Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina riscă să intre în iarnă cu un deficit de 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 mld. lei) pentru finanțarea apărării, iar presiunea se mută tot mai mult pe bugetele europene, în condițiile în care o parte din banii UE rămân condiționați de reforme, potrivit Digi24. Kievul avertizează că lipsa fondurilor poate afecta capacitatea de a continua războiul și de a acoperi plăți interne esențiale, de la soldați la pensii și salarii în sectorul public.
Premierul Sergii Korețkîi a spus că deficitul de finanțare pentru apărare este de 27 de miliarde de dolari în acest an, iar Ucraina speră să acopere aproximativ 7 miliarde de dolari din resurse interne, urmând să se bazeze pe parteneri pentru restul. În paralel, Rusia își intensifică atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii critice, inclusiv energetice, ceea ce adâncește presiunea asupra economiei și finanțelor publice ale Ucrainei.
O parte din finanțarea UE este condiționată de adoptarea unor reforme la Kiev, iar aliații nu au acoperit încă diferența de finanțare. În acest context, Ucraina cere accelerarea plăților din împrumutul UE pe doi ani, în valoare de 90 de miliarde de euro, pentru a acoperi deficitul bugetar.
Bruxelles-ul leagă însă eventuale fonduri suplimentare de avansul reformelor în parlamentul ucrainean (Rada Supremă), prevăzute în foaia de parcurs pentru o posibilă aderare la UE. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a transmis că, pe măsură ce reformele avansează, crește și sprijinul bugetar și că „mai sunt 37 de miliarde de euro disponibili în acest an calendaristic”.
Guvernul ucrainean ia în calcul majorarea taxelor pentru a acoperi o parte din deficit din resurse interne. Oleksandra Mîronenko, economistă la Center for Economic Strategy, argumentează că, în război, evitarea unor măsuri nepopulare devine dificilă.
În același timp, Korețkîi a indicat că Ucraina va trebui să realoce cheltuieli și să aplice un regim de austeritate, amânând cheltuieli neprioritare pentru a susține atât efortul de război, cât și funcționarea serviciilor publice de bază. Prioritățile enunțate includ finanțarea apărării, pensiilor și prestațiilor sociale, precum și salariile profesorilor, medicilor și ale altor angajați bugetari.
Kievul spune că are nevoie de fonduri „acum” pentru a putea plasa în avans comenzi pentru arme și muniții care ar urma să fie livrate anul viitor, cu accent pe drone cu rază lungă de acțiune. Președintele Volodimir Zelenski a cerut, de asemenea, mai multe sisteme de apărare antiaeriană și rachete interceptoare, pe fondul dificultăților în a contracara valurile de drone și rachete.
În paralel, ministrul ucrainean de Finanțe, Serhii Marcenko, cere UE să reanalizeze situația activelor Băncii Centrale a Rusiei imobilizate în Uniune, estimate la peste 200 de miliarde de euro, ca potențială sursă de sprijin.
Materialul notează că și Rusia se confruntă cu presiuni financiare, dar are mai mult spațiu fiscal datorită dimensiunii economiei și posibilității de a majora taxe. Deficitul bugetului federal rus a ajuns la 5,8 trilioane de ruble (60,4 miliarde de euro) în prima jumătate a anului, iar Rusia ar intenționa să cheltuiască 17,1 trilioane de ruble (180 de miliarde de euro) pentru apărare în 2027, potrivit Reuters, cu 27% peste estimarea anterioară pentru acel an.
Pentru Ucraina, combinația dintre intensificarea atacurilor asupra infrastructurii și întârzierile/condiționalitățile finanțării externe mută discuția dinspre „cât ajutor” spre „cât de repede” pot fi mobilizați banii, într-un moment în care sezonul rece crește riscurile economice și operaționale.
