Știri
Știri din categoria Diverse
Îndemnurile publice la violență împing Iranul spre un nou risc de escaladare diplomatică și de securitate, pe fondul funeraliilor fostului lider suprem Ali Khamenei, unde s-au auzit apeluri la uciderea președintelui SUA, Donald Trump, potrivit Digi24.
Iranul organizează o săptămână de procesiuni funerare în masă pentru Khamenei, despre care articolul arată că a fost ucis împreună cu membri ai familiei în prima zi a războiului dintre SUA și Israel, pe 28 februarie. Funeraliile au fost amânate din cauza războiului, iar relatarea este atribuită de Digi24 publicației The Guardian.
Într-o sală de rugăciune arhiplină din Teheran, atmosfera de doliu a fost amestecată cu mesaje de răzbunare. Un moment central a fost recitarea unui poet, Mohammad Rasouli, descrisă ca fiind „pregătită în prealabil și autorizată”, care a stârnit reacții mixte, dar a fost în mare parte aclamată.
„De acum înainte, giulgiul este veșmântul nostru. Jur pe sângele tău: uciderea lui Trump este responsabilitatea noastră.”
Mesajele publice de acest tip cresc riscul de deteriorare a relațiilor cu Washingtonul și complică orice încercare de stabilizare după conflict, inclusiv prin alimentarea temerilor privind atacuri de represalii sau acțiuni ale unor actori afiliați. În același timp, prezența la ceremonie a unor oficiali de vârf din zona politică, militară și judiciară este prezentată ca un semnal că autoritățile iraniene se simt suficient de protejate de încetarea focului convenită cu SUA, astfel încât să nu se aștepte la un atac asupra evenimentului.
În articol sunt menționați la vedere comandantul Forței al-Quds, Esmail Qaani, și comandantul Gardienilor Revoluției (IRGC), Ahmad Vahidi, lucru descris ca „de neconceput” în primele zile ale războiului.
Un alt element cu potențial impact intern este absența din ochii publicului a lui Mojtaba Khamenei, indicat drept noul lider suprem. Conform textului, acesta ar fi fost numit la 10 zile după moartea tatălui său, dar nu ar fi apărut în public și nu ar fi transmis niciun mesaj audio timp de trei luni; de asemenea, nu ar fi participat la înmormântarea soției sale. În schimb, frații săi sunt descriși ca fiind prezenți lângă sicriu.
Articolul mai notează că oficialii recunosc rănirea lui Mojtaba în timpul atacurilor, dar susțin că nu a existat desfigurare facială permanentă sau amputare.
Nu au fost furnizate cifre oficiale privind numărul participanților. Neoficial, autoritățile ar fi afirmat că peste 2 milioane de persoane au participat în prima zi a ceremoniei. În mulțime au fost văzute steaguri roșii, prezentate ca simbol al răzbunării, iar sloganul „Fără compromisuri, fără capitulare, doar răzbunare” a fost repetat frecvent.
Procesiunile ar urma să includă o ceremonie de amploare la Teheran, apoi transportul trupului în Qom, ulterior în două orașe sfinte din Irak și, în final, la Mashhad, locul de naștere al lui Khamenei, conform articolului.
Recomandate
China mizează pe controlul mineralelor critice ca scut economic în fața amenințărilor lansate de Donald Trump privind sancționarea țărilor care fac afaceri cu Iranul, potrivit unei analize publicate de Digi24 . Beijingul consideră că are pârghii de răspuns care pot lovi direct companii americane, inclusiv din industria de apărare, într-un moment în care stocurile SUA ar fi fost erodate de război. China este prezentată drept cel mai mare partener comercial al Iranului și, de decenii, a ocolit sancțiunile occidentale pe petrolul iranian, cumpărând până la 90% din exporturile Teheranului. În paralel, a furnizat Iranului tehnologie și materii prime pentru dezvoltarea unui arsenal de rachete și drone, notează The New York Times , citat de Digi24. Pârghia Beijingului: mineralele esențiale Unul dintre motivele centrale pentru care presiunea americană „s-ar putea întoarce” împotriva Washingtonului este capacitatea Chinei de a întrerupe aprovizionarea cu minerale esențiale pentru companiile americane. Analiza amintește că Beijingul a folosit deja această pârghie anul trecut, când ar fi forțat o pauză într-un război comercial dur prin oprirea exporturilor de astfel de minerale, iar această rezistență „s-a menținut în mare măsură”. În acest context, amenințarea lui Trump de a impune „consecințe economice enorme” țărilor care fac afaceri cu Teheranul ridică semne de întrebare asupra durabilității armistițiului comercial, cu aproape o lună înainte de vizita de stat a lui Xi Jinping la Washington, prima din 2015 încoace. Ce a transmis Washingtonul și cum a răspuns Beijingul Donald Trump a promis, într-o postare pe rețelele sociale, o „Ziua Z economică” pentru Iran și sancționarea statelor care oferă „sprijin vital” Teheranului. