Știri
Știri din categoria Diverse
DNA a estimat un prejudiciu de 14,8 milioane de lei într-un dosar de evaziune fiscală din zona reciclării deșeurilor metalice, în care patru persoane au fost plasate sub control judiciar, potrivit Digi24. Cazul este relevant pentru companiile din lanțul de colectare–reciclare, deoarece vizează modul în care sunt raportate și decontate cantitățile reciclate în relația cu organizațiile care preiau obligațiile legale ale producătorilor.
Administratorul unei companii a fost pus sub control judiciar și obligat să plătească o cauțiune de 500.000 de lei. Alte trei persoane – directorul executiv, contabila societății și consultantul pe protecția mediului – sunt cercetate sub control judiciar pentru complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.
Procurorii DNA susțin că firma, care are ca obiect colectarea și reciclarea deșeurilor metalice, ar fi aplicat un „mecanism economico-financiar” prin care ar fi încasat bani de la Organizațiile care Implementează Obligațiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului (OIREP) – entități autorizate de Ministerul Mediului care preiau, contra cost, obligațiile legale ale producătorilor și importatorilor privind reciclarea deșeurilor.
În acest cadru, organizațiile decontează serviciile prestate și certifică îndeplinirea obligațiilor de reciclare asumate de producători.
Potrivit DNA, administratorul urmărit penal ar fi evidențiat în contabilitate și în documente justificative operațiuni fictive, declarând că ar fi recepționat și reciclat 7.404 tone de „ambalaje metalice”.
În realitate, susțin procurorii, ar fi fost vorba de deșeuri de fier vechi: compania ar fi achiziționat deșeuri metalice de fier și oțel de la alte societăți din țară, pe care ulterior le-ar fi exportat în Turcia ca deșeuri metalice, dar în documentele transmise către OIREP aceleași deșeuri ar fi fost trecute nereal ca „ambalaje metalice” reciclate.
Prejudiciul estimat de procurori la bugetul de stat este de 14,8 milioane de lei, conform informațiilor prezentate de publicație. Ancheta este în desfășurare, iar articolul nu oferă detalii despre perioada exactă a faptelor sau despre măsuri suplimentare față de controlul judiciar și cauțiunea stabilită.
Recomandate
ANAF spune că a depistat un circuit de facturi fictive cu un prejudiciu estimat la 4,6 milioane de lei , după ce inspectorii Antifraudă au identificat un mecanism folosit în zona construcțiilor, potrivit Stirile Pro TV . Cazul a ajuns la autoritățile de urmărire penală, iar instituția indică și o componentă de „monitorizare” a informațiilor din mediul online în astfel de verificări. Ce a găsit Antifrauda: „mecanism complex” și firme fără activitate reală Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF afirmă că a identificat un „circuit de facturare fictivă” utilizat de operatori economici cu activități în domeniul construcțiilor de clădiri rezidențiale și nerezidențiale. În comunicatul citat, ANAF susține că schema ar fi fost construită prin mai multe societăți comerciale „interpuse”, fără capacitate operațională reală sau cu „comportament fiscal inadecvat”. Aceste entități ar fi emis, în principal, facturi pentru servicii care nu reflectau operațiuni economice reale. Impactul fiscal: deduceri nelegale de TVA și diminuarea obligațiilor către buget Potrivit ANAF, documentele ar fi fost folosite pentru: înregistrarea în contabilitate a unor cheltuieli fictive; deducerea nelegală a TVA , cu scopul diminuării obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat. Prejudiciul estimat de instituție prin acest mecanism este de aproximativ 4,6 milioane de lei, iar ANAF a sesizat autoritățile de urmărire penală specializate. Componenta operațională: sustragerea de la control și efecte asupra angajaților În timpul controalelor, o parte dintre reprezentanții legali ai societăților implicate „s-au sustras verificărilor”, prin neprezentarea documentelor și informațiilor cerute de inspectori, mai arată comunicatul. ANAF mai susține că mecanismul ar fi afectat și persoane care „ar fi trebuit să beneficieze de statutul de salariat”, acestea fiind private de protecția sistemului public de asigurări sociale, inclusiv de drepturile privind sănătatea și pensia. De ce a contat mediul online în acest caz Inspectorii antifraudă indică faptul că persoana cu rol de coordonare în circuitul evazionist își promova în mediul online „un stil de viață extravagant”, afișând bunuri și accesorii de lux, proprietăți, vacanțe și sume mari de bani în numerar (informație atribuită în material și News.ro). ANAF afirmă că își intensifică acțiunile de combatere a fraudelor fiscale complexe, inclusiv prin „monitorizarea și corelarea informațiilor din mediul online”, și că va continua identificarea persoanelor care folosesc societăți fără activitate economică reală pentru a evita plata obligațiilor fiscale. [...]
