Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina își extinde capacitatea de lovire la distanță prin dezvoltarea unei rachete balistice care ar putea ajunge la peste 800 km, într-un calendar accelerat „până la toamnă”, potrivit Libertatea. Miza operațională este dublă: o nouă opțiune de atac asupra infrastructurii militare ruse și integrarea în proiecte europene de apărare antirachetă.
Compania ucraineană de tehnologie pentru apărare Fire Point spune că racheta balistică FP-7 este în proces de certificare și ar urma să fie gata în această toamnă. Directoarea companiei, Iryna Terekh, a declarat pentru POLITICO că FP-7 are o rază de acțiune de 200 km și un focos de 150 kg și este dezvoltată atât pentru lovirea țintelor terestre, cât și pentru utilizarea în sisteme de apărare antirachetă.
În paralel, Fire Point dezvoltă FP-9, descrisă ca o rachetă balistică cu o rază de acțiune de până la 855 km și un focos de 800 kg. Potrivit companiei, și această variantă „ar putea fi gata tot în această toamnă”, ceea ce ar pune zona Moscovei în raza sa de acțiune.
În logica operațională invocată de companie, Ucraina urmărește să-și consolideze capacitățile proprii de lovire la distanță, inclusiv pentru a putea ataca lansatoarele rusești de rachete.
FP-7 este inclusă în proiectul european Freyja, prezentat ca primul sistem comun european de apărare antirachetă. Fire Point ar urma să furnizeze rachetele și lansatoarele, iar aliații Ucrainei să contribuie cu alte componente, precum radare de supraveghere și urmărire.
Dezvoltarea sistemului este descrisă în două etape:
Ucraina încearcă, în paralel, să obțină de la SUA o licență pentru producerea propriilor PAC-3, însă producția este afectată de blocaje la nivelul componentelor. În acest context, Terekh spune că o soluție mai realistă ar fi ca Ucraina să primească dreptul de a produce capetele de ghidare ale rachetelor, o componentă esențială și dificil de fabricat.
Pe fondul acestor eforturi, Fire Point afirmă că Rusia tratează dezvoltarea rachetelor balistice ucrainene ca pe o amenințare serioasă și încearcă să identifice și să împiedice producția lor în masă, inclusiv prin lovirea laboratoarelor și fabricilor implicate.
În prezent, Ucraina se bazează în special pe drone cu rază lungă, precum FP-1 (până la 2.300 km) și FP-2 (700 km). Fire Point mai produce și racheta de croazieră FP-5 „Flamingo”, cu un focos de o tonă și o rază de până la 3.000 km, iar compania susține că Ucraina a atacat Rusia în acest an cu de două ori mai multe drone decât a folosit Rusia împotriva Ucrainei.
Informațiile despre termenele de finalizare („până la toamnă”) și performanțe provin din declarațiile companiei și din relatarea citată de Libertatea; nu sunt prezentate în material confirmări independente privind intrarea efectivă în dotare sau producția la scară.
