Știri
Știri din categoria Diverse
Veniturile fermierilor ar putea fi cu 12% sub estimări în 2035, într-un scenariu advers, deși proiecția de bază indică o creștere medie de circa 9% la nivel global, potrivit unei analize citate de Digi24. Miza economică este volatilitatea: șocurile din energie, îngrășăminte și geopolitică pot tăia din producție și pot împinge în sus prețurile alimentelor, cu efecte mai dure în țările sărace.
Raportul „OECD-FAO Agricultural Outlook 2026-2035”, publicat de FAO și OCDE, estimează că producția globală de produse agricole și pescărești ar urma să crească cu aproximativ 14% în următorul deceniu, în timp ce cererea ar avansa cu 13%. În scenariul central, venitul agricol brut mediu pe lucrător este proiectat să urce cu aproximativ 9% până în 2035.
Documentul avertizează că agricultura rămâne „extrem de vulnerabilă” la șocuri externe și că piețele sunt mai expuse decât în trecut la perturbări care se suprapun: conflicte geopolitice, fenomene meteorologice extreme și blocaje în comerțul internațional.
Un scenariu în care economia mondială încetinește, iar costurile cu energia și îngrășămintele rămân ridicate ar reduce producția agricolă, mai ales în statele cu venituri mici. Raportul indică și un efect în lanț: utilizarea mai redusă a îngrășămintelor ar diminua producția de cereale, ceea ce ar putea alimenta creșterea prețurilor la alimente și ar accentua insecuritatea alimentară.
În acest context, autorii estimează o probabilitate de 25% ca veniturile fermierilor să fie în 2035 cu cel puțin 12% sub nivelul estimat în prezent, iar în statele cu venituri mici declinul ar putea depăși 20%.
FAO și OCDE estimează că aproximativ 80% din creșterea producției agricole până în 2035 va veni din îmbunătățirea randamentelor și din progrese tehnologice, în timp ce extinderea suprafețelor cultivate și creșterea efectivelor de animale ar avea o contribuție redusă.
Raportul subliniază însă că diferențele între economiile dezvoltate și cele sărace rămân mari: în statele dezvoltate, productivitatea agricolă depășește deja 21.000 de dolari pe lucrător și ar urma să crească în continuare, în timp ce în Africa Subsahariană și Asia de Sud veniturile sunt de circa 930 de dolari pe an și ar putea ajunge la aproximativ 1.100 de dolari până în 2035.
În pofida riscurilor, raportul anticipează că prețurile internaționale reale ale produselor agricole vor rămâne, în general, la nivelurile actuale sau ușor sub acestea în următorul deceniu, pe fondul creșterii productivității, al îmbunătățirii tehnologiilor și al eficientizării lanțurilor de aprovizionare.
Totuși, autorii avertizează că episoadele de volatilitate nu pot fi excluse, iar șocurile geopolitice, vremea extremă și eventuale restricții comerciale pot genera creșteri bruște ale prețurilor, similare celor din ultimii ani.
Raportul indică investițiile în tehnologie, digitalizare, irigații și metode de producție mai eficiente drept condiții esențiale pentru creșterea productivității și limitarea impactului asupra mediului. În paralel, menținerea unui comerț agricol deschis și predictibil este prezentată ca un element-cheie pentru securitatea alimentară și pentru protejarea veniturilor fermierilor, mai ales într-o lume în care o parte tot mai mare din caloriile consumate traversează cel puțin o frontieră înainte de a ajunge la consumatori.
Recomandate
CSAT pune pe agendă riscul unei întreruperi în serviciile de navigație aeriană , după o sentință a Curții de Apel București care, dacă rămâne definitivă, ar putea duce la suspendarea activității Romatsa timp de o lună, potrivit Digi24 . Pe ordinea de zi a ședinței CSAT din 29 iunie figurează „implicaţiile pentru continuitatea serviciilor de navigaţie aeriană şi pentru securitatea spaţiului aerian în contextul suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigaţie aeriană”. Ce prevede sentința și de ce contează operațional CSAT discută o decizie dată în februarie 2026 de Curtea de Apel București , într-un dosar în care mai multe persoane au dat în judecată Romatsa pentru discriminare. Instanța a dispus suspendarea, pentru o lună calendaristică, a certificatului de furnizor de servicii de navigație aeriană al Romatsa, „începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe”. Decizia din 27 februarie nu era definitivă la momentul publicării informațiilor, iar efectul practic – o eventuală suspendare – depinde de momentul în care hotărârea ar rămâne definitivă. Contextul litigiului și poziția Romatsa Potrivit informațiilor din presă citate de Digi24, cazul are legătură cu un proces mai vechi, în care a fost implicat și Consiliul pentru Combaterea Discriminării , după ce Romatsa a fost amendată cu 50.000 de lei pentru limitarea accesului candidaților calificați în favoarea candidaților formați intern. Romatsa a transmis pe 6 martie că va ataca decizia cu recurs și că, la acel moment, activitatea se desfășura normal. În același mesaj, compania a precizat că serviciile de navigație aeriană furnizate în spațiul aerian național sunt „servicii non-economice de interes general” și că nu comentează fondul cauzei cât timp litigiul este în curs. Inspecția Judiciară a deschis verificări În ziua în care CSAT discută efectele sentinței, Inspecția Judiciară a anunțat că s-a sesizat din oficiu, invocând informațiile apărute public despre hotărârea privind suspendarea certificatului Romatsa și implicațiile acesteia, pentru a face „verificările prealabile, în condițiile legii”. [...]