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a sugerat că ar fi în interesul Chinei să coopereze și a anunțat o conferință de presă luni, pentru detalii despre cum ar urma să fie exercitată presiunea. De partea cealaltă, Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei, a declarat că Beijingul se opune sancțiunilor unilaterale și că presiunea nu va rezolva criza din Iran. Analiza mai notează că Beijingul ar putea fi încurajat și de faptul că SUA își retrag din Pacific resurse militare pentru a susține operațiunile din Orientul Mijlociu, fiind menționată mutarea portavionului „George Washington”. Unde ar putea lovi SUA: petrolul iranian către „teapots” Nu este clar, potrivit materialului, cum ar putea administrația Trump să determine China să-și reducă relațiile comerciale cu Iranul. O opțiune discutată este perturbarea fluxului de petrol iranian către China, care ar trece adesea prin rafinării chineze mici și independente („teapots”). Aceste rafinării sunt descrise ca fiind mai puțin expuse sancțiunilor americane, deoarece sunt, de regulă, deconectate de la sistemul financiar global. SUA ar putea încerca: interceptări mai agresive ale navelor care transportă petrol iranian către aceste rafinării; supraveghere sporită a băncilor care ar ajuta Iranul să „spele” yuanii primiți ca plată. În paralel, China și-ar fi constituit rezerve de petrol pentru câteva luni și și-ar fi intensificat achizițiile din Rusia, pentru a compensa eventuale reduceri ale fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz . Limitarea accesului la petrol iranian mai ieftin ar putea împinge Beijingul spre alte surse, cu un posibil efect de creștere a prețurilor globale la petrol, mai arată analiza. „Statele Unite nu sunt un tigru de hârtie. Pot mușca și pot provoca sângerări.” Totuși, același expert citat avertizează că o escaladare ar putea produce costuri și pentru SUA, ceea ce „nu servește intereselor niciuneia dintre cele două țări”. [...]
Laguna Albastră din Aghireșu a devenit un magnet turistic local, dar accesul rămâne dificil și slab semnalizat , ceea ce limitează potențialul de vizitare și pune presiune pe infrastructura din zonă, potrivit Stirile Pro TV . Lacul artificial, cu apă turcoaz, este cunoscut popular drept „Maldivele de România”. Laguna s-a format pe locul unei foste exploatări de caolin (rocă argiloasă albă), iar nuanța intensă a apei este pusă pe seama particulelor fine de argilă și a sedimentelor. Lacul s-a umplut în timp din ape pluviale și din izvoare subterane, iar peisajul cu dune de nisip și relief atipic pentru zonă îi dă un aer „exotic”. Publicația notează și că, de-a lungul anilor, lacul a trecut prin transformări, inclusiv perioade în care a secat. Acces: două rute din Cluj-Napoca și un ultim segment pe jos Punctul de plecare indicat este Cluj-Napoca, cu mai multe variante de traseu către Aghireșu. Sunt menționate două opțiuni principale, în funcție de preferința pentru drum mai bun sau distanță mai scurtă: Varianta mai lungă, cu drum mai bun (aprox. 48 km): ieșire din Cluj pe DN1 spre Oradea, apoi dreapta la 5–6 km după Căpușu Mare spre Cabana Leghia, cu direcția Aghireșu Fabrici. Varianta mai scurtă, dar cu drum mai dificil (aprox. 35 km): pe E81 spre Zalău, iar la 5–6 km de Baciu se face stânga pe sub pod spre Gârbău și Aghireșu. Pentru Laguna Albastră, traseul continuă din Aghireșu Fabrici din centrul localității, pe lângă clădirea BRD, cu traversarea căii ferate și încă aproximativ 3–4 kilometri pe drum drept. Spre final, drumul se înrăutățește, iar mașina trebuie lăsată în zona dealurilor de steril; de acolo se merge pe jos aproximativ 300–400 de metri. În zonă nu există indicatoare clare , iar orientarea se face după poteci deja formate sau cu ajutorul localnicilor. Context local: comună cu situri istorice și urme arheologice Aghireșu este sat în județul Cluj, atestat documentar din 1263, iar comuna include 11 sate, cu Aghireșu-Fabrici ca reședință. Zona este amplasată în Dealurile Clujului, la o altitudine de aproximativ 447 de metri, pe cursul superior al râului Nadăș, și se învecinează la nord cu județul Sălaj. Pe lângă lagună, sunt menționate mai multe obiective și situri: așezarea fortificată de pe Dealul Tucaș, situl „La Stoguri” (La Tène), vestigiile romane de la „Căpranța” și „Iarba Căprenții”, Biserica Reformată-Calvină (secolele XIII–XV), biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1780) și ruinele castelului Bocskay (construit între 1569 și 1572), care a intrat în degradare la începutul anilor 1900 și a fost locuit până în 1948. În lipsa unor informații din sursă despre investiții sau măsuri locale, rămâne de urmărit dacă popularitatea locului va fi însoțită de îmbunătățiri de acces și semnalizare, pentru a reduce blocajele operaționale pentru vizitatori și comunitate. [...]