Recomandate
Atacul cu aproape 600 de drone și rachete asupra unor obiective industriale și militare din Rusia ridică presiunea operațională pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura de producție , potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că forțele Kievului au lovit centrul „Progress” al agenției Roscosmos din regiunea Samara și baza aeriană Savasleika din regiunea Nijni Novgorod. Zelenski a susținut că, în Samara, a fost lovită „una dintre întreprinderile cheie” ale Roscosmos, centrul „Progress”, implicat, între altele, în producția de componente electronice. El a indicat o distanță de aproximativ 900 de kilometri față de granița cu Ucraina și a precizat că au fost folosite rachete Flamingo, dezvoltate de compania ucraineană de tehnologie militară Fire Point. Compania a confirmat utilizarea rachetelor FP-5 Flamingo în atacul asupra centrului Progress, descris ca una dintre cele mai importante companii aerospațiale și de rachete din Rusia. Ținte și distanțe: Samara și Nijni Novgorod Pe lângă obiectivul din Samara, Zelenski a afirmat că atacurile cu rază lungă de acțiune au vizat și baza aeriană Savasleika din regiunea Nijni Novgorod, la circa 700 de kilometri de teritoriul ucrainean. Potrivit președintelui ucrainean, la această bază sunt staționate lansatoare de rachete rusești. În paralel, autoritățile locale ruse au raportat un atac cu rachete asupra unei zone industriale din regiunea Samara. Guvernatorul Viaceslav Fedoriscev a transmis pe rețelele sociale că serviciile de urgență sunt la fața locului și evaluează dacă există victime. Primarul din Samara, Ivan Noskov, a confirmat existența unor persoane rănite care primesc asistență medicală, fără a preciza numărul, potrivit canalului Telegram Astra. Efecte raportate: răniți în regiunea Moscovei și drone doborâte În regiunea Moscovei, două persoane au fost rănite în urma unui atac cu drone, inclusiv un băiat de 9 ani aflat în stare gravă. Guvernatorul regional Andrei Vorobiev a declarat că cei doi civili se aflau acasă când o dronă s-a prăbușit într-o clădire. Tot acolo, nouă drone ar fi fost doborâte de sistemele de apărare aeriană. Digi24 notează că informațiile despre amploarea atacului (aproape 600 de drone) și despre ținte au fost comunicate pe fondul unor relatări din surse oficiale ucrainene și ruse, iar unele detalii despre pagube și numărul exact al victimelor în Samara nu sunt precizate în datele disponibile. [...]
Volodimir Zelenski își leagă „viața de după” de familie și accesul la mare , un mesaj cu miză politică internă în Ucraina, în condițiile în care războiul cu Rusia a transformat inclusiv obiectivele personale ale liderilor în declarații despre continuitate și teritoriu, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că, după victorie și încheierea războiului, „visează” să petreacă mai mult timp alături de familie și să fie lângă mare. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat CNN , informație relatată de NEXTA, conform materialului Digi24. Zelenski a explicat că încearcă să păstreze legătura zilnic cu cei dragi, însă convorbirile telefonice nu sunt suficiente în actualele circumstanțe. „Am nevoie fizic să-i îmbrățișez. Este o mare sursă de sprijin, o mare sursă de energie.” „Nimeni nu-mi va lua marea”: mesajul care depășește planul personal În interviu, Zelenski a fost întrebat dacă își dorește în continuare „doar să stea pe plajă și să bea bere” după război. El a răspuns că, mai presus de toate, vrea să fie cu familia și „lângă marea ucraineană”. Întrebat dacă se teme că va rămâne „pentru totdeauna” în politica ucraineană după încetarea ostilităților, președintele a replicat: „Nimeni nu-mi va lua marea.” Zelenski a revenit asupra ideii, spunând că după război are nevoie de timp cu familia și lângă mare și că va „lupta” pentru aceasta, ca răspuns la sugestia că viața politică i-ar putea limita posibilitatea de odihnă. [...]
