Știri
Știri din categoria Diverse
Acuzațiile Berlinului privind un atac cu drone la Leipzig ridică miza de securitate pentru UE și NATO, după ce Vladimir Putin a respins public responsabilitatea Rusiei și a cerut „dovezi”, într-un schimb de poziții care prefigurează o înăsprire a răspunsului european, potrivit Știrile Pro TV.
Ursula von der Leyen a descris incidentul de la Leipzig drept „o nouă escaladare” pe teritoriul Uniunii Europene, atribuită direct Rusiei, după ce Berlinul a acuzat Moscova că s-ar afla în spatele unei tentative eșuate de atac cu drone asupra unui aeroport german. În același registru, șefii NATO și ai Comisiei Europene au avertizat că Rusia devine „din ce în ce mai nesăbuită” și au transmis că vor răspunde acestei „noi normalități”.
„Dacă acest atac ar fi reușit, ar fi provocat pagube enorme și, posibil, chiar pierderi de vieți omenești. A fost un atac realizat cu materiale de uz militar, desfășurat de agenți ruși pe teritoriul Uniunii Europene. Nu vom tolera acest lucru. Europa și NATO nu doar că își vor menține presiunea asupra Rusiei. O vom intensifica și nu ne vom opri.”
Vladimir Putin a respins acuzațiile Germaniei și a sugerat că ar fi vorba despre probe „plantate”, legând subiectul de politica internă germană și de situația cancelarului.
„Cancelarul Germaniei se confruntă cu o situație politică internă dificilă. Nu se bucură de încrederea cetățenilor săi. Iar motivul este clar: nu apără interesele naționale, ci renunță la acestea. Este necesar să ne opunem «Rusiei agresive», nu-i așa? Dar unde sunt dovezile? Ei bine, poftim - au plantat niște probe.”
Potrivit informațiilor prezentate, pe 4 august, pe Aeroportul Leipzig (estul Germaniei) a fost descoperită o dronă care transporta un dispozitiv exploziv, în apropierea unor avioane cargo ucrainene. Dispozitivul nu a explodat deoarece detonatorul „ar fi fost defect”, iar anchetatorii suspectează că o a doua dronă s-a ciocnit de un avion cargo din apropiere. O a treia dronă „ar fi fost găsită” în apropierea aeroportului, la 10 zile după incident.
Ministrul german de Externe, Johan Wadephul, a calificat acțiunea drept „atac hibrid” și a spus că Rusia „trebuie să suporte consecințele”.
„Rusia a escaladat situația și a desfășurat acest atac hibrid. Iar acum Rusia trebuie să suporte consecințele.”
În paralel, poliția a închis gara din Augsburg după o explozie produsă în apropiere. Autoritățile au transmis că un obiect neidentificat a explodat într-un pasaj din vecinătate, rănind ușor două persoane, o fată de 17 ani și un băiat de 18 ani, ambii cetățeni ucraineni.
Totodată, sunt investigate ca posibile acte de sabotaj două incidente care au perturbat distribuția energiei electrice în vestul și estul Germaniei: dispozitive explozive găsite la o stație electrică din apropierea unei centrale pe cărbune și, separat, un scurtcircuit provocat deliberat care a scos din funcțiune mai multe linii electrice lângă Köln.
În lipsa unor detalii suplimentare despre probele invocate de Berlin, miza imediată rămâne una de reglementare și securitate: cum își calibrează UE și NATO răspunsul la ceea ce oficialii europeni descriu drept o „nouă normalitate” a atacurilor pe infrastructură pe teritoriul Uniunii.
