Știri
Știri din categoria Diverse
Atacurile cu drone asupra depozitelor Wildberries ridică riscuri majore pentru lanțurile logistice și costuri de ordinul miliardelor, după ce Ucraina ar fi lovit încă două centre logistice ale platformei, potrivit Digi24. Pagubele estimate depășesc 200 de miliarde de ruble, iar compania și-a actualizat între timp condițiile comerciale privind răspunderea pentru pierderi în astfel de situații.
În noaptea de 22 iulie, dronele ucrainene au atacat centrele logistice Wildberries din Krasnodar și Nevinnomyssk, a declarat fondatoarea platformei de comerț electronic, Tatiana Kim. Ea a spus că angajații au fost evacuați înainte de atac, însă au existat victime.
Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a afirmat că zece persoane au fost rănite în urma atacului asupra depozitului din Krasnodar. Șeful regiunii Stavropol, Vladimir Vladimirov, a indicat că cinci angajați au fost răniți după lovirea complexului de depozite din Nevinnomyssk.
Tot în aceeași noapte, dronele au atacat o bază petrolieră din Armavir, unde a izbucnit un incendiu pe o suprafață de 800 de metri pătrați; o persoană a murit, potrivit administrației orașului. În Krasnodar, fragmente din drone doborâte au avariat două blocuri de locuințe, iar „conform informațiilor preliminare” nu au existat victime.
Depozitele lovite sunt printre cele mai mari ale Wildberries: complexul din Krasnodar are 150.000 mp (al patrulea ca mărime în rețeaua companiei), iar centrul din Nevinnomyssk are 120.000 mp (al șaselea), conform articolului.
Pe lângă valoarea celor două centre logistice, estimată la aproximativ 30 de miliarde de ruble, incendiile ar fi distrus mărfuri de „cel puțin 150 de miliarde de ruble”, potrivit lui Serghei Semko, analist principal al agenției Data Insight. Același analist estimează că valoarea stocurilor distruse ar putea ajunge la 170–230 miliarde de ruble (Digi24 notează că 200 de miliarde de ruble înseamnă circa 2.232.314.000 de euro, adică aproximativ 11,2 miliarde de lei).
Tatiana Kim a spus anterior că firma analizează posibilitatea de a compensa vânzătorii care și-au pierdut mărfurile, însă Forbes a remarcat că o astfel de măsură ar necesita o sumă comparabilă cu întregul profit anual al platformei.
Separat, pe 7 iulie a intrat în vigoare o ofertă actualizată a Wildberries, potrivit căreia compania își declină responsabilitatea pentru pierderea mărfurilor ca urmare a atacurilor cu drone, rachete și alte muniții.
Anterior, dronele ucrainene au atacat centre logistice Wildberries din Elektrostal (lângă Moscova) și Kotovsk (regiunea Tambov). La Kotovsk au murit 7 persoane și 24 au fost rănite, iar la Elektrostal a murit un angajat și peste 50 au fost răniți. Potrivit sursei, atacul a scos din funcțiune aproximativ 9% din capacitățile logistice totale ale platformei.
Volodimir Zelenski a afirmat că „sancțiunile cu rază lungă de acțiune” ale Ucrainei au lovit ținte din regiunile rusești Krasnodar și Stavropol, descrise ca centre logistice implicate în aprovizionarea armatei ruse cu componente pentru drone și echipamente de navigație, precum și „un alt depozit de petrol”. El a mai spus că au fost lovite un petrolier și patru nave de marfă ale flotei „din umbră” a Rusiei, în apele Mării Negre și ale Mării Azov.
„Aducem, pe bună dreptate, războiul înapoi acasă – în Rusia. Este nevoie de pace, iar Ucraina a prezentat părții ruse toate propunerile posibile. Aceștia trebuie forțați să apeleze la diplomație.”
