Știri
Știri din categoria Diverse

Acuzațiile Berlinului privind un atac cu drone la Leipzig ridică miza de securitate pentru UE și NATO, după ce Vladimir Putin a respins public responsabilitatea Rusiei și a cerut „dovezi”, într-un schimb de poziții care prefigurează o înăsprire a răspunsului european, potrivit Știrile Pro TV.
Ursula von der Leyen a descris incidentul de la Leipzig drept „o nouă escaladare” pe teritoriul Uniunii Europene, atribuită direct Rusiei, după ce Berlinul a acuzat Moscova că s-ar afla în spatele unei tentative eșuate de atac cu drone asupra unui aeroport german. În același registru, șefii NATO și ai Comisiei Europene au avertizat că Rusia devine „din ce în ce mai nesăbuită” și au transmis că vor răspunde acestei „noi normalități”.
„Dacă acest atac ar fi reușit, ar fi provocat pagube enorme și, posibil, chiar pierderi de vieți omenești. A fost un atac realizat cu materiale de uz militar, desfășurat de agenți ruși pe teritoriul Uniunii Europene. Nu vom tolera acest lucru. Europa și NATO nu doar că își vor menține presiunea asupra Rusiei. O vom intensifica și nu ne vom opri.”
Vladimir Putin a respins acuzațiile Germaniei și a sugerat că ar fi vorba despre probe „plantate”, legând subiectul de politica internă germană și de situația cancelarului.
„Cancelarul Germaniei se confruntă cu o situație politică internă dificilă. Nu se bucură de încrederea cetățenilor săi. Iar motivul este clar: nu apără interesele naționale, ci renunță la acestea. Este necesar să ne opunem «Rusiei agresive», nu-i așa? Dar unde sunt dovezile? Ei bine, poftim - au plantat niște probe.”
Potrivit informațiilor prezentate, pe 4 august, pe Aeroportul Leipzig (estul Germaniei) a fost descoperită o dronă care transporta un dispozitiv exploziv, în apropierea unor avioane cargo ucrainene. Dispozitivul nu a explodat deoarece detonatorul „ar fi fost defect”, iar anchetatorii suspectează că o a doua dronă s-a ciocnit de un avion cargo din apropiere. O a treia dronă „ar fi fost găsită” în apropierea aeroportului, la 10 zile după incident.
Ministrul german de Externe, Johan Wadephul, a calificat acțiunea drept „atac hibrid” și a spus că Rusia „trebuie să suporte consecințele”.
„Rusia a escaladat situația și a desfășurat acest atac hibrid. Iar acum Rusia trebuie să suporte consecințele.”
În paralel, poliția a închis gara din Augsburg după o explozie produsă în apropiere. Autoritățile au transmis că un obiect neidentificat a explodat într-un pasaj din vecinătate, rănind ușor două persoane, o fată de 17 ani și un băiat de 18 ani, ambii cetățeni ucraineni.
Totodată, sunt investigate ca posibile acte de sabotaj două incidente care au perturbat distribuția energiei electrice în vestul și estul Germaniei: dispozitive explozive găsite la o stație electrică din apropierea unei centrale pe cărbune și, separat, un scurtcircuit provocat deliberat care a scos din funcțiune mai multe linii electrice lângă Köln.
În lipsa unor detalii suplimentare despre probele invocate de Berlin, miza imediată rămâne una de reglementare și securitate: cum își calibrează UE și NATO răspunsul la ceea ce oficialii europeni descriu drept o „nouă normalitate” a atacurilor pe infrastructură pe teritoriul Uniunii.
Recomandate

Rusia încearcă să erodeze consensul UE pe sancțiuni printr-un mesaj public adresat direct premierului italian, potrivit Digi24 . Maria Zaharova , purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, i-a cerut Giorgiei Meloni „să-l asculte pe Al Bano”, după ce cântărețul a pledat pentru „redeschiderea porților Italiei pentru Rusia” și pentru încetarea sancțiunilor . Mesajul a fost publicat pe Telegram, unde Zaharova a distribuit un interviu acordat de Al Bano editurii Sandro Teti și publicat pe YouTube pe 21 octombrie. În postare, oficialul rus susține că artistul i-ar fi adresat premierului italian un „apel public” în care invocă legături istorice și culturale între cele două țări și cere schimbarea poziției Romei față de Moscova. În aceeași intervenție, Zaharova pune sub semnul întrebării disponibilitatea autorităților italiene de a accepta opinii care se abat de la „discursul politic dominant” și ironizează reacțiile instituționale la proteste sau nemulțumiri interne, sugerând că următoarea țintă a serviciilor secrete italiene ar putea fi chiar Al Bano. În interviul citat, cântărețul afirmă că Rusia este o țară „care ne iubește” și se întreabă de ce ar trebui impuse sancțiuni, cerând în schimb reluarea relațiilor și oprirea războiului din Ucraina. El i se adresează direct Giorgiei Meloni și spune că ar aprecia-o „și mai mult” dacă Italia ar „redeschide porțile pentru Rusia”, prezentându-se drept „un om al păcii”. [...]