Ministerul Apărării a retras de la comandă șeful unității militare din Murfatlar , după ce un control a indicat decontări de bunuri personale și folosirea subordonaților la activități private, potrivit Digi24 . Cazul ridică o problemă de reglementare și control intern: cum sunt verificate cheltuielile și disciplina financiară în unități, dar și răspunderea celor care au acceptat înregistrarea unor astfel de cheltuieli. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a spus că, în urma sesizărilor și a unui control dispus de minister, s-a confirmat că fostul comandant ar fi decontat la contabilitatea unității produse personale (adidași, treninguri, tricouri), inclusiv pentru familie. În plus, acesta ar fi cerut militarilor să îi zugrăvească apartamentul, să muncească în gospodăria sa și să îi pregătească și servească masa acasă pentru evenimente personale. „Este clar că e incompatibil cu comanda unității, motiv pentru care am dispus retragerea de la comanda unității, numirea unui alt ofițer și sesizarea organelor abilitate, plus cercetarea administrativă pentru cei care acceptau să înregistreze în contabilitate astfel de produse personale”, a declarat Radu Miruță. Ce a găsit controlul și ce urmează Potrivit ministrului, comandantul ar fi pretins și primit de la subordonați produse alimentare „în cantități mari”. În timpul controlului ar fi fost găsite, între altele, o carcasă de porc, 100 de litri de vin îmbuteliat pe diverse sortimente și „kilograme de calcan, pește”, precum și „o lipsă de 1700 de litri de motorină”. În urma constatărilor, ministerul a decis: retragerea comandantului de la conducerea unității și numirea unui alt ofițer; sesizarea „organelor abilitate”; declanșarea unei cercetări administrative pentru persoanele care ar fi acceptat înregistrarea în contabilitate a unor bunuri personale. Un al doilea caz: adeverințe false pentru funcții în MApN În aceeași conferință de presă, Miruță a mai vorbit despre un medic încadrat la Ministerul Apărării care ar fi folosit adeverințe false privind specialitatea, pentru a fi împuternicit pe funcții pentru care „nu avea dreptul să profeseze”. În acest caz, a fost sesizat Parchetul Militar, iar împuternicirea a fost anulată, conform declarațiilor ministrului. [...]
BYD testează apetitul pieței pentru hipermașini electrice „relativ accesibile”, după ce Denza Z a strâns peste 1.000 de comenzi în 24 de ore , potrivit Mobilissimo . Semnalul e important pentru industrie: un producător chinez încearcă să ducă performanța de top într-o zonă de preț care, cel puțin pe piața de origine, coboară mult sub etichetele tradiționale ale segmentului. Ce vinde BYD prin Denza Z: performanță de hipermașină, prețuri sub supercarurile consacrate Denza Z este descrisă ca o hipermașină electrică de 1.582 CP, disponibilă în trei versiuni: Coupe, Spider (decapotabil) și Racing. În varianta de top, Denza Z Racing accelerează de la 0 la 100 km/h în 1,96 secunde, are trei motoare electrice și o viteză maximă de 350 km/h. Versiunile Coupe și Spider ajung la 100 km/h în 2,25 secunde, respectiv 2,30 secunde. La nivel de poziționare, modelul este plasat ca rival pentru Porsche 911 Turbo S, însă diferența majoră vine din prețurile indicate în material: Denza Z (bază): 88.000 euro (aprox. 440.000 lei) Denza Z Spider: 100.000 euro (aprox. 500.000 lei) Denza Z Racing: în jur de 152.000 euro (aprox. 760.000 lei) În Europa, aceeași sursă indică un preț de 160.000 euro (aprox. 800.000 lei) De ce contează: „bariera de preț” se mută, iar Europa ar putea plăti prima de import Din perspectiva pieței, combinația dintre performanțe extreme și un prag de intrare de 88.000 euro sugerează o strategie de volum (sau cel puțin de tracțiune rapidă în precomenzi) într-un segment în care, de regulă, prețurile urcă mult mai sus. Totodată, diferența menționată pentru Europa (160.000 euro) indică faptul că avantajul de preț ar putea fi semnificativ erodat la export, ceea ce mută discuția dinspre „disrupție” spre „cât din avantaj rămâne după costuri și marje”. Încărcare rapidă și platformă nouă: argumentul tehnologic din spatele produsului Denza Z folosește baterii Blade de generația a doua, pe arhitectură de 800 V (tensiune mai mare, asociată în general cu încărcare mai rapidă), iar sursa menționează încărcarea de la 10% la 70% în 5 minute. Modelul este construit pe platforma e3 și vine cu suspensii adaptive DiSus-M, un volan cu control fizic (nu butoane tactile) și un sistem de infotainment de 12,8 inchi, plus sistem audio Devialet. Publicația notează și că ar urma un tur la Nürburgring în toamna acestui an, un test cu miză de imagine pentru credibilitatea performanțelor în fața pieței europene. [...]