Recomandate
Ucraina caută în Canada sprijin pentru apărarea antirachetă , într-o vizită de trei zile care pune pe masă și cooperarea în economie și energie, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete cu rază lungă și drone, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prima-doamnă Olena Zelenska au ajuns miercuri seară în Canada, iar agenda vizitei este centrată pe consolidarea cooperării în domeniul apărării. Un punct explicit: dezvoltarea capacităților de apărare împotriva rachetelor balistice, în condițiile în care Rusia continuă atacurile, notează Kyiv Post , citat de publicație. Până pe 11 septembrie, Zelenski urmează să viziteze Calgary, Toronto și North Bay și este așteptat să se adreseze unor membri ai guvernului canadian, conform biroului premierului Canadei, Mark Carney. Discuțiile vizează extinderea cooperării în apărare, economie și energie și includ și tema „costului uman” al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, potrivit aceleiași surse. Context: discuții succesive pe apărare aeriană și pregătirea pentru iarnă Vizita în Canada vine după o deplasare a lui Zelenski în Norvegia, unde a participat la funeraliile regelui Harald al V-lea și s-a întâlnit cu premierul Jonas Gahr Støre pentru discuții despre apărarea aeriană și pregătirile pentru iarna care urmează. Støre a declarat ulterior că avionul lui Zelenski „a evitat la limită” o dronă în timp ce decola din Republica Moldova către Norvegia, mai arată materialul. Separat, pe 9 septembrie, Zelenski s-a întâlnit cu ministrul islandez de Externe, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, iar discuțiile au vizat tot consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și pregătirile pentru iarnă. [...]
Declarațiile lui Trump despre o posibilă înțelegere cu Putin readuc în prim-plan riscul (și oportunitatea) unei schimbări de scenariu în războiul din Ucraina, cu efecte directe asupra incertitudinii geopolitice care apasă piețele și deciziile de investiții , potrivit Digi24 . Președintele american Donald Trump a spus că a avut „o conversație grozavă” cu președintele rus Vladimir Putin și că liderul de la Kremlin „vrea să ajungă la un acord” pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Informația este atribuită de Digi24 agenției Reuters. Trump a condiționat însă ideea unui acord și de poziția Kievului, afirmând că „dacă Zelenski dorește să încheie un acord, ar fi foarte bine”, declarație făcută jurnaliștilor înainte de îmbarcarea în Air Force One, în drum spre Dallas, unde urma să participe la Convenția Națională Republicană. Ce arată mișcările diplomatice invocate În același context, sunt menționate întâlniri ale emisarilor lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu Vladimir Putin la Moscova și cu Volodimir Zelenski la Kiev, urmate de o convorbire telefonică între Trump și Putin, potrivit relatărilor preluate de Digi24 din Reuters. Mesajul transmis public sugerează o intensificare a canalelor de dialog, însă nu include detalii despre condițiile unui eventual acord sau despre un calendar al negocierilor. De ce contează: incertitudinea rămâne, dar se schimbă așteptările Pentru mediul economic, astfel de semnale au relevanță prin potențialul de a modifica așteptările privind durata conflictului și, implicit, nivelul de risc geopolitic perceput de investitori și companii. În lipsa unor elemente concrete despre termenii unei înțelegeri, declarațiile rămân, deocamdată, la nivel de intenție politică și comunicare publică. Ce urmează depinde de disponibilitatea ambelor părți – Moscova și Kiev – de a accepta compromisuri, aspect menționat în material prin poziționarea emisarilor lui Trump, fără a fi prezentate detalii suplimentare despre conținutul acestor compromisuri. [...]