Germania și SUA pregătesc un nou aranjament de „partajare a sarcinilor” în NATO , cu scopul de a ancora sprijinul militar și politic pentru Ucraina pe termen lung, înaintea summitului Alianței de săptămâna viitoare de la Ankara, potrivit Digi24 . Ministrul de Externe al Germaniei, Johann Wadephul , și secretarul de stat american, Marco Rubio , urmează să discute la Washington, în această săptămână, despre un nou acord de împărțire a responsabilităților în cadrul NATO. Miza este dublă: stabilirea unei formule de contribuții între aliați și asigurarea unui sprijin „stabil și pe termen lung” pentru Ucraina, temă care va fi centrală și la summitul din Turcia. În declarațiile citate de The Times of Israel , Wadephul leagă sprijinul pentru Ucraina de obiectivul de a forța Moscova să accepte negocieri, susținând că un angajament predictibil al Alianței ar putea schimba calculul Rusiei. „Un sprijin care va face Moscova să realizeze că este în sfârşit momentul să pună capăt uciderilor din Ucraina şi să vină la masa negocierilor.” Presiunea asupra aliaților și întrebarea-cheie: cât de ferm rămâne angajamentul SUA Discuțiile au loc pe fondul îndoielilor exprimate de unii aliați privind poziția președintelui american Donald Trump față de NATO la summitul de la Ankara. Wadephul spune că este „ferm convins” că SUA își vor continua angajamentul de securitate față de Europa, însă contextul politic rămâne tensionat. Trump i-a acuzat în repetate rânduri pe aliați – inclusiv Germania, Regatul Unit și Italia – că nu contribuie suficient la alianță, invocând costurile suportate de Washington pentru apărarea Europei. Potrivit aceleiași relatări, tensiunile s-au amplificat după izbucnirea războiului din Iran, când Trump s-a declarat nemulțumit de refuzul partenerilor europeni de a sprijini campania americano-israeliană și a avertizat că SUA ar putea refuza, la rândul lor, sprijinul în viitor. Context economic: securitatea și comerțul, tot mai greu de separat Înaintea deplasării, Wadephul a mai spus că Germania și SUA urmăresc ca acordul-cadru dintre Washington și Teheran să ducă la o soluție durabilă a conflictului din Iran. Totuși, acordul preliminar semnat la începutul lunii este descris ca fiind deja sub presiune, în condițiile în care au existat atacuri în pofida încetării focului, iar Iranul a preluat controlul asupra transportului prin Strâmtoarea Ormuz. Wadephul a criticat „strategia riscantă” a Iranului pe căile navigabile și a argumentat că episodul arată cum securitatea și politica economică se influențează reciproc. În același registru, el a invocat perturbările din lanțurile globale de aprovizionare și nevoia ca statele să își construiască baze economice „mai largi și mai rezistente”. După întâlnirea cu Rubio, Wadephul urmează să meargă în Paraguay, pentru un summit Mercosur la Asuncion. În material este menționat că Uniunea Europeană și statele sud-americane din Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay) au creat în luna mai o nouă zonă de liber schimb, cu obiectivul de a stimula schimburile de bunuri și servicii prin reducerea treptată a barierelor comerciale și a tarifelor. [...]