Declarațiile lui Serghei Lavrov indică o prelungire și o posibilă intensificare a războiului, cu efect direct asupra riscului regional și a perspectivelor de stabilitate la granița estică a UE , potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe spune că Moscova „nu se va opri la actuala linie a frontului” și respinge explicit scenariul înghețării conflictului pe pozițiile ocupate în prezent. Într-un interviu acordat postului de televiziune VGTRK, difuzat pe site-ul Ministerului rus de Externe, Lavrov afirmă că Rusia își va „înăspri” și „intensifica” metodele de desfășurare a războiului, vizând ceea ce Moscova consideră a fi infrastructura și mecanismele care „alimentează mașina de război” a Kievului din Occident, notează Ukrainskaia Pravda, citată de Digi24. „Nu ne vom coborî la nivelul lor, dar ne vom înăspri considerabil propriile metode pentru a distruge tot ceea ce alimentează din Occident mașina de război a Kievului.” Mesajul Moscovei: fără „înghețare” a conflictului la linia actuală Lavrov leagă refuzul opririi la linia frontului de o justificare istorică folosită frecvent de Kremlin, invocând lupta Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. El susține că o oprire „bruscă” ar „devaloriza” sacrificiul generațiilor anterioare. „Dacă ne-am opri brusc acum la linia frontului, am permite, în esență, ca isprava bunicilor și străbunicilor noștri, care au învins nazismul, să fie devalorizată.” În același context, Lavrov afirmă că Rusia se poate opri „doar atunci când va exista o soluție pe termen lung, fiabilă și durabilă”. Ținte și justificări: „metode mult mai dure” și „responsabilitate” istorică Șeful diplomației ruse avertizează că Moscova intenționează să intensifice atacurile împotriva obiectivelor despre care susține că sprijină capacitatea militară a Ucrainei. El reia ideea că Rusia va recurge la „metode mult mai dure” pentru a distruge „tot ceea ce alimentează” efortul de război ucrainean „din Occident”. Lavrov mai spune că oamenii din Rusia suferă și „mor din cauza actelor teroriste”, dar prezintă continuarea războiului drept o chestiune de „responsabilitate față de istoria milenară a statului rus”. În material este amintit și faptul că Vladimir Putin a folosit încă de la declanșarea invaziei pe scară largă, în februarie 2022, termenul de „denazificare” ca obiectiv declarat al Rusiei în Ucraina. Separat, Digi24 relatează că Putin a amenințat că Rusia va răspunde „cu aceeași monedă” dacă țările occidentale vor confisca nave comerciale rusești, inclusiv „oriunde”, menționând Oceanul Pacific. [...]
Ucraina riscă un blocaj diplomatic la Washington după ce președintele Volodimir Zelenski nu reușește să găsească un nou ambasador în SUA, într-un moment în care la Casa Albă și în Congres se discută decizii sensibile despre sprijinul militar și condițiile unor eventuale negocieri de pace, potrivit Digi24 . Zelenski caută un înlocuitor după demiterea Olgăi Stefanîșina și spune că își dorește la Washington o persoană „cu cea mai înaltă calificare posibilă”, la nivel de viceprim-ministru, ministru sau prim-ministru. Prima opțiune luată în calcul, fosta prim-ministră Iulia Sviridenko, a refuzat postul, iar președintele ucrainean a confirmat public că i-a făcut propunerea la finalul lunii iulie. De ce se blochează numirea: „teama” de administrația Trump După refuzul Iuliei Sviridenko, găsirea unui candidat potrivit s-a dovedit dificilă. Potrivit unor surse citate în material, potențialii candidați ar fi reticenți din cauza condițiilor de muncă și a nevoii de a interacționa cu o administrație descrisă drept imprevizibilă, condusă de președintele american Donald Trump. Fosta viceprim-ministră și deputată Ivanna Klimpush-Țințadze a declarat că persoane influente din Ucraina ar putea evita funcția de teama că nu vor avea suficientă libertate pentru a lucra eficient. În același timp, un fost diplomat ucrainean citat în articol spune că ar fi o exagerare să se afirme că nu există deloc interesați, însă problema ar fi lipsa unui candidat care să îndeplinească „cu adevărat cerințele”. „Desigur, există persoane care își doresc acest post, dar nu există nimeni care să îndeplinească cu adevărat cerințele.” Miza: decizii despre armament, apărare antiaeriană și informații Publicația Politico , citată de Digi24, avertizează că o absență prelungită a unui ambasador la Washington ar putea deveni o problemă serioasă pentru Ucraina tocmai când în SUA urmează să se ia decizii privind: armamentul, apărarea antiaeriană, informațiile de intelligence, eventualele condiții ale negocierilor de pace. Ce urmează: posibilă amânare până după alegerile intermediare din SUA Deputatul Iaroslav Iurchișin a sugerat că Zelenski ar putea evita numirea unui nou ambasador până la alegerile intermediare din SUA, pe motiv că abia după acel moment ar fi mai ușor de evaluat cine s-ar integra cel mai bine în peisajul politic de la Washington. „Va fi greu să se aprecieze cine se va integra cel mai bine în peisajul politic până când aceste alegeri nu vor avea loc.” [...]