Atacul cu drone asupra portului Novorossiisk ridică riscuri operaționale pentru exporturile rusești de energie și mărfuri , după ce Ucraina a lovit în noaptea de 8 spre 9 septembrie zona celui mai mare port maritim al Rusiei, potrivit Digi24 . Autoritățile ruse au raportat ulterior patru morți și 29 de răniți, pe lângă pagube la clădiri rezidențiale și infrastructură civilă. Primarul orașului Novorossiisk, Andrei Kravchenko, a transmis inițial pe Telegram că au căzut resturi de drone pe teritoriul unor întreprinderi și în apropierea unui bloc de locuințe și că, „conform informațiilor preliminare”, nu ar fi existat victime. Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a revenit ulterior cu bilanțul de patru persoane decedate, inclusiv un copil, și 29 de răniți. Ținta indicată: terminalul de păcură, cu tranzit de circa 4 milioane de tone/an Potrivit publicației Astra, care spune că a analizat imagini furnizate de martori, ținta atacului ar fi fost terminalul de păcură din Novorossiisk, parte a portului comercial maritim. Terminalul este specializat în recepția, depozitarea și încărcarea păcurii din transport feroviar pe nave, iar capacitatea de tranzit este de aproximativ 4 milioane de tone pe an. Conform canalului ucrainean de monitorizare Dnipro Osint, în urma atacului ar fi fost avariat cel puțin un rezervor de combustibil. Înregistrări video realizate de locuitori ar indica izbucnirea unui incendiu puternic pe teritoriul terminalului. De ce contează: portul prin care trece o parte semnificativă din exporturile rusești Digi24 notează că, în august, Forțele Armate ale Ucrainei au intensificat atacurile asupra portului maritim din Novorossiisk, prin care trece până la o treime din exporturile rusești de cereale, dar și livrări de petrol, metale și mărfuri în containere. În material sunt menționate și volumele asociate exporturilor energetice prin infrastructura portuară: prin terminalul „Șesharis” s-ar fi exportat între 600.000 și 700.000 de barili de petrol pe zi; în 2025 ar fi fost exportate 19,8 milioane de tone de produse petroliere. După atacul asupra Novorossiisk din 15 august, livrările de petrol prin terminal ar fi fost suspendate temporar, potrivit unor surse Reuters citate de Digi24. Context: atacuri și asupra Ust-Luga , un alt nod major pentru exporturi Pe aceeași linie, Ucraina ar fi atacat și portul Ust-Luga de la Marea Baltică, ultimul atac fiind menționat ca având loc pe 1 septembrie. Portul este descris ca important pentru exportul de petrol, nafta, păcură, kerosen de aviație și motorină. Conform datelor Reuters citate în articol, în 2025 exportul de țiței prin Ust-Luga ar fi fost de aproximativ 700.000 de barili pe zi, iar produsele petroliere exportate ar fi totalizat 32,8 milioane de tone. În acest context, atacurile asupra capacităților de export sunt prezentate ca având scopul de a reduce veniturile Moscovei și capacitatea de finanțare a războiului. [...]
Administrația SUA ia în calcul o schimbare de echipă în negocierile pentru Ucraina , cu directorul CIA, John Ratcliffe, împins într-un rol mai vizibil, în timp ce Casa Albă neagă că o astfel de repoziționare ar fi în desfășurare, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: cine conduce efectiv canalul de discuții cu Moscova și Kievul, într-un moment în care Vladimir Putin își înăsprește condițiile, iar eforturile diplomatice recente nu au produs progrese decisive. Informația pornește de la surse citate de Financial Times , care susțin că Ratcliffe ar urma să joace un rol mai important în discuțiile conduse de SUA cu Rusia și Ucraina, ceea ce ar reduce implicarea emisarilor Steve Witkoff și Jared Kushner. CIA a refuzat să comenteze, iar aceleași surse afirmă că Donald Trump „nu a luat încă o decizie finală”. Casa Albă a respins însă relatarea, calificând-o drept „știri complet false” și susținând că Witkoff și Kushner „continuă să depună eforturi” și au „încrederea deplină” a președintelui pentru a conduce negocierile. De ce ar conta o mutare către CIA Potrivit FT, administrația americană ar fi luat în considerare schimbarea echipei după încercările anterioare de a media o încetare a războiului la finalul lunii februarie. În scenariul descris de surse, Witkoff și-ar putea păstra portofoliul mai larg de trimis special (inclusiv dosare