Armenia ar putea avea „aceeași soartă ca Ucraina” dacă își continuă apropierea de Occident, relatează RBC Ukraine, citată de Digi24. În logica mesajului transmis, schimbarea de direcție a politicii externe ar aduce „consecințe negative” pentru republică. „Sunt convins că nici acest lucru nu va duce la nimic bun.” „Cel mai rău lucru care i s-ar putea întâmpla Armeniei este să se transforme într-o nouă Ucraină.” Presiune politică, cu efecte economice: comerț și energie Dincolo de retorică, contextul descris indică un risc economic concret pentru Armenia: Moscova ar fi reacționat deja la reorientarea Erevanului prin măsuri comerciale. Articolul menționează că Rusia, „deranjată de această schimbare de direcție”, a impus restricții comerciale și sancțiuni pentru numeroase produse armenești și i-a cerut premierului Nikol Pașinian să organizeze un referendum privind direcția strategică a țării. În paralel, autoritățile armene au transmis că sunt dispuse să-și diversifice sursele de gaze, inclusiv prin achiziții din Azerbaidjan, Turcia și Iran, pentru a reduce dependența de Rusia. „Vrem să cumpărăm gaze de oriunde este posibil. Dacă ne oferă Rusia, cumpărăm de la Rusia, dacă le furnizează Azerbaidjan, cumpărăm de la Azerbaidjan, dacă o face Iranul, cumpărăm de la Iran şi dacă Turcia poate, le cumpărăm şi de la ei. Şi toate acestea în acelaşi timp.” Contextul: disputa UE vs. Uniunea Economică Eurasiatică Digi24 amintește că, în septembrie, Vladimir Putin și premierul armean Nikol Pașinian au avut o confruntare publică privind orientarea externă a Erevanului. Putin ar fi cerut Armeniei să aleagă între Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică, avertizând asupra consecințelor, în timp ce Pașinian a susținut că legea care inițiază procesul de aderare la UE nu încalcă obligațiile Armeniei față de Rusia și UEE. În același registru, Medvedev a afirmat anterior că Armenia „nu va adera niciodată” la UE, dar că demersul ar afecta permanent relațiile cu Rusia și cu statele din Uniunea Economică Eurasiatică. De ce contează Mesajul lui Medvedev vine într-un moment în care Armenia încearcă să-și recalibreze politica externă și, simultan, să reducă vulnerabilitatea energetică. În acest cadru, combinația dintre presiune politică, restricții comerciale și repoziționarea pe piața gazelor poate amplifica incertitudinea pentru economie și pentru lanțurile de aprovizionare din regiune, mai ales dacă tensiunile cu Moscova se adâncesc. [...]