Dizolvarea Knessetul ui împinge Israelul în alegeri anticipate și prelungește incertitudinea politică , într-un moment în care premierul Benjamin Netanyahu încearcă să-și conserve majoritatea și să-și treacă agenda legislativă, potrivit Stirile Pro TV . Parlamentul israelian s-a dizolvat vineri dimineață, după ce a adoptat mai multe proiecte de lege în ultimele momente ale coaliției de guvernare conduse de Netanyahu. Knessetul urma să intre în vacanța de vară, însă nu se va mai reuni până la alegerile programate pentru 27 octombrie, notează Associated Press, citată de publicație. Miza politică este ridicată pentru Netanyahu pe fondul apropierii de a treia comemorare a atacului din 7 octombrie, care a declanșat aproape trei ani de război. În același timp, sondajele din Israel indică o creștere semnificativă a sprijinului pentru partidele de opoziție, conduse de fostul prim-ministru Naftali Bennett și de un fost șef al armatei, de orientare centristă. Legi controversate, pe final de mandat În ultima săptămână, Knessetul a adoptat mai multe legi controversate în ședințe maraton, în condițiile în care Netanyahu a încercat să forțeze trecerea unor proiecte considerate prioritare. Printre acestea, la începutul săptămânii, parlamentul a adoptat două proiecte de lege care „opresc efectiv” înrolarea bărbaților ultraortodocși în armată, într-o încercare de a asigura aderarea partidelor ultraortodoxe la coaliția lui Netanyahu în viitorul guvern. Separat, au fost adoptate și proiecte de lege legate de încercările premierului de a reforma sistemul judiciar, inclusiv măsuri care sporesc controlul guvernului asupra mass-mediei audiovizuale și slăbesc rolul procurorului general. Procurorul general Gali Baharav-Miara s-a opus reformei și a fost o țintă frecventă a lui Netanyahu și a dreptei israeliene, potrivit aceleiași surse. Un mandat complet, rar în Israel Președintele Knessetului, Amir Ohana, a anunțat dizolvarea legislativului, punctând că mandatul a fost dus la capăt. „Ne încheiem mandatul de patru ani, am adoptat nouă bugete și sute de proiecte de lege; vă mulțumesc pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o, datorită căreia am reușit împreună să ducem la bun sfârșit un mandat de patru ani.” Finalizarea unui mandat complet de patru ani este un eveniment rar în istoria Israelului: ultima dată când un guvern a îndeplinit un mandat complet fără alegeri anticipate a fost în 1988. Între 2019 și 2022, israelienii au fost chemați la urne de cinci ori, iar țara organizează alegeri, în medie, la fiecare 2,4 ani, ceea ce o plasează aproape de coada clasamentului OCDE la intervalul dintre alegeri, un indicator al instabilității politice, potrivit Institutului pentru Democrație din Israel, citat în material. [...]