Autoritățile au mobilizat un elicopter Black Hawk pentru a continua căutările în Marea Neagră , după atacul cu drone asupra unei nave comerciale, incident care a declanșat o operațiune de salvare cu efect direct asupra siguranței navigației în zonă, potrivit Digi24 . Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne a anunțat că intervine pentru căutarea a trei membri ai echipajului navei comerciale „KHORYV ”, dați dispăruți după ce ar fi căzut în apă. Misiunea aeriană a fost inițiată la solicitarea Centrului Maritim de Coordonare (MRCC). Conform informațiilor transmise de Inspectoratul General de Aviație, un elicopter Black Hawk, cu indicativul 275, a decolat de la Constanța pentru a executa căutări în zona maritimă în care a fost semnalată dispariția celor trei persoane. Autoritățile precizează că misiunea este „în dinamică”. Bilanțul operațiunii și starea navei Până la momentul comunicării, bilanțul indicat este: nouă marinari salvați; trei marinari dați dispăruți; un marinar decedat. Operațiunea de salvare a început vineri, după ce o navă ar fi fost vizată de un atac cu drone în Marea Neagră. Garda de Coastă a precizat că nava, aflată sub pavilionul Insulelor Comore, a suferit avarii majore și s-a răsturnat, existând risc iminent de scufundare, în afara apelor teritoriale ale României. De ce contează Intervenția arată escaladarea riscurilor operaționale în proximitatea rutelor comerciale din Marea Neagră: un incident de securitate s-a transformat rapid într-o misiune complexă de căutare și salvare, cu resurse aeriene mobilizate din Constanța și coordonare maritimă dedicată. În acest stadiu, autoritățile nu oferă un termen pentru încheierea căutărilor, menționând doar că acțiunea este în desfășurare. [...]