Recomandate
Europa riscă o vulnerabilizare majoră dacă SUA se retrag din arhitectura de apărare , avertizează șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, Kirilo Budanov , într-un interviu citat de Digi24 . Mesajul are implicații directe pentru planificarea bugetelor de apărare și pentru ritmul în care statele europene își pot construi capabilități autonome. În interviul acordat Euronews , Budanov spune că o arhitectură de securitate europeană fără implicarea americană ar fi „o variantă proastă”, „foarte proastă” și „foarte periculoasă” pentru Europa. El susține că, deși se lucrează la conturarea viitorului cadru de securitate, acesta nu este încă definit, ceea ce face prematură stabilirea rolurilor pentru fiecare stat. Presiunea militară a Rusiei și cursa tehnologică Budanov afirmă că intensificarea atacurilor aeriene rusești urmărește „epuizarea și intimidarea” populației civile și descrie abordarea Moscovei drept „terorism clasic”. Întrebat dacă Rusia mizează pe oboseala societății ucrainene pentru a forța concesii, el răspunde fără echivoc că „da, ei cred asta”. Pe componenta operațională, oficialul ucrainean respinge ideea că Rusia s-ar adapta mai rapid decât Ucraina, deși menționează schimbări de tactică precum drone mai rapide, cu motoare cu reacție, rute de zbor modificate și atacuri combinate mai complexe. Drone interceptoare: utilizare experimentală, miza fiind producția în masă Ucraina lucrează la o nouă generație de interceptoare pentru a contracara dronele rusești mai rapide, iar Budanov spune că tehnologia a trecut de testele convenționale și este deja folosită „experimental în luptă”. Problema principală rămâne extinderea la scară largă, inclusiv prin îmbunătățiri inginerești și, mai ales, prin producția în masă. „Problema este extinderea acestei tehnologii la scară largă.” Budanov afirmă că Ucraina ar putea atinge nivelul necesar de producție înainte de iarna următoare, invocând faptul că a văzut personal tehnologia și procesul de producție. Cooperare industrială cu Europa, dar cu prioritate pentru nevoile Ucrainei În paralel, Budanov indică posibilitatea ca tehnologiile ucrainene să intre în parteneriate industriale cu state europene, în cadrul programului „Drone Deal”, unde mai multe țări au semnat deja acorduri de cooperare cu Kievul. El precizează însă că Ucraina va rămâne clientul prioritar, iar satisfacerea cererii altor țări ar putea veni doar după acoperirea nevoilor interne. Cooperarea ar putea lua forme precum întreprinderi comune sau, în unele cazuri, unități de producție în străinătate, cu ingineri ucraineni și proprietate comună. Totuși, Budanov consideră că anumite tehnologii esențiale ar trebui păstrate în interiorul Ucrainei. Dimensiunea financiară: surse identificate, dar nevoi variabile Budanov spune că autoritățile de la Kiev pot identifica deja surse pentru acoperirea „cu siguranță” a celei mai mari părți a necesităților financiare imediate, făcând referire la negocierile în curs cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană. În același timp, subliniază că aceste necesități se schimbă odată cu evoluția războiului, în funcție de intensitatea și tipul atacurilor rusești. Pe termen lung, el afirmă că susține o economie liberală, cu intervenție limitată a statului și o politică fiscală predictibilă, dar face distincția între obiectivele structurale și urgența momentului: „Dar acum trebuie să supraviețuim.” În ceea ce privește exporturile de armament, Budanov spune că acestea rămân limitate de nevoile Ucrainei și că, în general, vânzarea de arme trebuie să se facă în condiții „stricte, transparente și ușor de înțeles”. [...]