Grădina Zmeilor din Sălaj poate funcționa ca un magnet turistic local , prin combinația dintre acces relativ facil, traseu amenajat și un peisaj geologic rar, potrivit Stirile Pro TV . Rezervația, aflată lângă satul Gâlgău Almașului, este descrisă ca una dintre cele mai atractive destinații din județ, cu formațiuni de stâncă modelate de eroziune și cu infrastructură minimă pentru vizitare. Acces și infrastructură: drum asfaltat până aproape de intrare, parcare amenajată Publicația indică două repere de distanță pentru turiștii care vin din marile orașe: din Cluj-Napoca: aproximativ 80 km, pe E81 spre Zalău, apoi spre Gâlgău Almașului (prin Hida și Sânmihaiu Almașului); din București: aproximativ 530 km, cu orientare pe DN1H (Zalău–Jibou) și indicatoare către Gâlgău Almașului. Drumul este asfaltat până aproape de intrarea în rezervație, iar în apropierea accesului există o parcare amenajată, la câteva minute de intrare. Ce găsești la fața locului: stânci de până la 10 metri și un traseu ușor de parcurs Atracția principală este un ansamblu neregulat de stânci cu forme bizare, unele înalte de până la 10 metri, formate în timp prin acțiunea apei, vântului, înghețului și alunecărilor de teren. Formațiunile sunt dispuse haotic, iar zona de aglomerare a pietrelor se întinde pe aproximativ cinci hectare. Pentru orientare, mai multe stânci au primit nume, între care: „Fata Cătanii”, „Zmeul și Zmeoaica”, „Călugării”, „Acul Cleopatrei”, „Soldații”, „Dorobanțul” sau „Sfinxul”. Traseul este descris ca fiind marcat și amenajat, cu porțiuni de poteci cu piatră cubică și scări de lemn. La final, vizitatorii ajung într-un punct de belvedere asupra ansamblului, iar în zonă există și un foișor unde se poate face un popas. Biodiversitate și context: plante, insecte și faună locală, plus povești care cresc atractivitatea Pe lângă componenta geologică, articolul menționează diversitatea de plante și animale întâlnite pe traseu, de la arbori și arbuști (stejari, carpen, tei pucios, plop tremurător, măceș) la flori (laptele cucului, plămănărica, brebenelul, sânziana, brândușa de toamnă). Sunt amintite și specii de faună, inclusiv unele considerate rare la nivel local și european, precum salamandra de foc, pupăza, ciocănitoarea neagră sau gaița albastră. În paralel, locul este asociat cu legende locale „mai mult sau mai puțin adevărate”, care nu pot fi verificate, dar care contribuie la interesul turistic. Una dintre povești leagă o stâncă de un blestem, însă formațiunea respectivă nu mai există, fiind distrusă la inundațiile din 1973. Efect de rețea pentru turismul din zonă: o a doua oprire la 11 km La 11 kilometri, în Jibou, vizitatorii pot include în itinerariu Grădina Botanică „Vasile Fati ”, unde sunt menționate peste 5.000 de specii de plante, alături de o grădină japoneză, acvarii și un mini-zoo. În practică, apropierea dintre cele două obiective permite o excursie de o zi, cu potențial de a crește fluxul de vizitatori și consumul local (transport, servicii, alimentație) în microregiune. [...]