Rusia ridică miza diplomatică față de SUA , cerând explicații oficiale privind un presupus sprijin american pentru atacuri ucrainene în interiorul teritoriului rus, inclusiv prin furnizarea de informații , potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de ministrul rus de Externe Serghei Lavrov la televiziunea de stat, indică o nouă linie de presiune asupra Washingtonului, într-un moment în care negocierile de pace sunt blocate. Lavrov a spus că Moscova a adresat „o serie de întrebări” Departamentului de Stat, cerând un comentariu inclusiv pe tema „datelor de informații” și a unei implicări americane „mult mai profunde” în „organizarea și executarea” unor atacuri „în adâncul teritoriului rus” asupra unor „ținte civile”. „Am adresat o serie de întrebări Departamentului de Stat, solicitând un comentariu, inclusiv cu privire la chestiunea datelor de informații (...) Așteptăm un răspuns.” Din partea SUA „nu a fost disponibil niciun comentariu imediat”, notează materialul, care citează Reuters. Negocierile de pace, în impas după februarie În același context, Lavrov a afirmat că nu au mai avut loc negocieri de pace privind Ucraina din februarie, după ce Statele Unite au intrat în război cu Iranul și au încetat eforturile de mediere între Moscova și Kiev. Șeful diplomației ruse a invocat și o discuție anterioară între Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, la un summit de acum un an, susținând că Moscova era pregătită să susțină propunerile de pace ale SUA. În paralel, secretarul de stat american Marco Rubio a negat că s-ar fi ajuns la vreun acord, argumentând că, dacă ar fi existat, războiul „s-ar fi încheiat deja”. Moscova anunță intensificarea acțiunilor împotriva livrărilor occidentale Lavrov a mai declarat că Rusia își va intensifica eforturile de a distruge livrările occidentale destinate armatei ucrainene. „Vom înăspri considerabil măsurile noastre pentru a elimina tot ceea ce alimentează din Occident mașina de război a Kievului. Și deja facem acest lucru.” În al cincilea an al războiului, Ucraina continuă să primească echipamente militare de la aliații occidentali, însă se confruntă cu „o penurie cronică” în anumite domenii, în special la rachetele de interceptare necesare apărării împotriva rachetelor rusești, potrivit aceleiași relatări. [...]
O Dacia 1300 fabricată în 1981 a ajuns să fie listată în Germania la 5.500 de euro (aprox. 27.500 lei), un semn că exemplarele bine păstrate din modelul produs la Mioveni intră tot mai des în zona mașinilor de colecție, cu prețuri peste așteptările pieței locale , potrivit Libertatea . Mașina este scoasă la vânzare în zona Hersbruck, din Bavaria, iar anunțul a fost publicat pe platforme germane de vânzări auto. Conform descrierii, automobilul are prima înmatriculare în 1981 și un rulaj de aproximativ 85.000 de kilometri. Ce include oferta din Germania Potrivit anunțului citat de publicație, exemplarul listat la 5.500 de euro are următoarele caracteristici: motor de 1,3 litri; putere de aproximativ 54 CP; viteză maximă în jur de 140 km/h; culoare gri. FinanciarPress, care a relatat despre anunț (fără ca Libertatea să indice un preț diferit), precizează că mașina aparține unui pasionat de automobile istorice. De ce contează: Dacia 1300, din mașină de masă în obiect de colecție La peste 45 de ani de la fabricație, Dacia 1300 – cândva una dintre cele mai răspândite mașini de pe șoselele României – este tratată tot mai des pe piețele occidentale drept automobil istoric sau de colecție, pe fondul rarității exemplarelor păstrate în stare bună. Modelul nu este complet necunoscut în Germania: Dacia 1300 a fost exportată inclusiv în fosta Republică Democrată Germană, iar automobilele românești au ajuns și pe alte piețe europene. Context: un model cu producție de milioane de unități Primele Dacia 1300 au fost lansate comercial în România în 1969, pe baza Renault 12, în urma acordului dintre statul român și Renault. În istoricul oficial al mărcii, Dacia arată că familia de modele pornită de la 1300, împreună cu versiunile și derivatele sale, a generat peste două milioane de automobile în aproximativ 35 de ani. În anii ’80, Dacia 1300 a evoluat în Dacia 1310. [...]