Relaxarea presiunii economice a SUA asupra Rusiei, inclusiv printr-un acord de achiziție de motorină, creează premisele unei normalizări a relațiilor Washington–Moscova fără concesii rusești pe dosarul Ucraina , potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează relatări The New York Times. În octombrie anul trecut, președintele american Donald Trump impusese sancțiuni „semnificative” celor două mari companii petroliere din Rusia, pe fondul frustrării că negocierile cu Vladimir Putin privind încetarea războiului „pur și simplu nu duc nicăieri”. La un an distanță, contextul s-a schimbat: în ultima săptămână și jumătate, Trump ar fi răsturnat ani de politică externă americană, sprijinindu-l deschis pe Putin și reducând presiunea economică asupra Kremlinului, în timp ce l-a criticat pe Volodimir Zelenski. Motorina, sancțiunile și semnalul economic către Kremlin Un punct central este anunțul din 9 octombrie, când Trump a spus că Statele Unite vor cumpăra motorină din Rusia, fără a cere concesii în schimb. În paralel, administrația Trump a continuat să preseze Ucraina să oprească atacurile asupra rafinăriilor de petrol – descrise în material drept „cea mai puternică pârghie” a Kievului – și a suspendat sancțiuni împotriva Rusiei pe care liderul de la Casa Albă tocmai le transformase în lege. Analiza notează că acordul privind motorina ar fi avut și o componentă de calcul politic intern, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, prin încercarea de a reduce prețurile la combustibil. În același timp, măsura este prezentată ca parte a unei afinități mai vechi a lui Trump față de Putin, pe care Kremlinul ar fi cultivat-o. Discuții despre noi acorduri și „separarea” războiului de relația bilaterală Potrivit materialului, Rusia a încercat, după revenirea lui Trump la putere, să separe conflictul din Ucraina de eventuale acorduri comerciale și de aprofundarea relațiilor diplomatice cu SUA. Casa Albă ar susține acum că astfel de acorduri ar ajuta Rusia să înțeleagă avantajele păcii. Kremlinul a declarat că Putin ar fi acceptat, într-o întâlnire cu trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, să poarte discuții cu Ucraina și SUA luna viitoare, însă cu reprezentanți de nivel relativ scăzut, iar un oficial rus ar fi minimalizat șansele unui acord cuprinzător în acest moment. În același registru, sunt menționate și alte piste de cooperare economică: discuții despre vânzarea activelor internaționale ale Lukoil către un grup de investitori din care ar face parte și guvernul american, potrivit The New York Times; o propunere a negociatorilor americani ca Europa să reia achizițiile în cantități mari de gaz rusesc transportat prin Ucraina, tot potrivit aceleiași publicații; un posibil acord privind îngrășămintele rusești, propus de Putin; proiecte discutate de partea rusă, inclusiv „centrele de date”, proiecte în energie și cooperare în sector, conform declarațiilor reprezentantului economic al lui Putin, Kirill Dmitriev. Efectul diplomatic: Rusia își revendică „victoria” de normalizare Materialul include reacții care sugerează că Moscova interpretează aceste evoluții ca pe o victorie diplomatică. Jurnalista pro-Putin Marina Akhmedova a scris pe rețelele sociale: „Din punctul meu de vedere, victoria a fost deja obținută.” În opinia unor analiști citați, această „ușoară normalizare” ar fi redus rolul SUA ca potențial susținător sau facilitator pentru Ucraina. Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia din Berlin, afirmă: „Chiar și această ușoară normalizare l-a ajutat pe Putin să elimine efectiv SUA și pe Trump din rândul potențialilor susținători sau facilitatori ai Ucrainei.” În același timp, analiza consemnează avertismente că stimulentele economice ar fi o soluție greșită pentru un conflict cu mize politice și de securitate și că strategia de a oferi stimulente pentru a opri războiul ar putea eșua. Ce urmează și care este riscul pentru stabilitatea politicii SUA Un element de incertitudine rămâne volatilitatea deciziilor de la Washington. Jeremy Shapiro, director de cercetare la Consiliul European pentru Relații Externe, este citat spunând că factorii de decizie ruși îl consideră pe Trump „foarte inconsecvent” și nu au prea multă încredere în abordarea sa față de Rusia, inclusiv în perspectiva schimbării strategiei după alegerile de la jumătatea mandatului. În paralel, analiza notează că Europa a început să joace un rol mai important în sprijinul economic și politic pentru Kiev, iar relațiile dintre Putin și mulți lideri europeni s-au deteriorat, ceea ce poate limita efectul unei apropieri Washington–Moscova asupra arhitecturii mai largi de sprijin pentru Ucraina. [...]

Președintele Nicușor Dan avertizează că Rusia mizează pe provocări în UE, iar răspunsul trebuie calibrat pentru a evita escaladarea , în condițiile în care statele europene își ajustează deja postura de securitate la riscuri precum drone, atacuri cibernetice și dezinformare, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat Bloomberg Television și Bloomberg Radio , Nicușor Dan a spus că „rușii încearcă să escaladeze situația, să provoace toate țările europene” și că „nu trebuie să intrăm în acest proces de escaladare”. În același timp, el a indicat că statele membre NATO au ajuns la concluzia că este nevoie de o pregătire mai bună „pentru a răspunde acestor provocări și a ne păstra calmul”. Ce înseamnă „calm” în practică: apărare și reacție la atacuri hibride Președintele a descris o abordare în care reducerea tensiunilor merge în paralel cu pregătirea pentru „atacuri hibride” (acțiuni sub pragul unui război declarat, care combină mijloace militare și non-militare). În această categorie, el a inclus: incursiuni ale dronelor; atacuri cibernetice; campanii de dezinformare. În acest context, Nicușor Dan a afirmat că România vrea „să doboare dronele care pătrund pe teritoriul nostru și în apele noastre teritoriale”, menținând totodată o atitudine de evitare a escaladării. Contextul diplomatic: inițiative SUA, scepticism privind disponibilitatea Rusiei Digi24 notează că, deși au existat eforturi diplomatice repetate pentru pace, războiul din Ucraina se apropie de cinci ani. Cele mai recente inițiative pentru un acord ar veni din partea Statelor Unite, iar președintele Donald Trump ar pune responsabilitatea ajungerii la o înțelegere mai degrabă pe umerii Ucrainei decât ai Rusiei. Nicușor Dan a spus că speră ca Trump să reușească să medieze un acord, dar nu consideră că Rusia este, în prezent, pregătită pentru acest lucru. Expunere externă: interviuri în presa din SUA În aceeași săptămână, Nicușor Dan a acordat interviuri pentru News Nation, pentru The Julie Mason Show (SiriusXM) și pentru Newsmax și a publicat un editorial în The Daily Signal, în care a argumentat de ce o consolidare a trupelor americane în România ar fi benefică pentru SUA, mai arată articolul. [...]