din Orientul Mijlociu), rămânând totuși implicat pe Ucraina alături de Ratcliffe. Sursele mai vorbesc despre dezacorduri interne privind împărțirea responsabilităților. FT notează și percepții divergente ale părților: Ucraina ar considera că Witkoff nu a făcut suficiente eforturi pentru a-l presa pe Putin să-și modifice condițiile, în timp ce Rusia ar pune pe seama lui o parte din lipsa unui progres „decisiv” după întâlnirea Putin–Trump din Alaska, din 15 august 2025. Vizita la Moscova și semnalele din teren Ratcliffe a făcut, potrivit materialului, o vizită la Moscova în urmă cu două săptămâni, prima de la preluarea mandatului. Kremlinul a confirmat ulterior că acesta a discutat cu oficiali de rang înalt ai serviciilor de informații ruse, fără o întâlnire cu Vladimir Putin. Șeful serviciilor de informații externe ale Rusiei, Serghei Narîșkin, a confirmat la rândul său întâlnirea, descriind-o drept una „la nivel de lucru”. În paralel, mai multe publicații au relatat despre posibile mesaje transmise Moscovei înainte și în timpul vizitei, inclusiv avertismente legate de un eventual atac asupra unui stat NATO și de sprijinul Rusiei pentru Iran. Aceste elemente sunt prezentate în articol ca relatări media, iar Trump a minimalizat importanța vizitei, descriind-o drept „semi-rutină”, afirmând totodată că administrația sa depune eforturi pentru a opri războiul. Context: condițiile Rusiei și lipsa de progres Articolul plasează discuția despre schimbarea echipei pe fondul lipsei de progrese și al menținerii condițiilor „esențiale” de către Putin. Este amintită și o relatare Bloomberg din iulie, potrivit căreia Kremlinul nu ar mai intenționa să restituie teritorii ucrainene ocupate într-un viitor acord de pace și ar urmări păstrarea unor zone ocupate ca „zone tampon”, plus eforturi pentru controlul întregii regiuni Donețk. Între timp, Witkoff și Kushner au făcut vizite succesive la Moscova și Kiev la începutul lui septembrie, discutând atât cu Putin (peste trei ore, urmate de o cină de lucru), cât și cu Volodimir Zelenski, într-un format care a inclus și consilieri de securitate națională din Regatul Unit, Franța și Germania. Deși întâlnirile au fost descrise ca „substanțiale și productive”, intensificarea atacurilor rusești în Ucraina a alimentat îndoieli privind capacitatea negocierilor de a livra rezultate rapide. [...]
Serviciile de ambulanță și UPU riscă să rămână fără finanțare până la finalul anului , în lipsa unei rectificări bugetare care nu poate fi adoptată de un guvern interimar, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila (UDMR), spune că este nevoie „rapid” de un executiv cu puteri depline pentru a putea realoca cheltuielile statului și a acoperi costurile din sănătate. Cseke Attila a declarat, la Iași, că rectificările bugetare au loc de regulă în iulie și august sau cel târziu în septembrie, însă la 9 septembrie România nu are încă o rectificare. În opinia sa, instalarea unui nou guvern este condiția pentru această procedură, deoarece guvernul interimar are atribuții limitate. Ce lipsește din bugetul pe 2026, potrivit ministrului interimar Ministrul afirmă că, în bugetul pe 2026, nu sunt acoperite toate cheltuielile necesare funcționării până la finalul anului pentru: serviciile de ambulanță județene; Unitățile de Primiri Urgențe (UPU). „Pot să vă spun că avem nevoie de rectificare bugetară pentru a asigura cheltuielile necesare funcţionării până la finalul anului pentru serviciile de ambulanţă judeţene şi a Unităţilor de Primiri Urgenţe. În bugetul 2026 nu sunt acoperite toate cheltuielile.” Miza politică: guvern cu majoritate vs. interimat Cseke Attila a mai susținut că interesul României este să existe cât mai repede un guvern cu puteri depline, avertizând că, în caz contrar, „se vor contura în perioada următoare majorități conjuncturale în Parlament” care ar putea promova diverse proiecte. Totodată, el a spus că un guvern care obține o majoritate la învestire, dar apoi rămâne fără susținere parlamentară, va avea probleme, însă „este tot mai bine decât interimatul de azi”. În acest moment, mesajul central al ministrului este că fără un executiv cu mandat deplin rectificarea bugetară nu poate fi adoptată, iar presiunea financiară riscă să se transfere direct în funcționarea serviciilor de urgență. [...]
