FAO și OCDE avertizează că energia scumpă și conflictele pot împinge în sus prețurile alimentelor - veniturile fermierilor sunt estimate să crească cu 9% până în 2035, dar cu risc de scenariu negativ

Veniturile fermierilor ar putea fi cu 12% sub estimări în 2035, într-un scenariu advers , deși proiecția de bază indică o creștere medie de circa 9% la nivel global, potrivit unei analize citate de Digi24 . Miza economică este volatilitatea: șocurile din energie, îngrășăminte și geopolitică pot tăia din producție și pot împinge în sus prețurile alimentelor, cu efecte mai dure în țările sărace. Raportul „ OECD-FAO Agricultural Outlook 2026-2035 ”, publicat de FAO și OCDE , estimează că producția globală de produse agricole și pescărești ar urma să crească cu aproximativ 14% în următorul deceniu, în timp ce cererea ar avansa cu 13%. În scenariul central, venitul agricol brut mediu pe lucrător este proiectat să urce cu aproximativ 9% până în 2035. De ce proiecția de venit e fragilă: riscul de șocuri simultane Documentul avertizează că agricultura rămâne „extrem de vulnerabilă” la șocuri externe și că piețele sunt mai expuse decât în trecut la perturbări care se suprapun: conflicte geopolitice, fenomene meteorologice extreme și blocaje în comerțul internațional. Un scenariu în care economia mondială încetinește, iar costurile cu energia și îngrășămintele rămân ridicate ar reduce producția agricolă, mai ales în statele cu venituri mici. Raportul indică și un efect în lanț: utilizarea mai redusă a îngrășămintelor ar diminua producția de cereale, ceea ce ar putea alimenta creșterea prețurilor la alimente și ar accentua insecuritatea alimentară. În acest context, autorii estimează o probabilitate de 25% ca veniturile fermierilor să fie în 2035 cu cel puțin 12% sub nivelul estimat în prezent, iar în statele cu venituri mici declinul ar putea depăși 20%. Productivitatea, principalul motor al creșterii producției FAO și OCDE estimează că aproximativ 80% din creșterea producției agricole până în 2035 va veni din îmbunătățirea randamentelor și din progrese tehnologice, în timp ce extinderea suprafețelor cultivate și creșterea efectivelor de animale ar avea o contribuție redusă. Raportul subliniază însă că diferențele între economiile dezvoltate și cele sărace rămân mari: în statele dezvoltate, productivitatea agricolă depășește deja 21.000 de dolari pe lucrător și ar urma să crească în continuare, în timp ce în Africa Subsahariană și Asia de Sud veniturile sunt de circa 930 de dolari pe an și ar putea ajunge la aproximativ 1.100 de dolari până în 2035. Prețurile alimentelor: stabilitate „în general”, dar cu episoade de volatilitate În pofida riscurilor, raportul anticipează că prețurile internaționale reale ale produselor agricole vor rămâne, în general, la nivelurile actuale sau ușor sub acestea în următorul deceniu, pe fondul creșterii productivității, al îmbunătățirii tehnologiilor și al eficientizării lanțurilor de aprovizionare. Totuși, autorii avertizează că episoadele de volatilitate nu pot fi excluse, iar șocurile geopolitice, vremea extremă și eventuale restricții comerciale pot genera creșteri bruște ale prețurilor, similare celor din ultimii ani. Ce urmează: investiții și comerț „predictibil”, ca amortizor de risc Raportul indică investițiile în tehnologie, digitalizare, irigații și metode de producție mai eficiente drept condiții esențiale pentru creșterea productivității și limitarea impactului asupra mediului. În paralel, menținerea unui comerț agricol deschis și predictibil este prezentată ca un element-cheie pentru securitatea alimentară și pentru protejarea veniturilor fermierilor, mai ales într-o lume în care o parte tot mai mare din caloriile consumate traversează cel puțin o frontieră înainte de a ajunge la consumatori. [...]