Apariția unui MANPADS neidentificat la granița cu Ucraina ridică semne de întrebare despre aprovizionarea Rusiei cu armament , într-un context în care regiunea Rostov este vizată repetat de atacuri cu drone, potrivit Digi24 . Sistemul, prezentat într-un reportaj al televiziunii de stat Rusia 1 și numit de militari „Iva”, nu seamănă cu modelele rusești cunoscute, iar analiștii nu pot stabili cu certitudine originea lui doar din imaginile disponibile. Arma a fost filmată într-un material despre un grup mobil de apărare antiaeriană din Divizia 51 de Apărare Antiaeriană , care operează în regiunea Rostov, la granița cu Ucraina. În reportaj, un militar prezintă un sistem portabil de apărare antiaeriană (MANPADS – rachetă antiaeriană lansată de pe umăr) și îl numește „Iva” („salcie”, în limba rusă). De ce contează: indicii despre lanțul de aprovizionare și stocurile Rusiei Imaginile au atras atenția bloggerilor militari și a analiștilor OSINT (analiză pe baza surselor deschise), pentru că lansatorul nu pare să corespundă sistemelor rusești MANPADS cunoscute, precum Igla-S sau Verba, și nu are marcaje vizibile care să ajute la identificarea producătorului sau a modelului. Într-o zonă expusă atacurilor cu drone, folosirea unui sistem aparent bazat pe un proiect străin alimentează întrebări despre motivele pentru care armata rusă ar apela la astfel de echipamente, în condițiile în care Rusia produce și exportă de decenii propriile sisteme portabile antiaeriene. Ipoteze privind originea: China, Iran, posibil și alte scenarii Potrivit materialului, primele speculații au apărut după ce bloggerul militar The Dead District a distribuit imaginile și a sugerat că ar putea fi vorba despre sistemul iranian Misagh-2. Alte analize au indicat însă o potrivire mai bună cu sisteme chinezești. Publicația americană specializată The War Zone și site-ul ucrainean Militarnyi au comparat elementele vizibile ale lansatorului și au remarcat asemănări mai mari cu familia chineză QW, în special cu modelele QW-18/QW-18A și QW-19. Un indiciu invocat este o componentă suplimentară în partea frontală a lansatorului, întâlnită la unele sisteme chinezești, dar care nu apare în imaginile disponibile cu sistemul iranian Misagh-3. Totuși, datele disponibile nu permit o concluzie fermă, iar o origine iraniană nu este exclusă. Identificarea este complicată și de faptul că sistemele iraniene din familia Misagh au la bază modele chinezești din familia QW. Site-ul elvețian de analiză MiGFlug enumeră mai multe scenarii posibile, între care: achiziție directă din China, eventual pentru evaluare; o variantă construită în Iran; o copie realizată de Rusia după un model străin; o posibilă origine nord-coreeană, considerată însă mai puțin probabilă. Până acum, nu există dovezi publice care să confirme vreunul dintre aceste scenarii. Ce urmează În lipsa unor marcaje și a unor informații tehnice suplimentare, identificarea exactă a sistemului „Iva” rămâne incertă. În paralel, contextul operațional din Rostov – presiunea atacurilor cu drone și nevoia de interceptare rapidă – face ca orice indiciu despre proveniența armelor folosite pe teren să fie relevant pentru a înțelege dacă Rusia își completează dotările prin importuri, prin intermediari sau prin adaptări ale unor modele străine. [...]
Pete Hegseth cere o creștere de 40% a bugetului Pentagonului și anunță o reducere cu 20% a posturilor de generali și amirali , într-un pachet de măsuri care ar schimba rapid structura de comandă și prioritățile de investiții ale armatei SUA, potrivit Digi24 . Într-un discurs despre „Starea forțelor armate”, ținut la o bază din Virginia, Hegseth a prezentat o agendă de reorganizare internă și de accelerare a programelor de înzestrare, în timp ce se confruntă cu presiuni legate de buget și de războiul cu Iranul, notează The Times (citat de Digi24). În același timp, în Congres există scepticism față de solicitările sale bugetare, iar în scenariul în care democrații ar câștiga controlul Camerei Reprezentanților, Hegseth s-ar putea confrunta cu o procedură de destituire. Buget mai mare, structură de comandă mai mică Hegseth insistă pentru un buget de 1,5 trilioane de dolari anul viitor, o creștere de 40% față de anul acesta. În paralel, el a confirmat planuri de reducere cu 20% a numărului de posturi pentru amirali și generali, măsură pe care a încadrat-o ca „responsabilitate”. „Presa numește asta o epurare. Eu o numesc responsabilitate, o măsură așteptată de mult timp și, sincer, minimul necesar.” În context, președintele Donald Trump a recunoscut într-un interviu pentru revista Time că stocurile americane de muniție esențială se epuizează ca urmare a războiului