Înaintea summitului NATO din 7–8 iulie de la Ankara , autoritățile turce au declanșat o serie de măsuri care ridică riscuri de imagine și de guvernanță pentru Alianță , de la arestări în masă și interzicerea adunărilor publice până la blocarea accesului presei independente la reuniunea liderilor, potrivit Digi24 , care citează Politico. Marți, poliția turcă a reținut 225 de persoane – între care academicieni, profesori și activiști – suspectate de legături cu grupări militante precum Stat Islamic. În rândul celor arestați se află și un activist de mediu în vârstă de 79 de ani. În paralel, autoritățile din Ankara au interzis, începând de duminică, adunările publice, examenele, conferințele de presă și afișarea de postere. Totodată, în capitală ar fi fost mobilizați aproximativ 40.000 de polițiști. Presa independentă, ținută în afara summitului Pe lângă restricțiile din spațiul public, „zeci de jurnaliști independenți” turci nu au primit acreditare pentru summitul NATO din 7–8 iulie, fără explicații, potrivit lui Uraz Kaspar, jurnalist și membru al comitetului național al International Press Institute (IPI). Printre cei respinși se numără jurnaliști ai unor publicații cunoscute pentru pozițiile critice față de președintele Recep Tayyip Erdoğan. Un purtător de cuvânt al NATO a transmis că alianța se bazează pe evaluările statului gazdă privind acreditarea jurnaliștilor, dar a subliniat că este „foarte important” ca presa să poată participa fizic la evenimentele majore. Presiune pe NATO pentru transparență Organizațiile pentru libertatea presei și activiștii pentru drepturile omului cer explicații din partea NATO, acuzând Alianța că evită să își asume responsabilitatea în cazul refuzurilor de acreditare. IPI și alte 14 organizații au trimis vineri o scrisoare către secretarul general al NATO, Mark Rutte, solicitând reevaluarea acreditărilor. Critici au venit și din partea Human Rights Watch, care a cerut ca NATO să nu tolereze „abordarea extrem de represivă” a autorităților turce înaintea summitului. Un diplomat NATO, citat sub protecția anonimatului, a avertizat că reuniunea „nu ar trebui folosită ca pretext pentru o campanie de represiune”. În context, Turcia este pe locul 163 din 180 în clasamentul libertății presei realizat de Reporters Without Borders și are al treilea cel mai mare număr de jurnaliști încarcerați din Europa, după Azerbaijan și Rusia, conform datelor citate în articol. [...]
Partidul de guvernământ „ Rusia Unită ” își leagă oficial campania de Vladimir Putin , reluând explicit eticheta de „partid al președintelui” înaintea alegerilor din 2026, potrivit Digi24 . Mesajul, prezentat la congresul de la Moscova, ridică miza politică a scrutinului și reduce spațiul de distanțare între Kremlin și formațiunea aflată la putere. Afișul de campanie folosit de partid include sloganul „A fi de partea lui Putin este minimul necesar”, iar litera rusă „z” din „za” („pentru”) este înlocuită cu litera latină „Z”, simbol asociat invaziei Rusiei în Ucraina. Pe același material apare și linia „Rusia Unită – partidul președintelui”. Ce se schimbă în poziționarea „Rusia Unită” Potrivit publicației Meduza , citată de Digi24, este pentru prima dată din 2007 când „Rusia Unită” se declară în mod direct „partidul președintelui”. În anii recenți, Vladimir Putin a păstrat o distanță față de partidul de guvernământ, condus ca președinte al formațiunii de Dmitri Medvedev din 2012. În trecut, partidul a fost prudent în a-și accentua legăturile cu Putin în campaniile electorale, însă în 2007 a folosit imaginea acestuia în mod extensiv, când Putin a condus lista federală la alegerile pentru Duma de Stat, sub sloganul „Planul lui Putin este victoria Rusiei”. Cum este împins mesajul în teritoriu înainte de alegerile din 2026 „Rusia Unită” a declarat pentru agenția de stat TASS că afișul este deja folosit într-o campanie de „sensibilizare” în toate regiunile. În paralel, filialele regionale ar fi primit îndrumări de campanie pentru alegerile din 2026, inclusiv recomandarea de a se concentra pe câteva „teme de comunicare”. Una dintre aceste teme vizează posibilitatea de a prezenta „Rusia Unită” drept „partidul lui Putin”, însă documentul menționat de Meduza ar preciza că această linie poate fi folosită „numai după aprobare”. [...]