Escaladarea militară SUA–Iran riscă să tensioneze transportul de petrol prin Golful Oman , după ce Washingtonul a lovit infrastructură în Iran și a intervenit direct asupra unei nave comerciale, potrivit Antena 3 . În materialul video publicat de Antena 3, SUA sunt prezentate ca bombardând poduri în Iran, într-un nou episod de escaladare în regiunea Golfului. În paralel, aceeași sursă relatează confiscarea unui petrolier în Golful Oman, o zonă-cheie pentru rutele maritime din proximitatea Strâmtorii Ormuz . De ce contează pentru economie: risc mai mare pe rutele energetice Combinația dintre lovituri asupra infrastructurii și intervenții asupra navelor comerciale ridică miza pentru operatorii de transport maritim și pentru lanțul de aprovizionare cu energie. În astfel de episoade, riscul perceput crește rapid, iar consecințele tipice pot include costuri mai mari de asigurare și o prudență sporită a companiilor care operează în zonă. Materialul Antena 3 nu oferă detalii despre identitatea petrolierului, pavilion, proprietar, încărcătură sau despre baza legală a confiscării, astfel că amploarea efectului imediat asupra fluxurilor comerciale nu poate fi evaluată din informațiile disponibile. Ce se știe din sursă și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate: SUA ar fi bombardat poduri în Iran; SUA ar fi confiscat un petrolier în Golful Oman. Nu sunt precizate în material data exactă a operațiunilor, amploarea pagubelor, eventuale reacții oficiale ale Iranului sau dacă există victime ori întreruperi confirmate ale traficului maritim. În lipsa acestor elemente, impactul operațional și economic rămâne, deocamdată, la nivel de risc și potențial de escaladare. [...]
Amenda antitrust de 4,6 miliarde de euro plătită de Google intră în bugetul UE și poate reduce contribuțiile statelor în 2026 , ceea ce ar aduce un răgaz guvernelor cu finanțe publice sub presiune, potrivit Digi24 , care citează Politico . Suma provine din sancțiunea aplicată în 2018 pentru încălcarea regulilor de concurență, după ce Comisia Europeană a concluzionat că Google a impus restricții producătorilor de smartphone-uri care foloseau Android. Curtea Europeană de Justiție a confirmat hotărârea la începutul acestei luni, iar plata amenzii a deschis calea includerii banilor în veniturile UE. Ce se schimbă în bugetul UE pe 2026 Bugetul Uniunii este alimentat în principal din contribuțiile guvernelor, iar veniturile Comisiei (inclusiv amenzi și taxe vamale) sunt virate automat în fondul comun. În cadrul ciclului bugetar anual, UE și Parlamentul European au convenit anul trecut asupra alocării unui buget de 192 de miliarde de euro pentru 2026. Pe parcursul anului, Comisia urmează să propună modificări ale bugetului, iar următoarea serie de amendamente — așteptată mai târziu în acest an — va lua în calcul veniturile noi de 4,6 miliarde de euro plătite de Google, a spus un oficial al Comisiei pentru Politico. „Cu excepția cazului în care autoritatea bugetară [Consiliul și Parlamentul European] decide altfel, acest lucru are ca efect reducerea contribuției la VNB [venitul național brut] datorată de statele membre.” De ce contează pentru statele membre În termeni practici, includerea amenzii în bugetul comun poate însemna contribuții mai mici ale statelor membre în 2026, într-un moment în care mai multe guverne se confruntă cu bugete naționale restrânse, pe fondul prețurilor mai mari la energie și al unei creșteri economice sub așteptări. Digi24 notează că amenda ar putea genera economii de 1 miliard de euro pentru Germania, care contribuie cu aproximativ un sfert la fondul total de numerar al UE. Pentru Berlin, reducerea ar conta și în contextul în care raportul dintre PIB și deficit se apropia de limita de 3% stabilită de UE pentru 2026, prag a cărui depășire poate atrage sancțiuni. Context: negocierile pentru bugetul 2028–2034 rămân dificile Deși veniturile suplimentare pot acoperi nevoi imediate, ele nu rezolvă disputa mai amplă dintre capitale privind viitorul buget pe șapte ani, care ar urma să intre în vigoare în 2028. Pentru finanțarea viitorului fond de 2 trilioane de euro, Franța insistă pentru o taxă pe giganții digitali americani, inclusiv Google, însă ideea este contestată, între altele, de Germania. Separat, bugetul UE ar putea primi un impuls și dintr-o taxă vamală de 3 euro introdusă în iulie pentru coletele ieftine care intră în Uniune, din care UE colectează 75% din venituri, iar restul revine guvernelor naționale. [...]