care durează de șapte luni, deși Hegseth a negat existența unor penurii cauzate de conflict și a acuzat mass-media de „trădare”. Reorientarea investițiilor: arme autonome, drone și „Proiectul Meridian” Discursul a inclus și anunțuri cu impact operațional asupra direcției de dezvoltare a capabilităților militare. Hegseth a spus că l-a numit pe Elon Musk să ajute la dezvoltarea următoarei generații de arme și că Musk, Palmer Luckey (Anduril) și Newt Gingrich vor conduce „ Proiectul Meridian ”, o inițiativă pentru dezvoltarea de noi tipuri de arme pentru „orice câmp de luptă viitor, de sub suprafața Pământului până dincolo de Lună”. Totodată, Hegseth a anunțat: înființarea unui post de comandă de patru stele pentru dezvoltarea armelor autonome; denumirea tranziției Pentagonului către războiul cu drone drept „ Proiectul Agincourt ”; intenția de a construi o „ fortăreață ” – o bază militară autonomă – undeva în SUA, invitând guvernatorii statelor să depună oferte pentru găzduire. Măsuri interne și semnale politice: teste de testosteron și un birou religios Pe partea de politici interne, Hegseth a vorbit despre „cowboyi patrioți” și a făcut referire la noi teste anuale obligatorii pentru soldații de sex masculin cu vârsta peste 30 de ani, menite să depisteze deficiența de testosteron. El a anunțat și că va înființa un Birou pentru Afaceri Religioase , care ar urma să ofere capelanilor o linie directă către biroul său, invocând un pasaj biblic în discurs. În același timp, Hegseth a atacat parteneriatele Pentagonului cu universitățile din Ivy League și a spus că armata SUA va iniția parteneriate cu cinci universități în programele pentru cadeți: Louisiana State University, Liberty University, Tuskegee University, Mississippi State University și Hillsdale College. Context: presiune politică și vulnerabilitate după alegerile de la jumătatea mandatului Digi24 relatează că Hegseth a traversat o perioadă „tumultoasă” la Pentagon, în care „mulți generali de rang înalt au fost demiși”, iar în spațiul public au existat speculații că poziția sa ar putea deveni vulnerabilă după alegerile de la jumătatea mandatului de luna viitoare, dacă republicanii obțin rezultate slabe. În plus, Thomas Massie, congresman republican din Kentucky, ar fi încercat să inițieze procedura de destituire înainte ca ședințele Camerei să fie oprite înainte de alegeri. [...]
Donald Trump a condiționat o escaladare militară împotriva Iranului de confirmarea implicării Teheranului în atacul din plin zbor asupra unui avion FlyDubai , potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza de securitate în Orientul Mijlociu și alimentează riscul de instabilitate regională, într-un moment în care SUA își consolidează deja prezența militară în zonă. Într-un schimb de opinii cu presa la Casa Albă, președintele american a spus că Iranul va fi „lovit foarte puternic” dacă se va demonstra responsabilitatea Teheranului în incidentul de la bordul zborului FlyDubai. Trump a indicat că „înclină” spre ipoteza implicării Iranului, dar a precizat că evaluarea este încă în desfășurare. „Vor fi loviţi foarte puternic, nu vă faceţi griji.” Tot joi, într-un interviu acordat revistei Time, Trump a apreciat drept „posibilă” intensificarea atacurilor împotriva Iranului după alegerile legislative de la jumătatea mandatului, programate la începutul lunii noiembrie, notează Digi24, care citează Agerpres. Consolidarea prezenței militare americane în regiune Pe fundalul acestor declarații, Wall Street Journal a relatat că Pentagonul ar urma să trimită un portavion și alte nave în regiune, ceea ce ar însemna un plus de 9.000–10.000 de soldați, cu sosire programată pentru sfârșitul lunii noiembrie. În prezent, două portavioane americane se află deja în Orientul Mijlociu. Nu este clar, potrivit AFP, dacă numărul acestora va crește la trei sau dacă nava anunțată o va înlocui pe una dintre cele deja desfășurate. Ce rămâne incert Elementul-cheie rămâne confirmarea implicării Iranului în atacul invocat de Trump. Din informațiile prezentate, președintele SUA nu a oferit dovezi publice și a subliniat că autoritățile „lucrează la acest aspect” în acest moment. [...]