Recomandate
Identificarea a doi suspecți pe baza ADN-ului ridică miza de securitate pentru un nod logistic-cheie al Germaniei și NATO , după incidentul cu o dronă încărcată cu explozibili descoperită la aeroportul din Leipzig , potrivit Știrile Pro TV . Poliția criminală germană a identificat ADN-ul a doi bărbați cu pașapoarte rusești, suspectați că au adus drona cu explozibil pe aeroport. Urmele ar fi fost găsite de poliția științifică în și în împrejurimile aeroportului, inclusiv pe dronă, pe o cutie de conserve umplută cu explozibili și pe o antenă fixată pe un arbore. Cine sunt suspecții și cum ar fi ajuns în Germania Conform informațiilor relatate de trei publicații germane (Süddeutsche Zeitung, NDR și WDR) și citate de AFP, primul suspect ar fi de naționalitate belarusă, dar ar deține și pașaport rusesc. Acesta ar fi intrat în spațiul Schengen cu o viză turistică italiană eliberată la Minsk și ar fi fost deja remarcat pentru infracțiuni comise în țările baltice, potrivit acelorași surse. Al doilea suspect ar deține, potrivit NDR și WDR, un pașaport leton și unul rusesc, iar potrivit SZ ar fi născut în Rusia. El ar fi avut rol de responsabil de logistică și instructor pentru planificarea atacului; ar fi sosit la sfârșitul lui iulie în Germania prin aeroportul din Berlin, ar fi închiriat o mașină pentru a se deplasa în regiunea Leipzig și ar fi părăsit țara cu două zile înainte de presupusul atac. Identificarea ar fi fost posibilă și prin corelarea bazelor de date europene, care ar fi indicat corespondențe în Lituania și Finlanda, completate de informații ale serviciilor de informații, potrivit surselor citate. De ce contează: Leipzig, platformă militară și țintă în „războiul hibrid” Germania a acuzat Rusia că a trimis drona încărcată cu explozibil la începutul lui august pe aeroportul din Leipzig, descris ca o platformă militară importantă pentru armata germană și pentru NATO. Drona a fost descoperită în zona securizată a operațiunilor de marfă, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar un al doilea dispozitiv ar fi lovit un avion-cargo al DHL câteva minute mai târziu, potrivit presei germane. Tot presa germană menționează că o altă dronă ar fi fost găsită ulterior în apropierea aeroportului, cu urme de substanțe explozive. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt , a spus că „anchetele polițienești, modurile de operare și informațiile serviciilor de informații” germane demonstrează „o responsabilitate rusească” în tentativa de atentat. Ce urmează: retorsiuni și escaladare diplomatică Germania a anunțat marți măsuri de retorsiune împotriva Rusiei, după acuzațiile legate de incidentul de la Leipzig. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a respins acuzațiile, iar diplomația rusă a anunțat miercuri că l-a convocat pe însărcinatul de afaceri german la Moscova. În context mai larg, de la începutul războiului din Ucraina (februarie 2022), Germania și alte state europene atribuie frecvent Kremlinului operațiuni de destabilizare, spionaj și sabotaj pe teritoriul lor, notează materialul. [...]
Vladimir Putin a negat un nou val de mobilizare și a anunțat pregătirea unor lovituri masive asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, într-un mesaj care ridică miza operațională a războiului și riscul de întreruperi extinse de electricitate și încălzire în sezonul rece, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă după summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) din Kârgâzstan, unde Putin a fost întrebat despre zvonuri privind o posibilă mobilizare după viitoarele alegeri pentru Duma de Stat. El a respins scenariul, numindu-l „o absurditate totală” și „un atac informațional împotriva Rusiei”, relatează Kyiv Independent . „Este o prostie absolută. Este un atac informațional împotriva Rusiei.” Ținta: infrastructura energetică a Ucrainei În aceeași conferință, Putin a spus că a dat instrucțiuni armatei ruse să pregătească „lovituri masive” asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei, prezentate drept represalii pentru atacuri ucrainene asupra rafinăriilor de petrol rusești și a altor infrastructuri. Potrivit lui Putin, pe 1 septembrie ar fi fost informat că un număr mare de drone ucrainene au încercat să treacă de apărarea aeriană din jurul Moscovei și Sankt Petersburgului și să lovească trei rafinării de petrol. „Ținând cont de toate acestea... forțele armate ale Rusiei au primit instrucțiuni să pregătească și să lanseze lovituri masive asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei. Ei ne lovesc pe noi, vor primi un răspuns.” Context: mobilizarea, subiect recurent în 2026–2027 Declarațiile vin după avertismente ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care, potrivit materialului citat, a susținut că Moscova ar intenționa să recruteze aproximativ 300.000 de persoane în 2026 și alte 300.000 în 2027. În acest context, negarea publică a unei noi mobilizări este însoțită de o escaladare verbală pe componenta de lovituri asupra energiei. Rusia a vizat în mod repetat rețeaua electrică și alte infrastructuri energetice civile ale Ucrainei de la invazia pe scară largă din 2022, iar atacurile s-au intensificat în lunile reci, pe fondul încercărilor de a perturba alimentarea cu electricitate și încălzirea, mai notează publicația. Separat, Ministerul Apărării din Rusia a amenințat recent cu noi atacuri la scară largă asupra sectorului energetic ucrainean, tot ca represalii pentru lovituri asupra infrastructurii energetice și de combustibil a Rusiei. [...]