Statele est-europene din NATO vor să preia mai multe costuri pentru trupele SUA , într-o încercare de a descuraja o eventuală reducere a prezenței militare americane în regiune, potrivit Știrile Pro TV , care citează surse Bloomberg. Miza este una cu impact bugetar și operațional: menținerea „factorului de descurajare” pe flancul estic, în timp ce Pentagonul derulează o evaluare a desfășurării în Europa. Ce se discută și când Propunerea ar urma să fie prezentată la o reuniune la Bruxelles, pe 27 august, cu subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby . Inițiativa vine pe fondul unei evaluări de șase luni a Pentagonului privind prezența militară americană în Europa, evaluare care, potrivit sursei, este așteptată să se încheie până în decembrie. În paralel, SUA au transmis în august un chestionar (consultat de Bloomberg) care trebuie completat până pe 28 august. Întrebările vizează inclusiv: dacă țările au fost „public în sprijinul” politicii externe a președintelui american; eventuale restricții privind utilizarea bazelor militare americane; cheltuielile statelor pentru contractori americani din domeniul apărării. Dimensiunea prezenței militare americane în Europa Numărul trupelor americane din Europa fluctuează între 80.000 și 100.000, în funcție de rotații și exerciții militare, iar peste o treime sunt staționate în Germania. În Europa de Est, prezența este mai redusă: de la câteva sute de militari în statele baltice până la câteva mii în Polonia, conform informațiilor citate. Sursele Bloomberg afirmă că țările de pe flancul estic își vor exprima „dorința fermă” de a găzdui cât mai multe trupe americane și, în acest context, ar fi dispuse să suporte o parte mai mare din costuri. Riscul: competiție între aliați pentru „favorurile” Washingtonului Oana Lungescu, cercetătoare asociată la institutul britanic de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, avertizează că astfel de schimburi legate de desfășurări și vânzări de armament nu sunt neobișnuite, dar acum ar putea deveni mai directe și mai conflictuale. „Această măsură riscă să încurajeze competiția între aliați pentru a câștiga favorurile Washingtonului.” România: aproximativ 1.000 de militari americani și facilități-cheie În România sunt în jur de o mie de militari americani, majoritatea la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu, iar numărul lor a fost redus anul trecut de administrația americană, potrivit materialului. Totodată, România a permis în martie dislocarea temporară de echipamente și trupe americane pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu împotriva Iranului, inclusiv avioane-cisternă (pentru realimentare în aer), echipamente de monitorizare (inclusiv drone de supraveghere) și echipamente de comunicații prin satelit, în corelare cu scutul antirachetă de la Deveselu. De ce contează Oferta de a prelua mai multe costuri indică o presiune în creștere asupra bugetelor de apărare din estul NATO, în condițiile în care deciziile SUA privind postura militară în Europa sunt reevaluate. Următoarele repere sunt întâlnirea de la Bruxelles din 27 august și termenul-limită din 28 august pentru chestionarul american, înaintea concluziilor așteptate până în decembrie. [...]
BLIK intră pe o piață unde RoPay a câștigat deja tracțiune, iar asta poate întârzia adoptarea în bănci , deși sistemul polonez are autorizație BNR și discută integrări locale, potrivit Mobilissimo . BLIK este un sistem de plăți mobile integrat direct în aplicația băncii (nu o aplicație separată), care în varianta clasică generează un cod unic de șase cifre, valabil două minute. Codul poate fi folosit pentru plăți online, la POS sau la ATM, iar în Polonia există și transferuri instant către numărul de telefon și plăți contactless. Autorizație există, dar integrarea depinde de bănci Filiala locală a primit autorizația BNR în octombrie 2024, ceea ce îi permite să funcționeze în lei și să fie integrată de prestatori locali de servicii de plată. Următorul pas este însă comercial și operațional: băncile trebuie să decidă implementarea, iar aceasta poate dura „de la câteva luni până la un an și jumătate”, conform informațiilor citate în material. În iunie, CEO-ul Polski Standard Płatności, Dariusz Mazurkiewicz, a declarat pentru Reuters că cel puțin trei bănci mari din România ar urma să înceapă integrarea BLIK în 2026, fără a le numi. Presiune competitivă: RoPay se extinde în plăți comerciale Între timp, RoPay – sistem local de plăți – permite deja transferuri instant prin aplicațiile bancare folosind numărul de telefon, cod QR, deep link sau NFC și s-a extins în 2026 către plăți comerciale. În exemplele menționate: ING și eMAG au introdus RoPay pentru comenzi online, Dedeman îl acceptă în e-commerce, iar Digi permite plata facturilor prin RoPay. Reuters notează, potrivit articolului, că unele bănci românești acordă prioritate sistemului local, ceea ce poate încetini integrarea BLIK. Pierderi înainte de „ofensiva” comercială Pe partea financiară, Mobilissimo citează date publicate de Ziarul Financiar: BLIK România a încheiat 2025 cu o pierdere de 8,6 milioane de lei și a fost pe minus în fiecare an de la înființare, acumulând pierderi de aproximativ 20,7 milioane de lei. Publicația precizează că nu există o defalcare a cheltuielilor, astfel că nu se poate spune exact cât reprezintă costuri de expansiune versus alte categorii. În Polonia, BLIK are 20,7 milioane de utilizatori activi și 2,9 miliarde de tranzacții în 2025, ceea ce sugerează un model validat, dar care în România depinde de ritmul de integrare în aplicațiile bancare și de capacitatea de a concura cu un standard local deja în uz. [...]