Franța își extinde prezența operațională în Marea Neagră prin mobilizarea unui avion de patrulare maritimă care a participat la operațiuni de salvare după atacuri asupra navelor din zonă, potrivit Digi24 . Mișcarea contează pentru regiune, inclusiv pentru România, pe fondul intensificării incidentelor de securitate în apropierea rutelor comerciale și a porturilor de la Marea Neagră. Aeronava, un Atlantique 2 , operează în cadrul NATO și se află în regiune de două săptămâni, perioadă în care a contribuit la misiuni de salvare, a declarat ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot , aflat în vizită la Varna, pe coasta bulgară a Mării Negre. Oficialul a spus că trei nave au fost atacate în ultimele zile, una dintre ele scufundându-se „în câteva minute”, la aproximativ 100 de kilometri de Varna. În același context, atacurile asupra navelor din Marea Neagră, în largul Ucrainei invadate de Rusia, s-au înmulțit în ultimele săptămâni. Vineri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat „profund alarmată” de o nouă escaladare a acțiunilor Rusiei în regiune, după ce o navă comercială a fost atacată cu o dronă în apropierea portului românesc Constanța; România a atribuit atacul Rusiei. Platformă europeană de securitate maritimă, cu noduri la Varna și Constanța Barrot a salutat proiectul european de creare a unei platforme de securitate maritimă la Varna și Constanța „în anii următori”. Inițiativa, prevăzută în strategia europeană pentru Marea Neagră, vizează: evaluarea situației maritime; schimbul de informații; supravegherea în timp real; avertizarea timpurie. Ministrul bulgar de externe, Velislava Petrova, a declarat că viitorul centru de securitate pentru Marea Neagră se înscrie în abordarea strategică europeană. Context diplomatic și componenta economică Vizita lui Barrot este prezentată ca un semn de sprijin și solidaritate cu Bulgaria, în numele Franței și al Uniunii Europene. Totodată, ministrul francez a menționat semnarea iminentă a unei foi de parcurs pentru implementarea parteneriatului strategic franco-bulgar. Înaintea vizitei, Ministerul francez de Externe a indicat oportunități de cooperare economică pentru companiile franceze în domenii precum apărarea, industria spațială, transporturile și energia nucleară civilă. [...]

Deschiderea, după 12 ani, a unui pod-cheie China–Coreea de Nord a fost folosită imediat la nivel politic înalt , Kim Jong Un traversând granița spre Dandong pentru o întâlnire cu unul dintre cei mai importanți oficiali de la Beijing, potrivit Digi24 . Liderul nord-coreean s-a întâlnit sâmbătă, în China, cu Wang Huning , descris ca unul dintre oficialii de vârf ai conducerii de la Beijing, care i-a transmis salutările președintelui Xi Jinping. Vizita a inclus și opriri la un memorial de război și la o fabrică de automobile din Dandong, conform agenției chineze Xinhua. Podul nou peste Yalu, un proiect finalizat în 2014 și folosit abia acum Kim Jong Un ar fi ajuns la Dandong traversând „noul pod” peste râul Yalu, a relatat și agenția sud-coreeană Yonhap, potrivit News.ro. Informația vine la mai bine de o săptămână după deschiderea podului, un moment care, în contextul relatării, indică o accelerare a conectării practice dintre cele două țări. Podul are patru benzi și o lungime de 3.026 de metri. A fost finalizat în 2014, însă deschiderea a fost amânată ani la rând din cauza mai multor probleme, inclusiv lipsa drumurilor de legătură și a instalațiilor vamale pe partea nord-coreeană, potrivit presei sud-coreene. De ce contează: semnal de consolidare a legăturilor economice, în pofida sancțiunilor ONU Deschiderea podului este prezentată ca un pas care consolidează legăturile economice dintre Coreea de Nord – una dintre cele mai izolate țări din lume – și China, principalul său vecin și partener. În același timp, China rămâne un sprijin diplomatic și economic esențial pentru Phenian, în condițiile în care Coreea de Nord este supusă mai multor sancțiuni impuse de ONU, notează publicația. Materialul mai menționează că această dinamică are loc în pofida apropierii Coreei de Nord de Rusia, descrisă ca partener, dar și rival regional al Chinei. Separat de vizita în China, agenția oficială nord-coreeană KCNA a relatat sâmbătă dimineață că Kim Jong Un și-a îndemnat armata să se antreneze pentru a deveni „cea mai puternică din lume”, declarație făcută în cadrul unei reuniuni de două zile a comandanților militari, desfășurată la Phenian. [...]