Vladimir Putin își leagă „pacea” de o escaladare militară , susținând că Rusia vrea să încheie războiul, nu să îl „înghețe”, în timp ce vorbește despre noi lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, potrivit Digi24 . Președintele rus a respins ideea unei înghețări a conflictului, discutând propunerea formulată în iulie de președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev . Putin a spus că Moscova urmărește „să pună capăt războiului” și „să instaureze o pace durabilă” atât în Ucraina, cât și în Europa, declarații atribuite agenției TASS și preluate de News.ro. În același timp, liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia este pregătită pentru negocieri „cu oricine dorește acest lucru”, dar a prezentat conducerea ucraineană drept „teroriști” și a susținut că „nu este posibil să se negocieze” cu astfel de actori, în contextul atacurilor ucrainene pe teritoriul Rusiei. Putin a recunoscut că aceste atacuri au produs „pagube reale” și a indicat dronele drept o problemă majoră. Mesajul operațional: presiune pe front și ținte energetice Putin a declarat că Rusia avansează pe câmpul de luptă și a spus că avansurile rusești „se accelerează”. Totodată, a afirmat că forțele Moscovei se pregătesc să lanseze atacuri masive împotriva infrastructurii energetice din Ucraina. El a mai susținut că trupele ruse au capturat 270 km pătrați din regiunea Donețk în august și că două grupuri mari de trupe ucrainene ar fi fost înconjurate. Reuters, citată în material, precizează că nu a putut verifica independent aceste afirmații, potrivit News.ro. Negocieri blocate și semnale de presiune economică După „patru ani și jumătate de război”, Rusia controlează aproximativ o cincime din Ucraina, mai notează articolul. Negocierile de pace mediate de Washington au fost întrerupte în februarie, după ce Statele Unite și Israelul au intrat în război cu Iranul. Materialul mai menționează că sondajele indică o oboseală în creștere în Rusia față de război și că există voci influente care avertizează asupra presiunii asupra economiei ruse, însă Putin a adoptat un ton „încrezător și agresiv” în prezentarea situației de pe front. În paralel, Putin a catalogat drept „o absurditate totală” zvonurile privind o nouă mobilizare militară. De asemenea, a numit „secret militar” posibilitatea ca unități de producție de armament pentru armata ucraineană din Regatul Unit să devină ținte pentru armata rusă. [...]
Germania își leagă sprijinul pentru Ucraina de securitatea Europei , avertizând că o victorie a Rusiei ar încuraja autocrații și ar amplifica presiunea asupra statelor europene, potrivit Digi24 . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a spus la Braunschweig că, dacă Rusia și Vladimir Putin „câștigă acest război”, rezultatul ar deveni un „model” pentru lideri autoritari din întreaga lume, care ar putea concluziona că dreptul internațional și suveranitatea altor state pot fi ignorate fără consecințe. „Dacă Rusia, dacă Vladimir Putin câștigă acest război, atunci acesta va constitui un model pentru toți autocrații din lume, care vor spune: ce-mi pasă mie de lege, de drepturile suverane ale altor națiuni?” „Război hibrid” și presiune asupra Europei În evaluarea lui Pistorius, președintele rus este singurul care ar putea opri conflictul „dacă ar dori”, însă, în loc de asta, „duce un război hibrid împotriva țărilor europene, mai ales împotriva Germaniei”. Ministrul a motivat că Germania ar fi vizată pentru că sprijină Ucraina. Pistorius a încadrat sprijinul pentru Kiev nu doar ca apărare a libertății și suveranității Ucrainei, ci și ca măsură de prevenire a unui risc mai larg pentru Europa. „Vladimir Putin nu se va opri dacă va cuceri Ucraina. El repetă acest lucru mereu.” În articol este explicat că „războiul hibrid” înseamnă o combinație de instrumente militare, economice și informaționale, inclusiv atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, cu scopul de a influența opinia publică, inclusiv înaintea alegerilor. Context: sancțiuni după incidentul de la Leipzig Declarațiile ministrului german au venit la o zi după ce Germania a impus sancțiuni împotriva Rusiei, în urma unui atac eșuat cu o dronă încărcată cu explozibili la aeroportul din Leipzig . Rusia neagă orice implicare în incident, mai notează publicația. Pentru context, Digi24 a relatat separat despre acest caz în materialele: Germania a impus sancțiuni împotriva Rusiei , Rusia neagă orice implicare și Doi suspecţi cu paşapoarte rusești au fost identificaţi în cazul dronei de pe aeroportul Leipzig . Miza, în lectura Berlinului, este că evoluția războiului din Ucraina nu rămâne un dosar regional, ci poate seta un precedent de securitate pentru Europa, inclusiv prin intensificarea formelor de presiune non-militară asupra statelor care susțin Kievul. [...]