Pentagonul a demis conducerea editorială a „ Stars and Stripes ”, o publicație finanțată de guvern, iar decizia reaprinde disputa despre cât de independentă mai poate fi presa militară când regulile interne se schimbă , potrivit Digi24 , care citează informații relatate de The New York Times. Conform datelor prezentate, Departamentul Apărării din SUA a trimis vineri notificări de concediere către Erik Slavin (redactor-șef) și Max Lederer (directorul publicației), acesta din urmă anunțându-și pensionarea la începutul săptămânii, invocând un conflict cu conducerea Pentagonului privind orientarea ziarului. Tot vineri a fost concediată și Lara Korte, corespondentă în Orientul Mijlociu, potrivit unui oficial și unei postări a acesteia pe rețelele sociale. Măsura vine pe fondul întrebărilor legate de integritatea editorială a publicației, care a relatat despre dificultățile din comunitățile militare pe măsură ce războiul din Iran se prelungește. Digi24 notează că demiterile au avut loc la aproximativ 10 zile după un material despre greutățile marinarilor de pe portavionul U.S.S. Abraham Lincoln , a cărui misiune ar fi fost prelungită la nouă luni. Motive invocate și reacții Departamentul Apărării a refuzat să comenteze, potrivit informațiilor din articol. În schimb, căpitanul William Urban, adjunctul militar al editorului – numit la începutul lunii – a transmis într-o scrisoare publicată vineri că prioritatea sa este să asigure „cea mai înaltă calitate a reportajelor independente din punct de vedere editorial” la „Stars and Stripes”. Urban a ocupat anterior funcții de purtător de cuvânt principal al Departamentului Apărării. Slavin a spus că în notificarea de concediere i-au fost invocate insubordonarea și o apariție neautorizată în mass-media. În iulie, CBS News i-a intervievat pe Slavin și pe Korte într-un material despre acuzații de ingerință editorială la „Stars and Stripes”, menționează Digi24. „Conform notificării, sunt concediat pentru că am afirmat într-un interviu acordat CBS că cenzurarea știrilor destinate membrilor forțelor armate ar constitui o linie roșie”, a declarat Slavin într-un comunicat. „Susțin principiul conform căruia Stars and Stripes trebuie să rămână independentă din punct de vedere editorial, așa cum prevăd legea și propriile politici ale departamentului.” Schimbări de reguli și precedentul din 2026 Articolul indică faptul că, deși reglementările federale și politica Pentagonului au subliniat timp de decenii integritatea editorială a publicației, în ianuarie Pentagonul a abrogat reglementarea care impunea „un flux liber de știri și informații către cititori, fără gestionarea știrilor sau cenzură”. În același context, purtătorul de cuvânt principal al Pentagonului, Sean Parnell, a susținut într-o postare pe rețelele sociale că publicația trebuie să-și „reorienteze conținutul”, îndepărtându-se de „distragerile legate de mișcarea «woke»”. În martie, Pentagonul ar fi emis o notă care interzicea ziarului să publice benzi desenate și să reproducă articole de la agenția The Associated Press. Digi24 mai arată că, în aprilie, Pentagonul a concediat-o pe Jacqueline Smith, responsabila internă cu supravegherea editorială a ziarului, după ce aceasta a criticat ingerințele editoriale. Funcția fusese creată de Congres în 1991 pentru a raporta direct legislatorilor și a proteja independența jurnalistică, iar Smith a dat în judecată Departamentul Apărării, invocând încălcarea dreptului garantat de Primul Amendament. De ce contează În forma prezentată de Digi24, demiterile și schimbările de reglementare mută disputa din zona unui conflict de management în cea a controlului asupra conținutului: dacă „Stars and Stripes” rămâne o publicație cu autonomie editorială sau riscă să fie adusă mai aproape de o logică de comunicare instituțională, într-un moment în care relatează despre efectele operaționale și umane ale unui război prelungit. [...]
