Știri
Știri din categoria Diverse
George Simion susține că se conturează o majoritate PSD–PNL pentru învestirea Guvernului, într-un scenariu pe care îl descrie drept un „blat” menit să ducă la „fărâmițarea” AUR, potrivit Digi24. Liderul AUR afirmă că PSD ar urma să guverneze cu Luca Niculescu în frunte, iar PNL ar vota instalarea cabinetului.
Într-un mesaj video, Simion spune că „de 2 luni se coace” acest plan și susține că PSD ar evita astfel să-și asume „în totalitate” consecințele guvernării, punând „în față” un premier desemnat pe care îl numește „marionetă”. El afirmă, totodată, că „mai avem o săptămână până la votarea Guvernului” și că AUR va încerca să împiedice instalarea acestuia.
Simion leagă scenariul de un vot favorabil din partea PNL, invocând presiuni asupra lui Ilie Bolojan. În declarația redată de Digi24, liderul AUR afirmă că Bolojan ar fi fost „chemat la DNA” și „speriat”, motiv pentru care ar urma să voteze guvernul.
Tot în același mesaj, Simion susține că, după arestarea lui Călin Georgescu, ar urma el, în cadrul unei acțiuni de „eliminare” treptată a unor actori politici și de slăbire a AUR. Aceste afirmații sunt prezentate ca acuzații politice, fără elemente de probă în materialul citat.
Din perspectiva calendarului invocat de Simion, punctul imediat de interes este votul de învestitură, care ar urma să aibă loc în aproximativ o săptămână. Dacă se confirmă o susținere PSD–PNL pentru instalarea cabinetului, ar rezulta o formulă de guvernare cu impact direct asupra direcției politicilor publice și asupra stabilității parlamentare pe termen scurt.
Simion îl descrie pe Luca Niculescu drept „omul din partea Parisului” și afirmă că România ar ajunge „în situația Greciei”, însă materialul Digi24 nu include date sau evaluări independente care să susțină aceste scenarii.
Recomandate
Criticile lui Ludovic Orban la adresa desemnării lui Luca Niculescu indică un risc de guvernare fără sprijin politic asumat , cu potențiale blocaje în adoptarea și implementarea măsurilor, potrivit Digi24 . Fostul premier a spus, în direct la Digi24, că nominalizarea nu ar fi „potrivită” și l-a descris pe Niculescu drept „premierul nimănui”. Orban a argumentat că, „în orice democrație”, premierul și Guvernul ar trebui să țină cont de votul popular și să se sprijine pe partide care își asumă guvernarea pe baza unui program, inclusiv în formule de coaliție. În această logică, el susține că desemnarea ar viza o persoană „care nu reprezintă pe nimeni” și care nu ar avea „un sprijin clar, asumat, transparent”. Ce consecințe vede Orban: învestire posibilă, susținere fragilă Fostul premier afirmă că, chiar dacă Luca Niculescu ar obține voturile necesare pentru învestire, Executivul ar rămâne fără o bază politică solidă în Parlament și fără „răspundere” politică reală. „Luca Niculescu chiar dacă primește voturile de învestire, nici el și nici miniștrii lui nu o să aibă vreo răspundere și niciun partid nu va susține actul de guvernare.” În scenariul descris de Orban, PSD ar urma să se poziționeze în opoziție imediat după învestire și să se „desolidarizeze” de măsurile Guvernului, ceea ce ar reduce capacitatea Executivului de a pune în practică programul de guvernare. Contextul politic invocat: ruptura coaliției și acuzații la adresa PSD și AUR Orban leagă dificultatea formării și funcționării guvernării de decizia PSD de a „face praf coaliția de guvernare”, într-un „moment de cumpănă” pentru România, susținând că, în aceste condiții, guvernarea devine „foarte dificilă”. În același timp, el a lansat o comparație între PSD și AUR, afirmând că ar fi „pe aceeași gândire politică”, și a invocat episodul unei moțiuni de cenzură depuse împreună de cele două partide. Acuzația privind relația Nicușor Dan – Grindeanu Orban a mai spus că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să îl desemneze „din prima” pe Sorin Grindeanu și a susținut că ar exista o înțelegere între cei doi, motiv pentru care Grindeanu ar fi fost „protejat” de o desemnare care l-ar fi expus unui eșec politic. Potrivit lui Orban, o eventuală guvernare PSD cu Grindeanu premier sau un eșec al acestuia în formarea majorității ar fi „dăunat grav” atât României, cât și PSD-ului. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru noul guvern de o schimbare a direcției economice , iar partidul respinge explicit varianta unui executiv tehnocrat, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Sorin Grindeanu după întâlnirea de joi, 8 octombrie, cu premierul desemnat Luca Niculescu , la sediul PSD din București. Grindeanu spune că discuțiile au avut două componente – economică și politică – iar pe partea economică PSD a pus ca „condiție” pentru orice sprijin politic „schimbarea direcției economice”. Liderul social-democrat a susținut că partidul urmărește o „reconfigurare” care să oprească „sărăcirea agresivă a românilor” și a vorbit despre nevoia de „măsuri economice potrivite”, în contextul în care România ar traversa „incertitudini economice”. În același timp, Grindeanu a afirmat că premierul desemnat i-ar fi dat asigurări că „idei esențiale din programul PSD se vor oglindi” în viitorul program de guvernare. PSD așteaptă forma finală a acestui program pentru a vedea „soluțiile pentru oameni și pentru economie” și spune că specialiștii partidului care au lucrat la programul PSD pot participa la un dialog până la definitivarea documentului. Majoritate „asumată”, nu „de conjunctură” Pe componenta politică, șeful PSD a declarat că partidul își dorește „o majoritate asumată” și că „nu ne interesează funcțiile”. În acest context, a făcut un apel către PNL și UDMR să participe la construirea unei „majorități transparente”, dacă se dorește implicarea PSD la guvernare. Grindeanu a avertizat că, în lipsa unei asumări clare din partea celorlalte partide și dacă PSD nu se regăsește în „proiectul pentru economie”, partidul „nu va ezita să spună nu acestui demers politic”. El a mai spus că PSD nu va susține o majoritate „de conjunctură”, chiar dacă aceasta ar putea trece un guvern prin Parlament. De ce respinge PSD un guvern tehnocrat PSD nu susține varianta unui guvern tehnocrat, iar Grindeanu a argumentat că un astfel de executiv ar fi „slab” și ar risca să devină „guvernul nimănui”, invocând experiența de acum 10 ani cu Guvernul Cioloș. În opinia sa, o soluție viabilă presupune „o soluție politică asumată cu o majoritate asumată”, inclusiv pentru momente-cheie precum adoptarea bugetului în Parlament. Ce urmează, potrivit declarațiilor, este finalizarea programului de guvernare al premierului desemnat și clarificarea unei majorități parlamentare care să își asume politic direcția economică și guvernarea. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de disciplină bugetară , iar Ilie Bolojan spune că țintele de deficit pentru 2027 și 2028 „nu sunt negociabile” și că cheltuielile statului nu trebuie să crească, potrivit Digi24 . Mesajul vine înaintea întâlnirii cu premierul desemnat Luca Niculescu , în contextul negocierilor pentru formarea noului Executiv. Bolojan afirmă că România are nevoie „cât mai repede” de un guvern cu puteri depline, care să poată gestiona urgențele de final de an, inclusiv prin rectificare bugetară, și să pregătească bugetul pentru anul viitor. Liderul PNL pune accent pe limitarea cheltuielilor și pe încadrarea în țintele stabilite. Miza economică: costul finanțării și riscul de pierdere a încrederii piețelor În argumentația sa, Bolojan leagă disciplina fiscală de costurile de împrumut ale statului și de percepția creditorilor. El susține că împrumuturile din anii trecuți și dobânzile ridicate au împins în sus datoria publică și au crescut riscul de pierdere a controlului asupra bugetului. În același timp, liderul PNL spune că România se împrumută la dobânzi mai mari pe fondul unui context internațional tensionat, dar și al instabilității politice interne, care ar fi alimentat creșterea „primei de risc” (indicator care reflectă cât de scump se finanțează o țară față de reperele considerate mai sigure). „Fiecare punct procentual plătit în plus la dobânzi înseamnă miliarde de lei anual, bani pe care nu îi mai putem folosi pentru investiţii, sănătate sau educaţie”, explică Bolojan. Condițiile anunțate pentru negocierile cu premierul desemnat Bolojan transmite că mandatul PNL la discuțiile cu Luca Niculescu pornește de la câteva linii roșii: țintele de deficit pentru 2027 și 2028 „nu sunt negociabile”; cheltuielile statului „nu trebuie să crească”; discuția ar trebui să fie despre „modul în care” sunt atinse țintele, nu despre schimbarea lor. El mai afirmă că promisiunile „fără acoperire” generează frustrări și amplifică nemulțumirea și că acesta este un stil de guvernare pe care spune că l-a refuzat și nu îl va accepta. Ce urmează Întâlnirea cu premierul desemnat Luca Niculescu are loc la sediul PNL, iar discuțiile vizează atât ieșirea din criza politică, cât și setarea priorităților bugetare imediate: funcționarea serviciilor publice în ultimele luni ale anului, rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru anul viitor. În funcție de rezultatul negocierilor, se conturează și spațiul de manevră al viitorului guvern în privința cheltuielilor și a politicii fiscale. [...]