România așteaptă vineri seară decizia S&P, iar miza este costul de finanțare al statului , în condițiile în care o eventuală retrogradare ar împinge țara în categoria „junk”, cu acces mai scump și mai dificil la bani de pe piețe, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că România a transmis agențiilor de rating un „mesaj foarte bun” prin faptul că, în acest an, nu a avut „derapaj fiscal” și s-a încadrat în țintele asumate, deși a funcționat cu un guvern interimar. El afirmă că execuția bugetară a fost principalul argument prezentat în discuțiile cu Standard & Poor’s , care urmează să publice raportul vineri seară. Nazare a indicat însă și factorul care apasă în evaluare: incertitudinea politică. În același timp, ministrul susține că partea fiscal-bugetară oferă „argumente solide” și că proiecțiile prezentate agenției sunt „serioase” și „credibile”, deși admite că nu poate anticipa concluzia finală, invocând și regimul de confidențialitate. De ce contează verdictul S&P pentru finanțarea României În material se arată că Fitch și Moody’s au menținut România în categoria recomandată investițiilor. În schimb, o retrogradare din partea S&P ar putea plasa țara în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), ceea ce ar însemna, potrivit Digi24, costuri mai mari de finanțare și acces redus la anumite categorii de investitori . Ce spune Ministerul Finanțelor că a livrat în discuțiile cu agenția Nazare afirmă că discuțiile cu Standard & Poor’s au fost „intensive”, inclusiv printr-o misiune în format fizic în România, și că echipa ministerului a prezentat proiecțiile și execuția bugetară. El a mai spus că situația finanțelor este „mult mai bună” decât în vara anului trecut și că problemele rămase sunt „manageriabile”. Totodată, ministrul a reiterat un mesaj de continuitate fiscală, amintind că, după întâlnirea din 24 septembrie cu reprezentanții S&P, a susținut că România nu ar trebui să transforme progresele recente într-o „relaxare prematură” a politicii fiscale. Decizia Standard & Poor’s privind ratingul suveran al României este așteptată în seara zilei de 2 octombrie, conform articolului. [...]
Șantierul Damen Mangalia intră la vânzare cu 25% mai ieftin , după patru licitații fără ofertanți, iar noul preț de pornire coboară la 138 de milioane de euro (fără TVA), potrivit Știrile Pro TV . Miza este una economică și operațională: calendarul vânzării influențează direct utilizarea șantierului într-un contract major de apărare, care presupune construcția de nave militare până în 2030. A cincea licitație este programată pentru 9 octombrie și este prima rundă în care lichidatorul judiciar CITR reduce prețul de pornire la 75% din nivelul anterior. Valoarea de piață a activului a fost de 184 de milioane de euro, sumă cerută și la precedentele patru licitații. Ce se schimbă la a cincea licitație Noul preț de pornire este de 138 de milioane de euro, iar garanția de participare este stabilită la 10% din acest preț, adică 13,8 milioane de euro. Garanția câștigătorului se reține ca avans din preț, iar celorlalți participanți li se restituie în cinci zile lucrătoare de la licitație. Directorul general al CITR, Paul Dieter Cîrlănaru, a declarat pentru News.ro că, în lipsa ofertelor la 75%, se poate organiza o nouă rundă pornind de la 50% din valoarea de piață. Documentația de vânzare consultată de News.ro prevede și un prag minim sub care tranzacția nu poate coborî: „În toate cazurile, indiferent de numărul participanţilor, de numărul rundelor de licitaţie sau de nivelul ofertelor formulate, vânzarea nu se va putea realiza la un preţ mai mic de 84.148.210 EUR, exclusiv TVA, reprezentând valoarea de lichidare a activului”. Apelul Damen și efectul asupra procesului de vânzare Procedura de vânzare a fost schimbată după ce, la trei licitații lunare, nu s-a prezentat niciun interesat. Pe 7 septembrie 2026, instanța a aprobat solicitarea CITR de a vinde șantierul „prin licitație publică în cadrul procedurii de executare silită din Codul de procedură civilă”, conform notei de pe portalul de judecată. Decizia a fost contestată de Damen Holding BV (Olanda), acționar cu 49% în șantier și, totodată, principal creditor. Potrivit informațiilor din articol, Damen Shipyards Mangalia a intrat în insolvență pe 19 iunie 2024, iar Damen Holding BV și firmele din grup dețin aproximativ 85% din creanțe, ceea ce îi permite să controleze deciziile din Adunarea Creditorilor. Apelul, înregistrat pe 25 septembrie 2026, nu avea încă termen de judecată la momentul publicării. Conform explicațiilor oferite de șeful CITR pentru News.ro, apelul nu suspendă efectele sentinței din fond, astfel că procesul de vânzare continuă. De ce contează: presiune de termen dintr-un contract de 920 milioane euro Vânzarea și momentul în care se va închide tranzacția sunt importante și prin prisma contractului semnat de Guvernul României cu Rheinmetall , în valoare de 920 de milioane de euro, pentru construirea a patru nave militare la Mangalia. Contractul este finanțat prin programul european SAFE și trebuie onorat până în 2030, într-un termen descris în articol drept „extrem de strâns”. Până acum, Rheinmetall nu s-a prezentat la nicio licitație, iar compania a transmis, la solicitarea News.ro, că nu comentează „chestiuni comerciale aflate în curs de desfășurare”. [...]