Doar 24,49% dintre proiectele PNRR au fost finalizate la închiderea programului, iar Guvernul a schimbat din mers regulile de recepție pentru a limita pierderea banilor , potrivit unei analize Digi24 . Miza economică este directă: recepții accelerate și „finalizări” în acte au fost folosite ca soluție de avarie pentru decontarea cheltuielilor înainte de termenul-limită, în condițiile în care mii de lucrări rămăseseră în urmă. La 1 septembrie, imediat după închiderea PNRR, din totalul de 24.847 de proiecte, doar 6.084 figurau ca finalizate (24,49%), iar 18.670 erau în diverse stadii de implementare, suspendate ori anulate, conform datelor oficiale de pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene citate de publicație. O parte importantă sunt proiecte mici – de la locuințe pentru tineri la reabilitări energetice pentru instituții publice, școli și grădinițe. Schimbarea de reguli: recepție fără finalizare completă Cu câteva luni înainte de închiderea programului, autoritățile au modificat în luna iulie cadrul legal astfel încât lucrările să poată fi recepționate chiar dacă nu sunt complet finalizate, dar cu condiții. Mecanismul descris în material presupune: recepționarea „lucrărilor esențiale”, dacă sunt realizate în proporție de minimum 95%; după 31 august să rămână doar „lucrări auxiliare”, precum retușuri sau racordări la utilități; accelerarea recepțiilor de către primării și alți beneficiari, „pe bandă rulantă”, în ultimele săptămâni. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , justifică abordarea prin nevoia de a deconta plățile certificate până la finalul perioadei eligibile. „Negocierea pe care am avut-o și care a fost ușor inedită, pentru că am venit cu o abordare extrem de creativă în interesul României, (...) este să putem deconta tot ce plătim până la data de 31, plăți certificate (...) până la data de 31 august?!” Ce arată exemplele din teren: „gata” în acte, lucrări în șantier Analiza dă exemple în care diferența dintre raportările oficiale și situația din teren ridică semne de întrebare. În orașul Pogoanele (județul Buzău), unul dintre proiectele PNRR vizează construcția de locuințe pentru tineri. Conform datelor de pe site-ul ministerului, la 1 septembrie progresul fizic era de 65%. Reprezentantul primăriei spune că recepția a fost făcută în termen, invocând lipsa branșamentului electric, însă echipa Digi24 descrie lucrări încă în desfășurare pe șantier (montaj de căzi, lucrări la scări exterioare, montaj de gresie). În Lehliu Gară (județul Călărași), primăria a accesat fonduri pentru reabilitare termică la mai multe clădiri publice (primărie, liceu, școală gimnazială, spital, casă de cultură). Pe site-ul ministerului, lucrările apar cu grad de execuție fizică între 32% și 43%, dar administratorul public al orașului susține că „este doar o eroare” și că lucrările au fost recepționate, rămânând doar retușuri. Materialul notează însă că la liceul „Alexandru Odobescu” se lucra încă la tencuirea unei fațade și la dărâmarea unei structuri de beton, deși în acte lucrarea era la 97,05%. „Este posibil ca dumneavoastră când ați trecut pe acolo să nu fi făcut ei curat în jur.” De ce contează: risc de eficiență scăzută și presiune pe controlul cheltuirii banilor Din perspectiva impactului economic și operațional, schimbarea de reguli a urmărit să evite pierderea finanțării prin decontarea rapidă a cheltuielilor eligibile. În același timp, exemplele prezentate sugerează un risc de „finalizare” administrativă înainte ca lucrările esențiale să fie efectiv terminate, ceea ce mută presiunea pe verificarea recepțiilor, pe calitatea execuției și pe capacitatea autorităților de a închide proiectele fără costuri suplimentare sau întârzieri ulterioare. Materialul Digi24 indică faptul că multe proiecte au rămas în implementare, au fost suspendate sau anulate, iar soluția de avarie a fost aplicată pe final de program, într-un interval de câteva săptămâni, pentru a limita pierderile de fonduri. [...]