Disputa politică pe „cine a votat taxele” riscă să blocheze predictibilitatea fiscală , într-un moment în care România încearcă să țină sub control deficitul bugetar, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , susține că măsurile fiscale adoptate în guvernarea Ilie Bolojan au trecut „inclusiv cu votul din coaliție al PSD”, partid care, spune el, acuză acum că Bolojan „a sărăcit” România. Pîslaru afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD ar face „manipulare” prin mesajul că guvernarea Bolojan ar fi dus la „o sărăcire agresivă” și leagă situația bugetară de perioada guvernării Ciolacu (2023–2025). În acest context, el invocă un deficit bugetar de 9,3%, pe care îl descrie drept cel mai mare din Uniunea Europeană, și spune că ministrul Finanțelor l-ar fi avertizat pe premier „de nu mai puțin de șase ori” în legătură cu o „criză majoră”. Miza economică: deficitul și costul finanțării În mesajul citat, Pîslaru susține că măsurile luate de guvernarea Bolojan au fost „urgente” pentru a evita „blocajul economic” și că, fără ele, România ar fi ajuns „în junk” (categorie de rating nerecomandată investițiilor) și în „incapacitate de plată”, făcând o comparație cu Grecia. Tot el afirmă că aceste măsuri au afectat și „categorii vulnerabile”. Ministrul interimar mai spune că Ilie Bolojan ar fi „salvat PNRR-ul” și ar fi finalizat „investiții cheie” care au susținut economia și ar fi facilitat reducerea deficitului bugetar, fără a detalia în material care au fost proiectele sau măsurile concrete. Acuzația politică: responsabilitatea pentru măsurile fiscale Pîslaru insistă că PSD a participat la adoptarea pachetului fiscal în coaliție, iar acum ar încerca să transfere costul politic al măsurilor către Bolojan. În același mesaj, el afirmă că „propaganda nu mai funcționează” și că românii „nu mai vor să trăiască pe datorie”. „Toate măsurile fiscale luate de guvernarea Bolojan au fost adoptate inclusiv cu votul din coaliţie al PSD, cel care astăzi clamează că Bolojan «a sărăcit» România.” În lipsa unor detalii suplimentare în articol despre ce măsuri fiscale sunt vizate punctual și ce calendar au avut, rămâne de urmărit dacă disputa din coaliție se traduce în schimbări de direcție sau întârzieri în politica fiscală, cu efecte asupra stabilității bugetare și a predictibilității pentru companii și contribuabili. [...]
O delegație AUR condusă de Dan Dungaciu a avut discuții oficiale la Sofia cu partidul aflat la guvernare, condus de premierul Rumen Radev, asociat în presa internațională cu o orientare pro-rusă , potrivit Digi24 . Miza politică ține de riscul de reputație și de poziționare externă: întâlnirea are loc în contextul în care Radev și formațiunea sa sunt descriși de unele publicații ca un potențial factor de frânare în UE și NATO. Deplasarea este prezentată de AUR drept „o nouă etapă în relațiile bilaterale”, în urma unei invitații la Parlamentul Bulgariei din partea partidului de guvernare de la Sofia, „Progresivna Bulgaria”, condus de prim-ministrul Rumen Radev, conform comunicatului citat. În cadrul vizitei, delegația AUR s-a întâlnit cu oficiali din parlamentul bulgar, între care sunt menționați Martin Mariov Zhlyabinkov (președintele Comisiei pentru politici regionale, lucrări publice și administrație locală), Georgi Chakarov (vicepreședinte al aceleiași comisii) și Neli Andreeva (vicepreședinte al Comisiei pentru transport și comunicații, fost vice-ministru al Transporturilor). În discuții apare și Rumen Petkov, fost ministru de Interne, lider al partidului ABV și susținător al actualului premier. Ce spune AUR că a urmărit prin întâlnire Potrivit comunicatului formațiunii, temele au vizat dezvoltarea relațiilor bilaterale, „viitorul Europei” și „schimbările strategice regionale”. Dan Dungaciu este citat afirmând că întâlnirea ar fi „o etapă” și că „vor urma și altele”, în ideea construirii unei cooperări „solid”. Tot Dungaciu susține că discuțiile au inclus „acțiuni și voturi comune la nivel european” și o viziune asupra relației bilaterale, formulată printr-o frază atribuită lui: „nu podurile construiesc strategia. Strategia construiește podurile!”