USR condiționează orice sprijin parlamentar pentru PSD de acceptarea unei formule de guvernare care începe cu un premier din afara PSD , ceea ce prelungește negocierile și menține riscul unui blocaj instituțional în plină perioadă de vacanță parlamentară, potrivit Digi24 . Deputatul USR Ștefan Lorincz a cerut social-democraților să accepte „ rotativa guvernamentală ”, cu prima variantă de premier învestit Siegfried Mureșan . În această logică, USR ar putea vota ulterior un guvern condus de PSD doar dacă PSD ar susține mai întâi, în Parlament, învestirea lui Mureșan. Miza: votul de învestire ca test de „bună-credință” Lorincz a susținut că, în acest moment, decizia ar fi la Nicușor Dan, care ar avea „două variante pe masă”: un guvern „PSD monocolor”, cu Sorin Grindeanu premier, sau un guvern cu Siegfried Mureșan premier, sprijinit de PNL, USR, UDMR și minorități. În argumentația deputatului USR, un vot al PSD pentru învestirea lui Mureșan ar funcționa ca dovadă de „bună-credință”, după ce PSD ar fi încălcat „protocolul de coaliție” de mai multe ori și ar fi contribuit la căderea guvernului printr-o moțiune, alături de AUR. Calendarul politic: posibilă sesiune extraordinară în iulie-august Deputatul USR a spus că Parlamentul ar putea fi convocat în sesiune extraordinară pentru desemnarea premierului, în iulie sau august, dacă există o desemnare și, în termen de 10 zile, candidatul vine să ceară votul în Legislativ. În același context, Lorincz a afirmat că „blocajul e mare” și că nu pare să existe o soluție „în următoarele 48 de ore”, fără să excludă varianta alegerilor anticipate. Într-un articol separat, PSD a transmis că „sub nicio formă” nu îl va vota pe Siegfried Mureșan premier, după un schimb de acuzații legat de Sorin Grindeanu, potrivit Digi24. [...]
Blocajul politic împinge România spre scenariul anticipatelor , în condițiile în care AUR anunță că nu va susține un guvern condus de Sorin Grindeanu și exclude orice „rupere de rânduri” în partid, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul negocierilor blocate pentru formarea unei majorități, cu Parlamentul aproape de intrarea în vacanță. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , susține că România este „mai aproape ca nicicând” de alegeri anticipate, pe care le descrie drept o „soluție logică” în lipsa unei majorități parlamentare. În același timp, el afirmă că nu vede parlamentari AUR care să părăsească partidul pentru a sprijini un nou Executiv. „Nu văd astăzi parlamentari AUR care să plece din partid, cu atât mai puțin nu văd parlamentari care să dea votul unui Guvern, pentru că toată lumea înțelege că astăzi suntem mai aproape ca nicicând de această soluție a alegerilor anticipate.” Peiu a adăugat că, în opinia sa, „cine pleacă astăzi din AUR își pierde mandatul”, argument folosit pentru a respinge ipoteza unor transferuri politice care ar putea schimba aritmetica parlamentară. AUR respinge explicit varianta „Guvern Grindeanu” Declarațiile apar după ce PSD și-a asumat oficial intrarea la guvernare și l-a desemnat pe Sorin Grindeanu drept propunere de premier. În paralel, PNL, USR și UDMR ar insista pentru varianta unui guvern minoritar de dreapta, condus de Siegfried Mureșan, conform informațiilor prezentate de Digi24. Peiu a reiterat că AUR nu va vota un guvern propus de Sorin Grindeanu, invocând diferențe de „politică publică” și de program de guvernare. „Noi nu votăm un eventual guvern propus de Sorin Grindeanu. Nu votăm persoana domnului Sorin Grindeanu. Problema este politica publică, programul de guvernare.” Totodată, el a susținut că apropierea punctuală dintre AUR și PSD la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan nu a însemnat o alianță sau intenția de a construi o majoritate împreună cu PSD. Miza: risc de instabilitate prelungită și presiune pe calendarul politic În lectura AUR, blocajul se adâncește și din cauza modului în care sunt conduse consultările, Peiu acuzând excluderea partidului de la negocieri. El a afirmat că AUR nu își va schimba poziția cât timp este ținut în afara discuțiilor pentru o soluție de guvernare în actuala legislatură. În același registru, liderul senatorilor AUR a invocat și posibilitatea unei noi tentative de suspendare a președintelui Nicușor Dan, susținând că „linia roșie” trasată de șeful statului ar bloca soluțiile politice și ar fi „împotriva sensului Constituției”. Ce urmează rămâne dependent de capacitatea partidelor de a coagula o majoritate pentru învestirea unui guvern; în lipsa acesteia, scenariul anticipatelor este împins tot mai des în prim-planul dezbaterii publice, fără ca, potrivit lui Peiu, să existe deocamdată discuții concrete între partide pe această variantă. [...]