NATO susține public răspunsul Germaniei după incidentul de la Leipzig , într-un semnal că Alianța tratează tot mai apăsat „acțiunile răuvoitoare” și operațiunile hibride ca pe o problemă de securitate care cere măsuri concrete, nu doar condamnări, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a transmis că „dovezile sunt clare” după ce Germania a atribuit Rusiei tentativa de sabotaj de la aeroportul din Leipzig și a spus că a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz, exprimând „solidaritatea deplină” cu Berlinul. „Dovezile sunt clare. Și salut măsurile anunțate de Germania ca răspuns la acestea. NATO va continua să-și consolideze capacitatea de a descuraja și de a apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor răuvoitoare precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței.” În același mesaj publicat pe X, Rutte a susținut că încercările Moscovei „de a ne intimida, de a ne submina unitatea și voința de a sprijini Ucraina sunt zadarnice și vor eșua” și a reiterat că sprijinul pentru Ucraina rămâne „de neclintit”, la fel ca angajamentul pentru apărarea colectivă. Ce a spus Germania despre incident Reacția șefului NATO vine la scurt timp după ce autoritățile germane au afirmat că Rusia este responsabilă pentru atacul cu dronă de luna trecută de la aeroportul din Leipzig. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a încadrat episodul în „modelul cunoscut al operațiunilor hibride rusești din Europa”. La rândul său, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a vorbit despre „o lungă serie” de acțiuni atribuite Rusiei, de la destabilizare și dezinformare la amenințări, sabotaj și agresiune îndreptate împotriva Europei. De ce contează: presiune pentru întărirea descurajării și apărării Mesajul NATO indică o linie de continuitate: consolidarea capacității de descurajare și apărare a aliaților, inclusiv în fața acțiunilor sub pragul unui conflict deschis (operațiuni hibride). În termeni operaționali, Rutte leagă explicit incidentul de la Leipzig de nevoia de măsuri de răspuns și de întărirea apărării în interiorul Alianței, în paralel cu menținerea sprijinului pentru Ucraina. [...]
Zelenski avertizează că zborurile prin Rusia devin un risc operațional major , pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al planului Ucrainei de a lansa până la 1.000 de drone pe zi pentru lovituri la distanță, potrivit Digi24 . Mesajul vizează direct companiile aeriene și asigurătorii care continuă să opereze rute către aeroporturi din Rusia. În declarațiile sale, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că spațiul aerian rus devine „complet nesigur” și a cerut ca avertismentul să fie luat în calcul de operatorii care folosesc rutele și aeroporturile rusești, inclusiv cele din Moscova și Sankt Petersburg. „Spațiul aerian rus devine complet nesigur.” Ce se schimbă pentru companiile aeriene și asigurători Unghiul principal al mesajului este unul operațional: riscul de securitate ar urma să crească într-un mod care poate afecta deciziile de rutare și acoperirea de asigurare pentru zborurile care tranzitează sau au ca destinație Rusia. Zelenski a transmis avertismentul către: companiile aeriene care utilizează spațiul aerian rus; asigurătorii; actorii care „încă folosesc aeroporturile principale din Rusia”. „Cerul infestat de drone nu este un loc potrivit pentru aviația civilă.” Contextul: obiectivul de „până la 1.000 de drone pe zi” Avertismentul vine la câteva zile după ce Zelenski a anunțat că a stabilit ca obiectiv producția și utilizarea de până la 1.000 de drone pe zi pentru lovituri la distanță asupra Rusiei, informație atribuită de Digi24 publicației Meduza . Liderul ucrainean a susținut că Ucraina nu urmărește să pună în pericol aviația civilă, dar că intensificarea atacurilor va schimba „semnificativ” situația din spațiul aerian rusesc. Ce urmează Zelenski a mai spus că Ministerul ucrainean de Externe și alte instituții ale statului vor transmite organizațiilor internaționale informații despre riscurile asociate utilizării spațiului aerian rus și a cerut ambasadorilor străini să ducă mesajul către guvernele lor. În lipsa unor măsuri concrete anunțate de autorități sau de industrie în acest material, rămâne de văzut dacă avertismentul va duce la ajustări de rute sau la schimbări în condițiile de asigurare pentru zborurile legate de Rusia. [...]