. De ce contează: contextul de politică externă și eticheta „pro-rus” Articolul plasează întâlnirea în contextul în care Rumen Radev este prezentat ca politician pro-rus de presa internațională. CNN este citat cu o caracterizare după victoria electorală, în care se afirmă că rezultatul ar putea aduce Bulgaria „mai aproape de Moscova”, pe fondul refuzului de a acorda ajutor militar Ucrainei. În același context, Digi24 menționează și evaluări critice din presa germană (Frankfurter Rundschau), care îl descriu pe Radev ca promotor al narațiunilor Kremlinului și ca potențial actor care ar putea pune „bețe în roate” la nivel european, fără a recurge însă la veto-uri permanente. Separat, publicația italiană La Repubblica este citată cu o avertizare că Bulgaria ar putea deveni „noua Ungarie” în UE, inclusiv prin rolul de „«coloana a cincea» a lui Putin”, cu referire la partidul lui Radev și la o poziționare „suveranistă și pro-rusă”, respectiv anti-ucraineană. Disputa de terminologie: „Progresivna Bulgaria”, nu „Bulgaria progresistă” Un element distinct al mesajului AUR este insistența asupra denumirii partidului bulgar. Dungaciu afirmă că delegația a preferat să folosească numele „Progresivna Bulgaria”, susținând că traducerea „Bulgaria progresistă” ar genera „distorsionări și confuzii grave” și că nu ar fi vorba despre un partid „progresist”. În declarația citată, Dungaciu descrie partidul de guvernământ de la Sofia drept „patriotic, suveranist și conservator”, menționând că ar avea „majoritate solidă” în parlament, premierul și că „va avea și președintele” (formulare atribuită lui, fără alte detalii în text despre calendar sau procedură). [...]
Avertismentul SUA privind un risc de escaladare regională pune presiune suplimentară pe securitatea flancului estic al NATO, în condițiile în care războiul din Ucraina ar fi intrat într-un „impas strategic”, potrivit Digi24 . Secretarul de Stat american Marco Rubio spune că, în lipsa unei soluții negociate, conflictul riscă să se extindă dincolo de granițele Ucrainei. Rubio a declarat, într-un interviu pentru cotidianul grec Kathimerini, că solicitarea Rusiei de a obține controlul deplin asupra regiunii Donețk rămâne un obstacol major în calea negocierilor de pace. În evaluarea sa, „în acest moment, nu par să existe perspective pentru o soluție negociată”, deoarece condiția Moscovei ar fi „pur și simplu inacceptabilă” pentru Ucraina. Declarațiile au fost făcute în timpul unei vizite de două zile la Atena, unde Rubio a discutat cu oficiali greci despre cooperarea în domeniul apărării și securitatea regională. El a mai susținut că războiul, aflat în al cincilea an, nu a evoluat conform planului inițial al președintelui rus Vladimir Putin. De ce contează: riscul de extindere dincolo de Ucraina Potrivit lui Rubio, un impas prelungit poate fi depășit doar printr-o înțelegere negociată sau prin escaladare, inclusiv una care „se extinde dincolo de limitele conflictului inițial”. Oficialul american a indicat explicit îngrijorarea legată de posibilitatea unor acte de sabotaj în țările vecine Ucrainei, care „ar putea scăpa de sub control”. În același context, materialul notează îngrijorarea crescândă în Europa privind presupuse acte de sabotaj asociate Rusiei, atacuri cibernetice și incidente cu drone rusești sau încălcări ale spațiului aerian care afectează state NATO. Polonia este menționată ca fiind deosebit de preocupată de riscul extinderii conflictului pe teritoriul Alianței, iar premierul Donald Tusk a avertizat luna trecută că Moscova ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete asupra țărilor care susțin Ucraina și le-ar putea prezenta drept accidentale, pentru a testa reacția NATO. Presiune suplimentară înainte de iarnă: infrastructura energetică Rubio a avertizat și că Rusia ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, profitând de apropierea iernii, cu obiectivul de a distruge ce a mai rămas din rețeaua electrică și de a forța capitularea. Digi24 amintește că, de la invazia pe scară largă din februarie 2022, Rusia a vizat repetat infrastructura de producere și transport a energiei electrice, ceea ce a lăsat milioane de oameni vulnerabili la întreruperi de curent și de încălzire. Ce urmează: discuții la Washington și presiune politică Pe fondul lipsei de progrese în negocieri, Rubio a reiterat că Washingtonul rămâne pregătit să faciliteze o soluție negociată, deși a admis dificultatea obținerii unui rezultat. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că negociatorii ucraineni vor merge în Statele Unite pentru discuții vineri și sâmbătă și i-a cerut lui Donald Trump să intensifice presiunea asupra Rusiei, punând sub semnul întrebării abordarea americană care ar combina negocieri cu Moscova și discuții despre proiecte economice. [...]
